Drum Nou, februarie 1971 (Anul 28, nr. 8107-8130)
1971-02-02 / nr. 8107
■ Câtre Of 11 rrvA 'JfiOHSEL *~ 2 alo ♦ jjRUM ikOU Srunt nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8107 Marţi, 2 februarie 1971 4 pagini 30 bani Proletari din toate urile, uniţi-vii DIN REALIZĂRILE CINCINALULUI 1966-1970 Laminorul de 6 toli de la Roman. RBiiaaiaiiaisssiiii■■■ ■■■■■■■■ Adunări generale ale salariaţilor în dezbatere: ÎNLĂTURAREA DEFICIENŢELOR DIN CALEA CREŞTERII CALITATIVE A ACTIVITĂŢII PRODUCTIVE Utilizarea din plin a potenţialului uman, material şi tehnic de care dispune fiecare întreprindere, fiecare secţie şi loc de muncă, se află în centrul dezbaterilor care au loc în prezent în adunările generale ale salariaţilor. Măsurile propuse pentru sporirea producţiei, creşterea calităţii şi a productivităţi muncii vizează tocmai acest lucru, precum şi eliminarea unor deficienţe care se mai menţin în activitatea de producţie. Spre astfel de obiective au fost orientate şi dezbaterile recentei adunări generale a salariaţilor din schimbul I de la filatura Fabricii de stofe din Braşov. Principalele sarcini de producţie ale anului trecut au fost realizate în bune condiţiuni — s-a relevat în informarea prezentată de şeful unităţii, ing. Ion Alexa , iar angajamentul luat în întrecerea socialistă pentru sporirea producţiei de fire a fost realizat în proporţie de 162,3 la sută. Faţă de realizările din anul trecut, producţia filaturii marchează în acest an o creştere de 4,5 la sută. Analizînd resursele existente, colectivul secţiei a hotărît să realizeze în acest an 10 tone de fire peste prevederile planului, din care 2.000 kg. fire să fie obţinute în cinstea aniversării semicentenarului partidului. Angajamentul filatoarelor cuprinde şi economisirea unor materii prime în valoare de 262.000 lei. In acest context, ne apare pe deplin firească hotărârea colectivului de a face totul pentru sporirea producţiei şi obţinerea unor cantităţi sporite de stofă de calitate superioară. Pornind de la aceste premise, participanții la dezbateri au arătat că pentru îndeplinirea exem- Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 2-a) I ACTUALITATEA DUMINICALĂ • Intensă activitate artistică la căminele culturale Ultima duminică a lunii ianuarie a fost - pentru numeroase colective artistice ale căminelor culturale din judeţul nostru - prilej de etalare a unorneon- testabile calităţi interpretative, de autentică valorificare a nestematelor noastre folclorice. Pusă sub semnul apropiatei aniversări a semicentenarului partidului, activitatea intensă desfăşurată în cele patru centre de vizionare (Făgăraş, Mărgineni, Viştea de Jos, Pârău) a reunit pe scenele căminelor culturale din localităţile mai sus menţionate formaţii şi solişti reprezentind 23 de aşezăminte culturale care vor participa la faza judeţeană a celui de-al X-lea concurs al formaţiilor de amatori, la faza judeţeană a concursului republican al brigăzilor artistice de agitaţie şi la concursul de montaje literare, iniţiat pe plan judeţean. Bilanţul acestei duminici, deosebit de fructuoase, se prezintă astfel: pentru faza judeţeană a celui de-al X-lea concurs al formaţiilor de amatori au fost promovate (din toate cele 4 centre de vizionare) 9 formaţii - grupurile vocale feminine de la Ileni, Mîndra, Hîrseni şi Copăcel, formaţiile de dansuri aparţinînd căminelor culturale din Rîuşor şi Veneţia de Jos, colectivul de datini de la Pârău, grupul de dansatori de la Viştea de Jos, precum şi 12 solişti vocali şi instrumentişti de muzică populară. Brigada artistică de agitaţie de la Pârău a fost desemnată să participe la faza judeţeană a concursului de brigăzi, iar un colectiv artistic al căminului cultural din Şercaia a promovat in concursul judeţean de montaje literare. Se poate afirma că această amplă manifestare cultural-artistică poartă amprenta seriozităţii, a talentului şi muncii entuziaste. Dar - din păcate - nu acest „cor al hărniciei" au fost şi citeva voci distonante. Nu ne îndurăm deci să încheiem scurta relatare fără a lansa cuvenitul semnal: din cele 37 de colective artistice care şi-au anunţat participarea in cadrul celor 4 centre de vizionare, 14 au fost lipsă la apel ! Se impune o analiză amănunţită şi fără menajamente a cauzelor care duc la aceste anomalii. Nu de alta, dar să ştim cu toţii cine împiedică să răsune - cu sau fără ştiinţă - pe scenele căminelor culturale cintecul și jocul popular. . . C. M. nfinin/rfnn/tnnr/w//ujifinin/iintittumrtn/m.If. In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ieri a avut loc la Slobozia Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură şi a activului de partid din judeţul Ialomiţa După vizita pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut-o sîmbătă, 30 ianuarie,,în unităţi agricole din judeţul Ialomiţa, oamenii muncii de pe ogoarele Bărăganului au avut bucuria, în cursul dimineţii de luni 1 februarie, de a primi din nou în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului, care a venit să participe la Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură şi a activului de partid al judeţului Ialomiţa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Angelo Miculescu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, a fost întîmpinat la Slobozia de membrii biroului Comitetului judeţean al P.C.R., de toţi participanţii la Consfătuire. Prezenţa secretarului general a prilejuit o nouă şi vibrantă manifestare de dragoste şi ataşament faţă de partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de fierbinte recunoştinţă pentru grija statornică ce o poartă dezvoltării agriculturii socialiste, ridicării continue a nivelului de viaţă al lucrătorilor de pe ogoare, al întregului nostru popor. Ca şi vizitele de lucru ale conducătorului partidului şi statului în întreprinderi industriale, în unităţi agricole, prilej de amplu şi fructuos dialog cu făuritorii de bunuri materiale, de analiză concretă, la faţa locului, a problemelor complexe pe care le pune viaţa, realităţile construcţiei socialiste, şi Consfătuirea de ieri a stat sub semnul aceleiaşi participări nemijlocite a oamenilor muncii la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului. Şi-a găsit încă o dată expresie grăitoare stilul de muncă propriu secretarului general al partidului , de a se sfătui permanent cu poporul, de a asculta cuvîntul oamenilor despre succesele şi preocupările lor, jalonînd prin indicaţiile sale preţioase noi direcţii pentru ridicarea întregii activităţi la nivelul marilor sarcini ale noului cincinal, pentru lichidarea lipsurilor şi neajunsurilor, ca societatea noastră socialistă să păşească neabătut înainte pe drumul progresului său multilateral. In aceeaşi atmosferă de lucru, de puternic entuziasm, mărturie elocventă a democratismului orînduirii noastre, a legăturilor indisolubile dintre partid şi popor, se desfăşoară în aceste zile în toate judeţele ţării consfătuiri ale cadrelor de bază din agricultură şi ale activului de partid, la care sunt prezenţi membri ai Prezidiului Permanent, ai Comitetului Executiv al Comitetului Central. Adînc grăitor pentru înalta responsabilitate patriotică a lucrătorilor din agricultura judeţului Ialomiţa, hotărâţi să-şi aducă aportul sporit de muncă şi hărnicie la obţinerea de noi succese, a fost cuvîntul participanţilor la Consfătuire, atât de bogat în substanţă, atît de preţios prin încărcătura de idei, reflectînd acea profundă transformare a oamenilor din Bărăgan pe care avea s-o sublinieze, tovarăşul Ceauşescu în cuvîntarea sa. Preşedinţi de cooperative agricole, brigadieri, mecanizatori, şefi de ferme, directori de întreprinderi agricole de stat şi staţiuni pentru mecanizarea agriculturii, ingineri agronomi, ţărani cooperatori pensionari, secretari ai comitetelor comunale de partid au dat o înaltă apreciere expunerii tovarăşului Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, subliniind importanţa ei deosebită pentru mersul înainte al agriculturii, pentru sporirea contribuţiei sale la dezvoltarea economiei naţionale. Ei au exprimat adeziunea unanimă a tuturor celor ce muncesc în agricultură faţă de întregul complex de măsuri elaborat de conducerea partidului, adresînd în numele zecilor de mii de țărani cooperatori, mecanizatori, lucrători (Continuare în pag. a 44 a) PCR Manifestări consacrate aniversării semicentenarului partidului Printre manifestările consacrate aniversării gloriosului semicentenar al partidului, înscrise în agenda ultimelor zile, se numără și intîlnirile pe care tov. I. Schmidt, vechi militant al partidului, le-a avut cu tinerii de la Şcoala profesională de construcţii din Braşov şi cu membrii organizaţiei U.T.C. „Presa". Cu aceste prilejuri, vorbitorul a prezentat momente din lupta partidului împotriva fascizării ţârii, din vremurile de prigoană şi teroare instaurate odată cu venirea la putere a dictaturii militaro-fasciste antonesciene, aspecte din activitatea comuniştilor şi uteciştilor în timpul războiului ş.a. ★ „Principiile de bază şi aspecte ale politicii externe a partidului" - aceasta a fost tema expunerii prezentate zilele trecute de tov. Andrei Feier, directorul Cabinetului judeţean de partid, în faţa activului de partid din comuna Soarş. „ Alte expuneri, pe teme deosebit de actuale şi majore, au fost prezentate, tot în aceste zile, în faţa diferitelor categorii de oameni ai muncii din Braşov. Aşa, bunăoară, tov. Petru Sitov, secretar al Comitetului municipal de partid, s-a întîlnit cu membrii organizaţiei de partid de cartier nr. 9, cărora le-a vorbit despre „Creşterea rolului conducător al partidului în etapa construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate“, iar tov. Ioan Jianu, activist al Comitetului municipal de partid, a prezentat în faţa personalului medico-sanitar de la Spitalul de boli nervoase expunerea „Marele jubileu al partidului“. • In cadrul stagiunii permanente a formaţiilor artistice de amatori, dedicată aniversării semicentenarului partidului, stagiune inaugurată in sâptămîna trecută sub forma dialogurilor pe aceeaşi scenă, s-au întîlnit formaţiile de la Uzina 2, Complexul C.F.R., I.T.Bv., Fabrica de stofe, Fabrica de şuruburi, „Hidromecanica" şi „Metrom". Programele prezentate au cuprins şi montaje literare, cum ar fi „Omagiu partidului", „Te slăvim, Republică ! " etc. ★ 350 de tineri din municipiul Braşov au vizitat duminică Muzeul Doftana şi Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România. întâmplarea - absolut autentică - s-a petrecut într-un troleibuz „de gară", cu vreo cîteva zile în urmă : — Te rog,, tinere, cedează locul ! Invitația mi-a atras atenția. Am întors capul. Cel ce o rostise îl privea drept în ochi pe băiatul purtînd matricolă de licean. Acesta, cu obrajii aprinși, s-a ridicat imediat: „Poftiţi, staţi jos şi... iertaţi - mă". După ce s-a instalat bine pe scaun, beneficiarul intervenţiei (un bătrîn elegant, cu înfăţişare onorabilă) a început - spre stupefacţia tuturor - să „vorbească" : - P-ăştia trebuie să-i trezeşti cu parul din nesimţire. Ăsta - i tineretul de astăzi, noi ce-i face ! Firesc, cei din jur au ripostat la acest „verdict" nedrept şi răutăcios, aruncat cu o surprinzătoare (şi iresponsabilă) uşurinţă. „Distinsul domn" cu părul cărunt a rămas impasibil, abătindu-şi sfidător privirea spre fereastră, voind, parcă, a da să se înţeleagă că... „sînt un om civilizat (! ?), nu mă amestec în gîlceava voastră". In fata gării a coborît cu aerul senin al omului ce o viaţă-ntreagă n-a făcut şi n-a spus decît ceea ce se cuvine... Pornind de la această întîmplare măruntă inaparentă, dar încărcată de semnificaţii - rîndurile ce urmează vor să însemne un dialog public purtat cu pasagerul în vîrstă şi, bineînţeles, cu toţi cei din păcate încă destui — care, ca şi el, la te miri ce neînsemnată ori chiar imaginară nemulţumire personală, aruncă expresia dispreţuitoare : „ăsta-i tineretul nostru de astăzi!". Pentru oamenii cu părul cărunt, pentru cei de vîrsta părinţilor şi bunicilor noştri, avem un nemărginit respect. Cu grea şi îndelungă luptă, dusă uneori pînă la sacrificiu, ne-au creat nouă, celor tineri, condiţii din ce în ce mai bune, pentru a învăţa, pentru a ne perfecţiona şi a-i întrece, pentru a trăi mai în tihnă, mai bine. Ne-au sădit în suflet, cu răbdare şi blîndeţe, sentimentul vital oricărui început de drum al încrederii în noi, în idealurile noastre, acordîndu-ne ei cei dinţii mobilizatori deplina.. .lor încredere. Ne-au încurajat, călăuzindu-ne pașii, spre primele izbînzi în meserie și tot ei au fost primii care — bucurîndu-se — ne-au strîns mîna tare, adresîndu-ne din inimă acel „Bravo I", care a însemnat mai mult decît toate felicitările culese la absolvirea școlii sau universităţii. Din faptele, din gîndurile şi convingerile lor, s-a plămădit — căpătînd vigoare şi trăinicie — conştiinţa noastră, conştiinţa misiunilor şi răspunderilor sociale, de astăzi şi de mîine. De la ei am învăţat să ne venerăm strămoşii, să ne iubim Respectul trebuie sa fie reciproc C. SOROCEANU, procuror (Continuare în pag. a 2-a) „LAURI 71“ Convorbire cu IOAN GHIRAN, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă Au mai rămas doar cîteva zile pînă la începerea celei de-a doua ediţii a „Laurilor", suită de manifestări dedicate braşovenilor care în cursul anului trecut au obţinut realizări remarcabile în diferite domenii de activitate : pe tărâmul ştiinţei şi tehnicii, al culturii şi artei, al sportului. Despre apropiatul eveniment care va avea loc între 11 şi 13 februarie, am solicitat cîteva amănunte tovarăşului Ioan Ghiran, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă. — Reamintiţi-ne, în primul rînd, criteriile pe baza cărora sînt desemnaţi laureaţii acestei ample festivităţi, organizate — după cum ştim — sub egida Comitetului judeţean pentru cultură şi artă. Există ceva deosebit faţă de prima ediţie din anul trecut ? — Nu, criteriile au rămas aceleaşi, considerând acest lucru drept condiţia principală a permanentizării acţiunii noastre, a dobîndirii — în conştiinţa publicului — a unui caracter tradiţional. In mare, criteriile de selecţionare sunt acestea : locul I în diferite confruntări interne şi internaţionale, brevete de invenţie, titluri şi distincţii dobîndite în cursul anului trecut. Vor fi sărbătoriţi, deci, ingineri şi tehnicieni ale căror invenţii au fost brevetate în 1970, unii dintre aceştia avînd invenţiile brevetate şi în alte ţări ale lumii, oameni de cultură şi artă, premiaţi în confruntări prestigioase, profesori şi învăţători distinşi cu titlul de profesor şi respectiv învăţător emerit, sportivi, deţinători ai unor performanţe deosebite sau cîştigători ai unor importante competiţii internaţionale. Convorbire realizată de C. MERLAU (Continuare în pag. a 2-a) Şi luna februarie călduroasă! Pentru luna februarie din acest an se prevede o frecvenţă redusă a curenţilor de aer rece continental din răsăritul Europei înspre Peninsula Balcanică, situaţie care va imprima, în ansamblu, un caracter mai călduros vremii şi în ţara noastră. Ca şi lunile precedente din această iarnă, februarie va fi mai călduroasă decît obişnuit, mai ales în prima jumătate. Sînt de aşteptat totuşi unele răciri mai pronunţate în a doua jumătate, a lunii, în regiunile din nordul ţării, în special în depresiunea Maramureşului şi nordul Moldovei. In zonele de şes, precipitaţiile vor fi mai mult sub formă de ploaie, în timp ce în regiunea deluroasă şi de munte ele vor fi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Cantitativ, vor oscila în jurul valorilor normale. E de remarcat însă că în mod obişnuit luna februarie se încadrează în grupa lunilor cu precipitații mai reduse. |---------------------Spre soare... Foto: GH. BANUŢA |__________________________ Meridianete şi aduse la suprafaţă Ultimele comori ale „Invincibilei Armada“ oi MĂRTURII RECENTE ALE CONDUCĂTORULUI UNEI EXPEDIŢII TEMERARE* Numele cercetătorului belgian ROBERT STÉNNUT a căpătat in ultimii ani o largă circulaţie. De la vîrsta de 18 ani el studiază cu asiduitate tot ceea ce se leagă de rămăşiţele vaselor ,scufundate de-a lungul veacurilor în mări şi oceane. Un număr de ani, mai intii printre arhivele bibliotecilor din cinci ţări, apoi (Continuare in pap o to) V.----------------------1