Drum Nou, februarie 1971 (Anul 28, nr. 8107-8130)

1971-02-25 / nr. 8127

1 ——n Proletari din toate Urile. uniţi­*!! [film nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8127 Joi, 25 februarie 1971 4 pagini 30 bani CUVÂNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală Stimaţi tovarăşi, Aş dori să încep prin a adresa tuturor participanţilor la această consfătuire de lucru un salut din partea Comitetului Central al par­tidului. (Aplauze puternice, pre­lungite). Ca consfătuire participă cadre de conducere ale unităților eco­nomice cu statut de centrală, di­rectori ai unor institute de cerce­tare, conducerile ministerelor, se­cretarii cu problemele economi­ce de la comitetele judeţene şi alţi activişti de partid, de sindicat şi de stat. Prin caracterul său, consfătuirea reprezintă un ade­vărat forum de dezbatere largă a celor mai importante probleme ale activităţii economice din ţara noastră, în discuţiile care au avut loc la ministere, cit şi în plenul consfă­tuirii, s-a relevat justeţea hotărî­­rilor Conferinţei Naţionale a par­tidului privind îmbunătăţirea or­ganizării şi conducerii activităţii economice. Deşi centralele indus­triale îşi desfăşoară activitatea doar de un an şi jumătate, putem spune că ele şi-au dovedit pe de­plin eficienţa. în timpul lucrărilor consfătuirii s-au subliniat pe larg aspectele pozitive şi, in acelaşi timp, s-au adus unele critici îndreptăţite, atit cu privire la organizarea cen­tralelor, cît şi în legătură cu me­todele şi stilul lor de lucru. Au fost formulate multe propuneri privind sporirea drepturilor cen­tralelor, îndeosebi în ce priveşte problemele de finanţare. Nu însă în aceeaşi măsură tovarăşii care au luat cuvîntul s-au preocupat de unele deficienţe din activitatea proprie, de felul cum trebuie ac­ţionat pentru a spori eficienţa ac­tivităţii unităţilor noastre econo­mice. Din acest punct de vedere, aş putea spune că dezbaterile din consfătuirea noastră au avut un anumit minus. De asemenea, în cadrul con­sfătuirii au fost făcute o serie de critici şi propuneri — în cea mai mare parte juste — cu privire la proiectele de legi supuse discu­ţiilor. Putem aprecia deci că dez­baterile s-au desfăşurat intr-un spirit de lucru ; ele au oglindit creşterea nivelului general al ca­drelor noastre din economie, com­petenţa profesională şi înaltul lor spirit de răspundere pentru bunul mers al întregii activităţi econo­mice. Problemele ridicate în consfă­tuire vor fi analizate temeinic, ţinîndu-se seama de ele atit la de­finitivarea proiectelor de legi, cît şi la stabilirea măsurilor de îm­bunătăţire în continuare a orga­nizării, planificării şi conducerii activităţii economice. Consfătuirea noastră are loc în­­tr-o perioadă deosebit de impor­tantă pentru dezvoltarea econo­mică şi social-culturală a ţării, marcată prin încheierea cu suc­ces a cincinalului 1966—1970 şi trecerea la realizarea noului plan de cinci ani. După cum cunoaş­teţi cu toţii, prevederile cincina­lului trecut au fost îndeplinite cu succes. Producţia industrială a continuat să se dezvolte în rit­muri înalte, superioare celor pre­văzute în plan ; s-au construit şi dat în funcţiune numeroase o­­biective în industrie, agricultură şi în celelalte ramuri, s-au ob­ţinut noi progrese însemnate în repartizarea raţională, armonioa­să a forţelor de producţie pe în­treg teritoriul ţării. România a făcut în această perioadă noi paşi înainte pe drumul creşterii forţei sale economice, al valorificării tot mai intense a potenţialului material şi uman. Ca urmare a rezultatelor obţi­nute în dezvoltarea producţiei, în mai buna gospodărire a resurse­lor ţării, venitul naţional a cres­cut într-un ritm mediu de 7,7 la sută. Pe această bază au fost lua­te importante măsuri privind creşterea nivelului de trai al populaţii , au sporit veniturile tuturor­­ oamenilor muncii de la oraşe şi sate, au fost majorate în această perioadă toate categorii­le de salarii şi îndeosebi salariile mici, au crescut pensiile şi alo­caţiile pentru copii, s-a realizat un important program de construcţii de locuinţe. Toate aceste realizări au fost posibile datorită muncii pline de abnegaţie desfăşurate de întregul popor pentru înfăptuirea politicii partidului privind dezvoltarea e­­conomică şi socială a patriei noas­tre socialiste. Analizînd aceste re­zultate, recenta plenară a Comi­tetului Central al partidului a dat o înaltă apreciere muncii desfă­şurate în perioada cincinalului 1966—1970 de clasa noastră mun­citoare, de ţărănime, intelectuali­tate, de toţi oamenii muncii şi Ie-a adresat tuturor calde felici­tări pentru succesele obţinute. Cincinalul care a trecut a în­semnat totodată pentru ţara noas­tră perioada aplicării unor im­portante măsuri menite să asigu­re o îmbunătăţire a organizării şi conducerii economiei, a întregii vieţi sociale. S-au creat condiţii pentru apropierea conducerii de activitatea concretă, pentru rezol­varea mai operativă a probleme­lor producţiei şi vieţii social-cul­­turale, în cadrul acestor măsuri, stabilite pe baza hotărîrilor Con­ferinţei Naţionale a partidului, se numără şi crearea centralelor industriale, care a însemnat un pas important pe calea perfecţio­nării conducerii şi planificării activităţii economice. O deosebită importanţă a avut crearea consiliilor de administra­ţie şi a comitetelor de direcţie, instituţionalizarea adunărilor ge­nerale ale salariaţilor, care au contribuit la promovarea largă a principiului conducerii colective, la atragerea mai intensă a mase­lor de oameni ai muncii la orga­nizarea şi conducerea producţiei, la adîncirea democratismului so­cialist în economie şi în întreaga viaţă socială, îmbunătăţirea muncii de plani­ficare, dezvoltarea relaţiilor con­tractuale din economie, organiza­rea mai bună a activităţii de in­vestiţii, perfecţionarea comerţului exterior şi a sistemului financiar şi de credit, îmbunătăţirea cadru­lui legislativ al activităţii econo­mice şi alte măsuri luate în a­­ceastă perioadă au creat condiţii ca centralele industriale să se a­­firme tot mai mult ca organisme principale în viaţa economică a ţării, în înfăptuirea politicii par­tidului şi statului, în acest dome­niu hotărîtor pentru progresul în­tregii noastre societăţi. Tovarăşi. Doresc să mă refer, în conti­nuare, la cîteva probleme pe care le consider mai importante, în primul rînd, în legătură cu organizarea şi funcţionarea cen­tralelor şi a celorlalte unităţi cu statut de centrală. Putem spune că activitatea desfăşurată de a­­ceste unităţi în cursul anului 1970 a demonstrat că modul de organizare a producţiei pe care l-am­ adoptat corespunde pe de­plin stadiului actual de dezvol­tare a economiei noastre socia­liste. Ţinînd seama de cerinţele pe care le ridică desfăşurarea revo­luţiei tehnico-ştiinţifice contem­porane, de procesul intens de dez­voltare şi diversificare a econo­miei noastre, a apărut ca o nece­sitate obiectivă concentrarea pro­ducţiei în unităţi mari în stare să asigure o conducere superioară din toate punctele de vedere a activităţii economice. Faptele de­monstrează că era greu să se asi­gure o bună conducere a produc­ţiei materiale, perfecţionarea pro­ceselor de muncă şi, în general, dezvoltarea forţelor de producţie ale societăţii noastre socialiste, menţinîndu-se un număr mare de unităţi dispersate; aceasta presu­punea ai­ci risipirea cadrelor­­ care constituie problema cea mai importantă , cît şi dispersarea mijloacelor economice, financiare. De altfel, rezultatele pozitive ob­ţinute de centralele industriale, contribuţia pe care ele au adus-o la realizarea planului de dezvol­tare a economiei naţionale vin să adeverească pe deplin ceea ce am spus mai înainte. Consider pozitiv faptul că ma­joritatea centralelor s-au consti­tuit pe baza conducerilor unor în­treprinderi existente. De altfel, aşa cum s-a arătat aici, aceste u­­nităţi au obţinut şi cele mai bu­ne rezultate. După cum se ştie, la adoptarea hotărîrii privind organizarea cen­tralelor industriale s-a pornit de la ideea ca ele să devină unităţi de producţie şi nu organisme de coordonare. Este vorba deci, de unirea, de concentrarea produc­ţiei în unităţi mari şi nu de crea­rea unor organisme de îndruma­re, lăsîndu-se însă ca activitatea de producţie să se desfăşoare mai departe în vechea formă. Se pa­re că nu toate centralele — şi nici chiar toate ministerele — au în­ţeles acest lucru. Mai există une­le centrale ce funcţionează mai mult ca organisme de coordonare şi care, în mare parte, nu fac de­cât să reediteze, cu mici modifi­cări, activitatea fostelor direcții generale din ministere. Desigur, trebuie să avem în ve­dere diversitatea mare a sectoa­relor economiei noastre, deci și a formelor, origanizatorii­, dar a­­ceastă diversitate nu trebuie să ducă la concluzia că trebuie să a­­doptăm principii deosebite în or­ganizarea acestor unităţi econo­mice. Putem să avem forme orga­nizatorice foarte diverse, struc­turi sau organigrame foarte di­ferite — şi în această privinţă sunt de acord să lăsăm o liberta­te desăvîr­şită ministerelor, cen­tralelor şi organizaţiilor economi­ce cu statut de centrală, dar toa­te trebuie să se încadreze în spi­ritul general de care am vorbit, să devină unităţi economice inte­grate care răspund de conducerea întregii activităţi de producţie, cu tot ce implică aceasta pentru u­­nităţile respective. De asemenea, diversitatea de organizare, corespunzătoare spe­cificului fiecărui sector şi fiecărei ramuri de activitate, nu trebuie să transforme aceste unităţi în miniministere — aşa cum s-a în­­tîmplat cu unele centrale. Există centrale industriale care, pe lin­gă faptul că au o organizare şi atribuţiuni asemănătoare cu cele ale fostelor direcţii generale, şi-au creat şi un aparat numeros, une­le depăşind cu mult personalul (Continuare în pag. a 2-a) Consfătuirea a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat în Capitală au început miercuri dimineaţa lucrările primei Con­sfătuiri pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat. Consfătuirea se înscrie pe li­nia promovată de conducerea partidului şi statului de a orga­niza periodic consultarea largă a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sectoare ale economiei naţionale, în legătură cu activi­tatea desfăşurată şi căile prin ca­re pot fi puse în valoare, cît mai chibzuit şi deplin, rezervele de creştere a producţiei şi a efici­enţei economice.­­La lucrările Consfătuirii parti­cipă aproape 2.600 de delegaţi , muncitori, tehnicieni, ingineri a­­gronomi şi zootehnişti, medici ve­terinari şi economişti din între­prinderile agricole de stat - pre­cum şi numeroşi invitaţi, activişti de partid, reprezentanţi ai ministe­relor şi instituţiilor centrale, oa­meni de ştiinţă din institutele de cercetări şi din învăţămîntul su­perior agricol. Prima zi a lucrărilor Consfă­tuirii a fost consacrată dezbate­rii pe secţii de specialitate: cul­turi de cîmp; legume şi cartofi ; pomicultură; viticultură; vaci pentru lapte; taurine pentru car­ne ; ovine; porcine; păsări şi ani­male mici. De asemenea, s-au purtat discuţii pe marginea celor mai,moderne tehnologii şi forme de organizare a producţiei şi a muncii care pot contribui la spo­rirea continuă şi substanţială a aportului întreprinderilor agrico­le de stat, la dezvoltarea econo­miei noastre naţionale. în cursul zilei de joi, lucrările Consfătuirii se vor desfăşura în plen, urmînd a fi prezentate con­cluziile dezbaterilor din secţiile de specialitate şi a se stabili mă­suri pentru perfecţionarea activi­tăţii viitoare, în spiritul directi­velor adoptate de partid în vede­rea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de pro­gres. (Agerpres) Vizita la Braşov a unor delegaţii de peste hotare care au participat la Congresul U.T.C. Membrii unora dintre delegaţi­ile de peste hotare, care au par­ticipat, ca invitaţi, la cel de-al IX-lea Congres al Uniunii Tine­retului Comunist, au fost miercuri oaspeţii tineretului din Braşov. La uzina „Tractorul" delegaţii străini au vizitat secţiile princi­pale, luînd cunoştinţă de proce­sul de fabricaţie. Tinerii de la Uzina de autocamioane au pri­mit vizita reprezentanţilor orga­nizaţiilor de tineret din ţările a­­rabe. Un alt grup de delegaţi străini a participat la o convorbi­re prietenească cu tineretul stu­dios la Casa de cultură a studen­ţilor, în cursul aceleiaşi zile, au mai fost vizitate Biserica Neagră, vechi monument istoric braşo­vean, Muzeul de istorie a Ţării Birsei şi Complexul muzeal din Şcheii Braşovului, unde se află clădirea primei şcoli de limba ro­mână din ţara noastră. Cu prilejul vizitei la Braşov, oaspeţii au participat la o întîl­­nire cu tiner­etul braşovean. Participanţii au in­timp­inat cu vii aplauze prezenţa în mijlocul lor a delegaţiei Uniunii Tineretu­lui Socialist Nasserist din R.A.U., a reprezentantului Federaţiei Ti­neretului Democrat din Irak, a delegaţiei Tineretului Frontului Naţional de Eliberare din Algeria şi a reprezentantului Uniunii Ti­neretului Democrat din Siria. Luînd cuvîntul, tovarăşul Cor­nel Şandru, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Braşov al U.T.C., după ce a salutat căldu­ros pe oaspeţi, a spus : Tineretul român, poporul nostru, care au cunoscut timp îndelungat jugul asupririi străine, dau o înaltă apreciere şi urmăresc cu caldă simpatie şi solidaritate deplină lupta popoarelor arabe împotriva imperialismului şi neocolonialis­­mului, eforturile lor pentru a -i consolida şi apăra independenţa şi suveranitatea, preocuparea de a lichida moştenirea colonială, de a înfăptui transformări cu carac­ter progresist pe plan politic, so­cial, economic şi cultural, de a valorifica pe deplin, în interesul propriu, potenţialul material şi uman de care dispun. în legătură cu situaţia din O­­rientul Apropiat, vorbitorul a sub­liniat : Acţionînd în concordanţă cu interesele păcii şi progresu­lui, tînăra generaţie din patria noastră cu întregul nostru popor s-a pronunţat de la bun început împotriva oricăror uneltiri şi imixtiuni ale cercurilor imperia­liste în Orientul Apropiat, pentru soluţionarea litigiilor pe cale poli­tică şi restabilirea păcii în aceas­tă regiune, pentru soluţionarea acestui conflict în spiritul rezolu­ţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967. Poziţia ţării noas­tre, a tineretului român porneşte de la premisa că forţa nu creează drept, că în nici un caz nu pot fi statuate intenţiile anexioniste, cuceririle teritoriale dobîndite pe calea armelor care nu pot duce decît la noi conflicte, dăunînd­­ cauzei păcii şi progresului naţiu­nilor. în acest context ne pronun­ţăm pentru retragerea în cel mai scurt timp a trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate pentru asigurarea independenţei şi integrităţii teritoriale a fiecă­rui stat din această zonă. Totoda­tă, considerăm că o soluţie dura­bilă a conflictului trebuie să aibă neapărat în vedere şi rezolvarea problemei populaţiei palestiniene. Vorbitorul a subliniat în conti­nuare că între ţara noastră şi ţă­rile arabe, între organizaţia noas­tră de tineret şi cele din ţările arabe s-au lărgit schimburile pe diverse planuri, s-au intensificat legăturile de solidaritate dintre popoarele noastre. A luat apoi cuvîntul şeful de­legaţiei Uniunii Tineretului So­cialist Nasserist din R.A.U., Su­leiman Mohamed El-Jonsy, care, în numele reprezentanţilor tinere­tului arab prezenţi la această ma­nifestare, şi-a exprimat preţuirea pentru ocazia ce le-a fost oferită de a se întîlni cu tinerii braşo­veni într-un miting de solidari­tate cu lupta­ pentru libertate, pa­ce, dreptate şi progres a ţărilor arabe. Vorbitorul s-a referit în continuare la situaţia din Orien­tul Apropiat şi a denunţat mane­vrele imperialiste în această zonă. El a subliniat, totodată, drepturile legitime ale poporului păleşti­, un an. în încheiere, vorbitorul şi-a ex­primat aprecierea pentru poziţia Uniunii Tineretului Comunist, ca­re îşi manifestă­ solidaritatea cu lupta popoarelor şi tineretului din ţările arabe. De asemenea, vorbi­torul a mulţumit pentru moţiunea adoptată de cel de-al IX-lea Con­gres al U.T.C. în legătură cu si­tuaţia din Orientul Apropiat. Au luat apoi cuvîntul tînărul muncitor Ilie Roman şi eleva Ga­briela Cojan, care au adresat un cald salut reprezentanţilor orga­nizaţiilor de tineret arabe. Mitingul s-a încheiat într-o at­mosferă însufleţită. în dezbatere publică. ROLUL ŞI ATRIBUŢIILE SINDICATELOR Mai multă atenţie propunerilor oamenilor muncii Activitatea de producţie din secţia noastră, ca şi din întreaga uzină de altfel, este extrem de dinamică. Aproape zilnic se iveşte necesitatea unor perfecţionări teh­nice şi organizatorice. Primii care simt aceasta sunt muncitorii, teh­nicienii şi inginerii din secţie, din fiecare atelier. Şi fireşte că în acest sens ei fac numeroase pro­puneri pentru îmbunătăţirea dife­ritelor laturi ale procesului de fabricaţie. Nu vreau să spun că de aceste propuneri nu s-a ţinut seama de loc pînă acum. Multe s-au înfăp­tuit cu bune rezultate. Cu toate acestea, rezultatele puteau fi mult mai bune dacă o serie întreagă de propuneri valoroase nu ar fi fost uitate prin cine ştie ce do­sare sau procese-verbale. Aceasta , datorită şi faptului că atît gru­pele cît şi comitetele sindicale din secţii urmăresc în prea mică mă­sură materializarea acestor pro­puneri. Aşa, de pildă, în urmă cu vreo doi ani în secţia ■ noastră se înscriau într-un registru toate propunerile rezultate din adună­rile grupelor sindicale. Ele erau apoi aduse la cunoştinţa şefului de secţie pentru a fi rezolvate. Dar, nu de puţine ori noi spu­neam, noi auzeam. Şi atunci, nu-i de mirare că adunările grupelor sindicale au uneori un caracter formal, oamenii vin la ele, dar nu prea fac propuneri. Viorel LENGHEL, maistru la secţia motor a Uzinei de autocamioane (Continuare in pag. a 3-a) Conform practicii demo­cratice încetăţenite în ulti­mii ani în activitatea par­tidului şi statului nostru, de a consulta masele largi ale oamenilor muncii asupra problemelor cardinale care privesc viaţa politică, eco­nomică şi social-culturală, plenara C.C. al P.C.R. a re­comandat ca problemele le­gate de perfecţionarea muncii sindicale să fie su­puse dezbaterii publice. In acest sens, ziarul nos­tru îşi pune paginile la dis­poziţia oamenilor muncii, spre a-şi expune punctul de vedere şi a face propuneri în legătură cu principiile care vor trebui să stea la baza noii legi a sindicate­lor. Consemnăm astăzi pri­mele intervenții primite la redacție. Pe primul plan problemele producţiei Muncesc de mai mulţi ani în fabrică şi pot aprecia că în tot acest timp sindicatul nostru şi-a adus o contribuţie preţioasă la rezolvarea multor probleme eco­nomice, sociale şi cultural-educa­tive, care interesează în mod direct salariaţii întreprinderii noastre. Totuşi, trebuie să recunoaştem, comitetul sindicatului, grupele­­ sindicale — deci într-un cuvînt sindicatul — nu reuşeau să asigure participarea activă a salariaţilor la conducerea fabricii, să rezolve întotdeauna problemele sociale. Rezolvarea eficientă a sarcini­lor calitativ superioare ale eta­pei actuale impune revizuirea rolului şi atribuţiilor sindicatelor. Ele trebuie să dovedească mai multă iniţiativă, o responsabili­tate sporită faţă de problemele producţiei, cît şi cele care privesc condiţiile de muncă şi viaţă ale salariaţilor. Iată, de pildă, o si­tuaţie care este în prezent la noi în secţie : transportul intern nu este rezolvat, din care cauză pier­dem ore întregi pînă cînd facem rost de un mijloc de transport. Apoi, din lipsă de transporturi aşteptăm mult şi bine să ni se aducă la locul de muncă mate­riale sau ţevi. Uneori sîntem ne­voiţi să lăsăm maşinile şi plecăm după cele necesare. Şi după toate acestea, conducerea, chiar şi co­mitetul sindicatului, ne lămuresc să-i „dăm bătaie“ pentru înde­plinirea planului. Mă întreb ! oare sindicatul nu are datoria să intervină şi în rezolvarea unor asemenea neajunsuri în organiza­rea muncii ? ! După părerea mea, autonomia sindicatelor cere multă iniţiativă, responsabilitate şi competenţă. Numai astfel vor reuşi să-şi în­deplinească cu adevărat rolul şi atribuţiile sporite ce le vor re-,­veni. Maria MARIN, șefă de echipă la Filatura, de lînă pieptănată — Ghimbav 1 Rezoluţia ♦ Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist în pag. a 3-a 1 ■ FLASH FLASH Rubrica pe care o inau­gurăm azi îşi propune să aducă — fulgerător ca lu­mina flash-ului fotografic — imagini succinte, dar di­verse ale realităţii coti­diene. Cititorii şi coresponden­ţii voluntari ne pot fi de un real folos comunicîn­­du-ne noutăţi la telefoanele 2.25.12 şi 2.29.85. Al 25-lea agregat Ieri, la secţia şasiu II de la Uzina de autocamioane a fost dat în exploatare un modern agre­gat de strunjit ethos şi finit trompa punţii spate de la noile tipuri de autocamioane. Este creaţia secţiei de autoutilare, con­dusa de ing. Mihai Baltag şi re­prezintă cel de-al 25-lea agregat convenţional realizat în acest an în cadrul acţiunii de autoutilare. (Folt). Un nou atelier în funcţiune Ieri, a fost montat ultimul uti­laj din noul atelier de tratament termic de la Uzina de reparaţii din Codlea­­ , eveniment care marchează intrarea in funcţiune a acestui nou obiectiv. Dispunînd de o capacitate de 1000 tone piese pe an, noul atelier a fost realizat prin autoutilare. Proiectele noului obiectiv au fost realizate în cea mai mare parte de specialişti din serviciul constructor şef al uzinei, condus de ing. Alexandru Tripşa, pentru o serie de lucrări fiind împrumutată documentaţia tehnica de la uzina „Tractorul" şi între­prinderea de unelte şi scule Bra­şov. (Novac).­­ O piesă de Dan Tărchilă în premieră pe ţară ,,Ecto­bar", noua piesă a dra­maturgului braşovean, Dan Tăr­­chilă, a fost prezentată, in pre­mieră pe ţară, de colectivul tea­trului ,,Al. Davilla" din Piteşti. Spectacolul, în regia lui Mihai Rac­oslavescu, se impune ca o certă reuşită Excelent, în rolul Bărbatului, Mihai Dobre , memo­rabilă Adina Raţiu (Fata din lea­găn) O notă bună şi pentru scenografia semnată de arh. A. Ivăneanu-Damaschin. (Kehiaian). Efigia „Cerbului de aur" Actuala ediţie a Festivalului in­ternaţional al cîntecului va fi i­­mortalizată şi filatelic. Pe întreaga corespondenţă intrată şi ieşită din Braşov în perioada 1-10 martie, poşta va aplica o ştampilă cu efi­gia „Cerbului de aur" (Dragon). Expoziţie originală Liviu Doctor, actor la Teatrul Naţional din Cluj, are o mare pasiune : timbrele. Dar timbrele strînse de el de-a lungul anilor nu au luat drumul clasoarelor, ci al... tablourilor. După 32 de ani de muncă el a terminat 55 de ta­blouri executate din... fragmente de timbre poştale, pe care le va expune, incepînd de mîine, şi la Braşov, în sala de marmură a Casei Armatei * (vernisajul este programat pentru orele 9). (Ke­hiaian). Pescaru, accidentat în meciul de ieri Ieri, după-amiază, pe stadionul „Steagul roşu“ s-au întîlnit forma­ţiile braşovene Steagul roşu şi Metrom. Disputată în condiţii de joc destul de vitrege, această partidă s-a încheiat cu un rezultat de e­­galitate. „Stegarii"­­ au deschis scorul prin Balint, iar „metromiş­­tii" au egalat după pauză prin I. Nicolae. De remarcat că Pescaru a părăsit terenul în min. 15, fiind grav accidentat de portarul Sza­lad (Pervulescu). Cursuri de instruire agrară Ieri, la Casa judeţeană a agro­nomului din Hălchiu s-au început cursurile de instruire a şefilor de echipe ce vor lucra în cultura cartofului şi sfeclei de zahăr în cadrul cooperativelor agricole de producţie din Ţara Birsei. Expu­nerile vor fi făcute de specialişti cu experienţă şi au ca temă îm­bunătăţirea tehnologiilor celor două culturi de bază în agricul­tura judeţului nostru. (Tocanie). „Orizont studenţesc" A apărut „Orizont studenţesc", revistă a Asociaţiei studenţeşti din Institutul pedagogic de 3 ani Bra­şov. Aflată la cel de-al 8-lea nu­măr, tînăra revistă se distinge încă o dată prin complexitatea problematicii abordate, prin înalta responsabilitate a tratării unor subiecte de stringent interes pen­tru tineretul studios. (Coman). Dialog comercial Ieri, s-au încheiat ultimele tran­zacţii comerciale ale cooperative­lor meşteşugăreşti cu întreprinde­rile şi organizaţiile comerciale braşovene, privind achiziţionarea de mărfuri de larg consum pen­tru anul în curs. Valoarea con­tractelor­­ care se referă la con­fecţii, tricotaje, articole de uz gos­podăresc, produse de artă popu­lară şi artizanat - încheiate între U.J.C.M., prin cooperativele sale, şi O.C.L. Textile-încălţămînte, O.C.M.A.D., cooperaţia de con­sum etc., se ridică la aproape 6 milioane lei. (Barbu). Record la cinema Ieri, la cinema „Patria" (res­ponsabil E. Vîrnă) s-au înregistrat noi recorduri. La reprezentaţia de la ora 16,30, fotoliul R 31 a fost vîndut de 3 ori. Recordul astfel stabilit a fost imediat doborît de fotoliul R 30 vîndut de 4 ori (Crovețchi). CERBUL DE 16.872 răspunsuri la concursul nostru .Ce ştiţi despre Cerbul de aur“ (în pagina a 4-a) t.(

Next