Drum Nou, februarie 1971 (Anul 28, nr. 8107-8130)

1971-02-02 / nr. 8107

■ Cât­re Of 11 rrvA 'JfiOHSEL *~ 2 alo ♦ jjRUM ikOU Srunt nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8107 Marţi, 2 februarie 1971 4 pagini 30 bani Proletari din toate u­rile, uniţi-vii DIN REALIZĂRILE CINCINALULUI 1966-1970 Laminorul de 6 toli de la Roman. RBiiaaiaiiaisssiiii■■■ ■■■■■■■■ Adunări generale ale salariaţilor în dezbatere: ÎNLĂTURAREA DEFICIENŢELOR DIN CALEA CREŞTERII CALITATIVE A ACTIVITĂŢII PRODUCTIVE Utilizarea din plin a potenţialu­lui uman, material şi tehnic de ca­re dispune fiecare întreprindere, fiecare secţie şi loc de muncă, se află în centrul dezbaterilor care au loc în prezent în adunările generale ale salariaţilor. Măsurile propuse pentru sporirea produc­ţiei, creşterea calităţii şi a pro­ductivităţi muncii vizează tocmai acest lucru, precum şi eliminarea unor deficienţe care se mai men­ţin în activitatea de producţie. Spre astfel de obiective au fost orientate şi dezbaterile recentei adunări­­ generale a salariaţilor din schimbul I de la filatura Fa­bricii de stofe din Braşov. Prin­cipalele sarcini de producţie ale anului trecut au fost realizate în bune condiţiuni — s-a relevat în informarea prezentată de şeful unităţii, ing. Ion Alexa , iar an­gajamentul luat în întrecerea so­cialistă pentru sporirea producţiei de fire a fost realizat în propor­ţie de 162,3 la sută. Faţă de rea­lizările din anul trecut, producţia filaturii marchează în acest an o creştere de 4,5 la sută. Analizînd resursele existente, colectivul sec­ţiei a hotărît să realizeze în acest an 10 tone de fire peste prevede­rile planului, din care 2.000 kg. fire să fie obţinute în cinstea ani­versării semicentenarului parti­dului. Angajamentul filatoarelor cuprinde şi economisirea unor materii prime în valoare de 262.000 lei. In acest context, ne a­­pare pe deplin firească hotărârea colectivului de a face totul pentru sporirea producţiei şi obţinerea unor cantităţi sporite de stofă de calitate superioară. Pornind de la aceste premise, participanții la dezbateri au ară­tat că pentru îndeplinirea exem- Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 2-a) I ACTUALITATEA DUMINICALĂ • Intensă activitate artistică la căminele culturale Ultima duminică a lunii ianua­rie a fost - pentru numeroase colective artistice ale căminelor culturale din judeţul nostru - prilej de etalare a unor­­neon-­ testabile calităţi interpretative, de autentică valorificare a neste­matelor noastre folclorice. Pusă sub semnul apropiatei aniversări a semicentenarului partidului, activitatea intensă desfăşurată în cele patru centre de vizionare (Făgăraş, Mărgineni, Vi­ştea de Jos, Pârău) a reunit pe scenele căminelor culturale din localită­ţile mai sus menţionate formaţii şi solişti reprezentind 23 de aşe­zăminte culturale­­ care vor par­ticipa la faza judeţeană a celui de-al X-lea concurs al formaţii­lor de amatori, la faza judeţea­nă a concursului republican al brigăzilor artistice de agitaţie şi la concursul de montaje literare, iniţiat pe plan judeţean. Bilanţul acestei duminici, deo­sebit de fructuoase, se prezintă astfel: pentru faza judeţeană a celui de-al X-lea concurs al for­maţiilor de amatori au fost pro­movate (din toate cele 4 centre de vizionare) 9 formaţii - grupu­rile vocale feminine de la Ileni, Mîndra, Hîrseni şi Copăcel, for­maţiile de dansuri aparţinînd căminelor culturale din Rîuşor şi Veneţia de Jos, colectivul de da­tini de la Pârău, grupul de dan­satori de la Viştea de Jos, pre­cum şi 12 solişti vocali şi instru­mentişti de muzică populară. Bri­gada artistică de agitaţie de la Pârău a fost desemnată să par­ticipe la faza judeţeană a con­cursului de brigăzi, iar un colec­tiv artistic al căminului cultural din Şercaia a promovat in con­cursul judeţean de montaje li­terare. Se poate afirma că această amplă manifestare cultural-artis­­tică poartă amprenta seriozităţii, a talentului şi muncii entuziaste. Dar - din păcate - nu acest „cor al hărniciei" au fost şi citeva­ voci distonante. Nu ne îndurăm deci să încheiem scurta relatare fără a lansa cuvenitul sem­nal: din cele 37 de colective ar­tistice care şi-au anunţat parti­ciparea in cadrul celor 4 centre de vizionare, 14 au fost lipsă la apel ! Se impune o analiză amănun­ţită şi fără menajamente a cau­zelor care duc la aceste anoma­lii. Nu de alta, dar să ştim cu toţii cine împiedică să răsune - cu sau fără ştiinţă - pe scenele căminelor culturale cintecul și jocul popular. . . C. M. ­nfinin/rfnn­/tnnr/w//ujifin­in/iintittumrtn/m.If. In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ieri a avut loc la Slobozia Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură şi a acti­vului de partid din judeţul Ialomiţa După vizita pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut-o sîm­­bătă, 30 ianuarie,­,în unităţi agri­cole din judeţul Ialomiţa, oamenii muncii de pe ogoarele Bărăganu­lui au avut bucuria, în cursul di­mineţii de luni 1 februarie, de a primi din nou în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi­ statului, care a venit să parti­cipe la Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură şi a activului de partid al jude­ţului Ialomiţa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Angelo Miculescu, mi­nistru secretar de stat la Minis­terul Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii şi Apelor, a fost întîmpinat la Slobozia de membrii biroului Comitetului ju­deţean al P.C.R., de toţi partici­panţii la Consfătuire. Prezenţa se­cretarului general a prilejuit o nouă şi vibrantă manifestare de dragoste şi ataşament faţă de partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de fierbinte recunoş­tinţă pentru grija statornică ce o poartă dezvoltării agriculturii so­cialiste, ridicării continue a nive­lului de viaţă al lucrătorilor de pe ogoare, al întregului nostru popor. Ca şi vizitele de lucru ale con­ducătorului partidului şi statului în întreprinderi industriale, în unităţi agricole, prilej de amplu şi fructuos dialog cu făuritorii de bunuri materiale, de analiză con­cretă, la faţa locului, a probleme­lor complexe pe care le pune viaţa, realităţile construcţiei so­cialiste, şi Consfătuirea de ieri a stat sub semnul aceleiaşi partici­pări nemijlocite a oamenilor muncii la elaborarea şi înfăptui­rea politicii partidului. Şi-a găsit încă o dată expresie grăitoare sti­lul de muncă propriu secretarului general al partidului , de a se sfătui permanent cu poporul, de a asculta cuvîntul oamenilor despre succesele şi preocupările lor, ja­­lonînd prin indicaţiile sale pre­ţioase noi direcţii pentru ridica­rea întregii activităţi la nivelul marilor sarcini ale noului cinci­nal, pentru lichidarea lipsurilor şi neajunsurilor, ca societatea noastră socialistă să păşească ne­abătut înainte pe drumul progre­sului său multilateral. In aceeaşi atmosferă de lucru, de puternic entuziasm, mărturie elocventă a democratismului o­­rînduirii noastre, a legăturilor in­disolubile dintre partid şi popor, se desfăşoară în aceste zi­le în toa­te judeţele ţării consfătuiri ale cadrelor de bază din agricultură şi ale activului de partid, la care sunt prezenţi membri ai Prezidiu­lui Permanent, ai Comitetului E­­xecutiv al Comitetului Central. Adînc grăitor pentru înalta res­ponsabilitate patriotică a lucrăto­rilor din agricultura judeţului Ia­lomiţa, hotărâţi să-şi­­ aducă apor­tul sporit de muncă şi hărnicie la obţinerea de noi succese, a fost cuvîntul participanţilor la Con­sfătuire, atât de bogat în substan­ţă, atît de preţios prin încărcă­tura de idei, reflectînd acea pro­fundă transformare a oamenilor din Bărăgan pe care avea s-o sub­linieze, tovarăşul Ceauşescu în cuvîntarea sa. Preşedinţi de cooperative agri­cole, brigadieri, mecanizatori, şefi de ferme, directori de întreprin­deri agricole de stat şi staţiuni pentru mecanizarea agriculturii, ingineri agronomi, ţărani coope­ratori pensionari, secretari ai co­mitetelor comunale de partid au dat o înaltă apreciere expunerii tovarăşului Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, subliniind impor­tanţa ei deosebită pentru mersul înainte al agriculturii, pentru spo­rirea contribuţiei sale la dezvol­tarea economiei naţionale. Ei au exprimat adeziunea unanimă a tuturor celor ce muncesc în agri­cultură faţă de întregul complex de măsuri elaborat de conduce­rea partidului, adresî­nd în nume­le zecilor de mii de țărani coo­peratori, mecanizatori, lucrători (Continuare în pag. a 44 a) PCR Manifestări consacrate aniversării semicentenarului partidului Printre manifestările consacrate aniversă­rii gloriosului semicentenar al partidului, înscrise în agenda ultimelor zile, se nu­mără și intîlnirile pe care tov. I. Schmidt, vechi militant al partidului, le-a avut cu tinerii de la Şcoala profesională de con­strucţii din Braşov şi cu membrii organiza­ţiei U.T.C. „Presa". Cu aceste prilejuri, vorbitorul a prezentat momente din lupta partidului împotriva fascizării ţârii, din vremurile de prigoană şi teroare instaura­te o­­dată cu venirea la putere a dictaturii militaro-fasciste antonesciene, aspecte din activitatea comuniştilor şi uteciştilor în timpul războiului ş.a. ★ „Principiile de bază şi aspecte ale poli­ticii externe a partidului" - aceasta a fost tema expunerii prezentate zilele trecute de tov. Andrei Feier, directorul Cabinetului judeţean de partid, în faţa activului de partid din comuna Soarş. „ Alte expuneri, pe teme deosebit de ac­tuale şi majore, au fost prezentate, tot în aceste zile, în faţa diferitelor categorii de oameni ai muncii din Braşov. Aşa, bu­năoară, tov. Petru Sitov, secretar al Co­mitetului municipal de partid, s-a întîlnit cu membrii organizaţiei de partid de car­tier nr. 9, cărora le-a vorbit despre „Creş­terea rolului conducător al partidului în etapa construcţiei societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate“, iar tov. Ioan Jianu, activist al Comitetului municipal de par­tid, a prezentat în faţa personalului me­­dico-sanitar de la Spitalul de boli ner­voase expunerea „Marele jubileu al par­tidului“. •­ In cadrul stagiunii permanente a for­maţiilor artistice de amatori, dedicată a­­niversării semicentenarului partidului, sta­giune inaugurată in sâptămîna trecută sub forma dialogurilor pe aceeaşi scenă, s-au întîlnit formaţiile de la Uzina 2, Complexul C.F.R., I.T.Bv., Fabrica de sto­fe, Fabrica de şuruburi, „Hidromecanica" şi „Metrom". Programele prezentate au cu­prins şi montaje literare, cum ar fi „Oma­giu partidului", „Te slăvim, Republică ! " etc. ★ 350 de tineri din municipiul Braşov au vizitat duminică Muzeul Doftana şi Mu­zeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România. întâmplarea - absolut a­­utentică - s-a petrecut într-un troleibuz „de ga­ră", cu vreo cîteva zile în urmă : — Te rog,, tinere, cedea­ză locul ! Invitația mi-a atras a­­tenția. Am întors capul. Cel ce o rostise îl privea drept în ochi pe băiatul purtînd matricolă de lice­an. Acesta, cu obrajii a­­prinși, s-a ridicat imediat: „Poftiţi, staţi jos şi... ier­ta­ţ­i - m­ă". După ce s-a in­stalat bine pe scaun, be­neficiarul intervenţiei (un bătrîn elegant, cu înfăţişa­re onorabilă) a început - spre stupefacţia tuturor - să „vorbească" : - P-ăştia trebuie să-i trezeşti cu parul din ne­simţire. Ăsta - i tineretul de astăzi, n­oi ce-i face ! Firesc, cei din jur au ripostat la acest „verdict" nedrept şi răutăcios, arun­cat cu o surprinzătoare (şi iresponsabilă) uşurinţă. „Distinsul domn" cu părul cărunt a rămas impasibil, abătindu-şi sfidător privi­rea spre fereastră, voind, parcă, a da să se înţelea­gă că... „sînt un om civi­lizat (! ?), nu mă amestec în gîlceava voastră"­. In fata gării a coborît cu a­­erul senin al omului ce o viaţă-ntreagă n-a făcut şi n-a spus decît ceea ce se cuvine... Pornind de la această întîmplare­­ măruntă in­a­­parentă, dar încărcată de semnificaţii - rîndurile ce urmează vor să însemne un dialog public purtat cu pasagerul în vîrstă şi, bine­înţeles, cu toţi cei­­ din păcate încă destui — care, ca şi el, la te miri ce neînsemnată ori chiar ima­ginară nemulţumire per­sonală, aruncă expresia dispreţuitoare : „ăsta-i ti­neretul nostru de astăzi!". Pentru oamenii cu pă­rul cărunt, pentru cei de vîrsta părinţilor şi bunici­lor noştri, avem un nemăr­ginit respect. Cu grea şi îndelungă luptă, dusă u­­neori pînă la sacrificiu, ne-au creat nouă, celor tineri, condiţii din ce în ce mai bune, pentru a învă­ţa, pentru a ne perfecţio­na şi a-i întrece, pentru a trăi mai în tihnă, mai bine. Ne-au sădit în suflet, cu răbdare şi blîndeţe, senti­mentul­­ vital oricărui în­ceput de drum­­ al încre­derii în noi, în idealurile noastre­, acordîndu-ne ei cei dinţii­­ mobilizator­i deplina.. .lor încredere. Ne-au încurajat, călăuzin­­du-ne pașii, spre primele izbînzi în meserie și tot ei au fost primii care — bucu­­rîndu-se — ne-au strîns mî­­na tare, adresîndu-ne din inimă acel „Bravo I", care a însemnat mai mult de­cît toate felicitările culese la absolvirea școlii sau universităţii. Din faptele, din gîndurile şi convinge­rile lor, s-a plămădit — că­­pătînd vigoare şi trăinicie — conştiinţa noastră, con­ştiinţa misiunilor şi răspun­derilor sociale, de astăzi şi de mîine. De la ei am învăţat să ne venerăm strămoşii, să ne iubim­­ Respectul trebuie sa fie reciproc C. SOROCEANU, procuror (Continuare în pag. a 2-a) „LAURI 71“ Convorbire cu IOAN GHIRAN, preşedintele Comitetului judeţean­­ pentru cultură şi artă Au mai rămas doar cîteva zile pînă la începerea celei de-a doua ediţii a „Laurilor", suită de ma­nifestări dedicate braşovenilor care în cursul anului trecut au obţinut realizări remarcabile în diferite domenii de activitate : pe tărâmul ştiinţei şi tehnicii, al cul­turii şi artei, al sportului. Despre apropiatul eveniment care va a­­vea loc între 11 şi 13 februarie, am solicitat cîteva amănunte to­varăşului Ioan Ghiran, preşedin­tele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă. — Reamintiţi-ne, în primul rînd, criteriile pe baza cărora sînt desemnaţi laureaţii acestei ample festivităţi, organizate — după cum ştim — sub egida Comitetului ju­deţean pentru cultură şi artă. E­­xistă ceva deosebit faţă de prima ediţie din anul trecut ? — Nu, criteriile au rămas ace­leaşi, considerând acest lucru drept condiţia principală a per­manentizării acţiunii noastre, a dobîndirii — în conştiinţa publi­cului — a unui caracter tradiţio­nal. In mare, criteriile de selecţio­nare sunt acestea : locul I în di­ferite confruntări interne şi inter­naţionale, brevete de invenţie, ti­tluri şi distincţii dobîndite în cursul anului trecut. Vor fi sărbă­toriţi,­ deci, ingineri şi tehnicieni ale căror invenţii au fost breve­tate în 1970, unii dintre aceştia avînd invenţiile brevetate şi în alte ţări ale lumii, oameni de cul­tură şi artă, premiaţi în confrun­tări prestigioase, profesori şi în­văţători distinşi cu titlul de pro­fesor şi respectiv învăţător eme­rit, sportivi, deţinători ai unor performanţe deosebite sau cîşti­­gători ai unor importante com­petiţii internaţionale. Convorbire realizată de C. MERLAU (Continuare în pag. a 2-a) Şi luna februarie călduroasă! Pentru luna februarie din acest an se prevede o frecvenţă redusă a curenţilor de aer rece continental din răsăritul Europei înspre Peninsula Balcanică, situaţie care va imprima, în ansamblu, un caracter mai călduros vremii şi în ţara noastră. Ca şi lunile precedente din această iarnă, fe­bruarie va fi mai călduroasă decît obiş­nuit, mai ales în prima jumătate. Sînt de aşteptat totuşi unele răciri mai pronunţate în a doua jumătate, a lunii, în regiunile din nordul ţării, în special în depresiunea Maramureşului şi nordul Moldovei. In zonele de şes, precipitaţiile vor fi mai mult sub formă de ploaie, în timp ce în regiunea deluroasă şi de munte ele vor fi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Can­titativ, vor oscila în jurul valorilor normale. E de remarcat însă că în mod obişnuit luna februarie se încadrează în grupa luni­lor cu precipitații mai reduse. |---------------------­Spre soare... Foto: GH. BANUŢA |__________________________ Meridiane­te şi aduse la suprafaţă Ultimele comori ale „Invincibilei Armada“ oi MĂRTURII RECENTE ALE CONDUCĂTORULUI UNEI EXPEDIŢII TEMERARE* Numele cercetătorului belgian ROBERT STÉNNUT a căpătat in ultimii ani o­ largă circulaţie. De la vîrsta de 18 ani el studiază cu asiduitate tot ceea ce se leagă de rămăşiţele vaselor ,scu­fundate de-a lungul veacurilor în mări şi oceane. Un număr de ani, mai intii printre arhivele bibliotecilor din cinci ţări, apoi (Continuare in pap o t­o) V.----------------------1

Next