Drum Nou, februarie 1971 (Anul 28, nr. 8107-8130)
1971-02-25 / nr. 8127
1 ——n Proletari din toate Urile. uniţi*!! [film nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8127 Joi, 25 februarie 1971 4 pagini 30 bani CUVÂNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală Stimaţi tovarăşi, Aş dori să încep prin a adresa tuturor participanţilor la această consfătuire de lucru un salut din partea Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice, prelungite). Ca consfătuire participă cadre de conducere ale unităților economice cu statut de centrală, directori ai unor institute de cercetare, conducerile ministerelor, secretarii cu problemele economice de la comitetele judeţene şi alţi activişti de partid, de sindicat şi de stat. Prin caracterul său, consfătuirea reprezintă un adevărat forum de dezbatere largă a celor mai importante probleme ale activităţii economice din ţara noastră, în discuţiile care au avut loc la ministere, cit şi în plenul consfătuirii, s-a relevat justeţea hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului privind îmbunătăţirea organizării şi conducerii activităţii economice. Deşi centralele industriale îşi desfăşoară activitatea doar de un an şi jumătate, putem spune că ele şi-au dovedit pe deplin eficienţa. în timpul lucrărilor consfătuirii s-au subliniat pe larg aspectele pozitive şi, in acelaşi timp, s-au adus unele critici îndreptăţite, atit cu privire la organizarea centralelor, cît şi în legătură cu metodele şi stilul lor de lucru. Au fost formulate multe propuneri privind sporirea drepturilor centralelor, îndeosebi în ce priveşte problemele de finanţare. Nu însă în aceeaşi măsură tovarăşii care au luat cuvîntul s-au preocupat de unele deficienţe din activitatea proprie, de felul cum trebuie acţionat pentru a spori eficienţa activităţii unităţilor noastre economice. Din acest punct de vedere, aş putea spune că dezbaterile din consfătuirea noastră au avut un anumit minus. De asemenea, în cadrul consfătuirii au fost făcute o serie de critici şi propuneri — în cea mai mare parte juste — cu privire la proiectele de legi supuse discuţiilor. Putem aprecia deci că dezbaterile s-au desfăşurat intr-un spirit de lucru ; ele au oglindit creşterea nivelului general al cadrelor noastre din economie, competenţa profesională şi înaltul lor spirit de răspundere pentru bunul mers al întregii activităţi economice. Problemele ridicate în consfătuire vor fi analizate temeinic, ţinîndu-se seama de ele atit la definitivarea proiectelor de legi, cît şi la stabilirea măsurilor de îmbunătăţire în continuare a organizării, planificării şi conducerii activităţii economice. Consfătuirea noastră are loc într-o perioadă deosebit de importantă pentru dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării, marcată prin încheierea cu succes a cincinalului 1966—1970 şi trecerea la realizarea noului plan de cinci ani. După cum cunoaşteţi cu toţii, prevederile cincinalului trecut au fost îndeplinite cu succes. Producţia industrială a continuat să se dezvolte în ritmuri înalte, superioare celor prevăzute în plan ; s-au construit şi dat în funcţiune numeroase obiective în industrie, agricultură şi în celelalte ramuri, s-au obţinut noi progrese însemnate în repartizarea raţională, armonioasă a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării. România a făcut în această perioadă noi paşi înainte pe drumul creşterii forţei sale economice, al valorificării tot mai intense a potenţialului material şi uman. Ca urmare a rezultatelor obţinute în dezvoltarea producţiei, în mai buna gospodărire a resurselor ţării, venitul naţional a crescut într-un ritm mediu de 7,7 la sută. Pe această bază au fost luate importante măsuri privind creşterea nivelului de trai al populaţii , au sporit veniturile tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate, au fost majorate în această perioadă toate categoriile de salarii şi îndeosebi salariile mici, au crescut pensiile şi alocaţiile pentru copii, s-a realizat un important program de construcţii de locuinţe. Toate aceste realizări au fost posibile datorită muncii pline de abnegaţie desfăşurate de întregul popor pentru înfăptuirea politicii partidului privind dezvoltarea economică şi socială a patriei noastre socialiste. Analizînd aceste rezultate, recenta plenară a Comitetului Central al partidului a dat o înaltă apreciere muncii desfăşurate în perioada cincinalului 1966—1970 de clasa noastră muncitoare, de ţărănime, intelectualitate, de toţi oamenii muncii şi Ie-a adresat tuturor calde felicitări pentru succesele obţinute. Cincinalul care a trecut a însemnat totodată pentru ţara noastră perioada aplicării unor importante măsuri menite să asigure o îmbunătăţire a organizării şi conducerii economiei, a întregii vieţi sociale. S-au creat condiţii pentru apropierea conducerii de activitatea concretă, pentru rezolvarea mai operativă a problemelor producţiei şi vieţii social-culturale, în cadrul acestor măsuri, stabilite pe baza hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului, se numără şi crearea centralelor industriale, care a însemnat un pas important pe calea perfecţionării conducerii şi planificării activităţii economice. O deosebită importanţă a avut crearea consiliilor de administraţie şi a comitetelor de direcţie, instituţionalizarea adunărilor generale ale salariaţilor, care au contribuit la promovarea largă a principiului conducerii colective, la atragerea mai intensă a maselor de oameni ai muncii la organizarea şi conducerea producţiei, la adîncirea democratismului socialist în economie şi în întreaga viaţă socială, îmbunătăţirea muncii de planificare, dezvoltarea relaţiilor contractuale din economie, organizarea mai bună a activităţii de investiţii, perfecţionarea comerţului exterior şi a sistemului financiar şi de credit, îmbunătăţirea cadrului legislativ al activităţii economice şi alte măsuri luate în această perioadă au creat condiţii ca centralele industriale să se afirme tot mai mult ca organisme principale în viaţa economică a ţării, în înfăptuirea politicii partidului şi statului, în acest domeniu hotărîtor pentru progresul întregii noastre societăţi. Tovarăşi. Doresc să mă refer, în continuare, la cîteva probleme pe care le consider mai importante, în primul rînd, în legătură cu organizarea şi funcţionarea centralelor şi a celorlalte unităţi cu statut de centrală. Putem spune că activitatea desfăşurată de aceste unităţi în cursul anului 1970 a demonstrat că modul de organizare a producţiei pe care l-am adoptat corespunde pe deplin stadiului actual de dezvoltare a economiei noastre socialiste. Ţinînd seama de cerinţele pe care le ridică desfăşurarea revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, de procesul intens de dezvoltare şi diversificare a economiei noastre, a apărut ca o necesitate obiectivă concentrarea producţiei în unităţi mari în stare să asigure o conducere superioară din toate punctele de vedere a activităţii economice. Faptele demonstrează că era greu să se asigure o bună conducere a producţiei materiale, perfecţionarea proceselor de muncă şi, în general, dezvoltarea forţelor de producţie ale societăţii noastre socialiste, menţinîndu-se un număr mare de unităţi dispersate; aceasta presupunea aici risipirea cadrelor care constituie problema cea mai importantă , cît şi dispersarea mijloacelor economice, financiare. De altfel, rezultatele pozitive obţinute de centralele industriale, contribuţia pe care ele au adus-o la realizarea planului de dezvoltare a economiei naţionale vin să adeverească pe deplin ceea ce am spus mai înainte. Consider pozitiv faptul că majoritatea centralelor s-au constituit pe baza conducerilor unor întreprinderi existente. De altfel, aşa cum s-a arătat aici, aceste unităţi au obţinut şi cele mai bune rezultate. După cum se ştie, la adoptarea hotărîrii privind organizarea centralelor industriale s-a pornit de la ideea ca ele să devină unităţi de producţie şi nu organisme de coordonare. Este vorba deci, de unirea, de concentrarea producţiei în unităţi mari şi nu de crearea unor organisme de îndrumare, lăsîndu-se însă ca activitatea de producţie să se desfăşoare mai departe în vechea formă. Se pare că nu toate centralele — şi nici chiar toate ministerele — au înţeles acest lucru. Mai există unele centrale ce funcţionează mai mult ca organisme de coordonare şi care, în mare parte, nu fac decât să reediteze, cu mici modificări, activitatea fostelor direcții generale din ministere. Desigur, trebuie să avem în vedere diversitatea mare a sectoarelor economiei noastre, deci și a formelor, origanizatorii, dar această diversitate nu trebuie să ducă la concluzia că trebuie să adoptăm principii deosebite în organizarea acestor unităţi economice. Putem să avem forme organizatorice foarte diverse, structuri sau organigrame foarte diferite — şi în această privinţă sunt de acord să lăsăm o libertate desăvîrşită ministerelor, centralelor şi organizaţiilor economice cu statut de centrală, dar toate trebuie să se încadreze în spiritul general de care am vorbit, să devină unităţi economice integrate care răspund de conducerea întregii activităţi de producţie, cu tot ce implică aceasta pentru unităţile respective. De asemenea, diversitatea de organizare, corespunzătoare specificului fiecărui sector şi fiecărei ramuri de activitate, nu trebuie să transforme aceste unităţi în miniministere — aşa cum s-a întîmplat cu unele centrale. Există centrale industriale care, pe lingă faptul că au o organizare şi atribuţiuni asemănătoare cu cele ale fostelor direcţii generale, şi-au creat şi un aparat numeros, unele depăşind cu mult personalul (Continuare în pag. a 2-a) Consfătuirea a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat în Capitală au început miercuri dimineaţa lucrările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat. Consfătuirea se înscrie pe linia promovată de conducerea partidului şi statului de a organiza periodic consultarea largă a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sectoare ale economiei naţionale, în legătură cu activitatea desfăşurată şi căile prin care pot fi puse în valoare, cît mai chibzuit şi deplin, rezervele de creştere a producţiei şi a eficienţei economice.La lucrările Consfătuirii participă aproape 2.600 de delegaţi , muncitori, tehnicieni, ingineri agronomi şi zootehnişti, medici veterinari şi economişti din întreprinderile agricole de stat - precum şi numeroşi invitaţi, activişti de partid, reprezentanţi ai ministerelor şi instituţiilor centrale, oameni de ştiinţă din institutele de cercetări şi din învăţămîntul superior agricol. Prima zi a lucrărilor Consfătuirii a fost consacrată dezbaterii pe secţii de specialitate: culturi de cîmp; legume şi cartofi ; pomicultură; viticultură; vaci pentru lapte; taurine pentru carne ; ovine; porcine; păsări şi animale mici. De asemenea, s-au purtat discuţii pe marginea celor mai,moderne tehnologii şi forme de organizare a producţiei şi a muncii care pot contribui la sporirea continuă şi substanţială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea economiei noastre naţionale. în cursul zilei de joi, lucrările Consfătuirii se vor desfăşura în plen, urmînd a fi prezentate concluziile dezbaterilor din secţiile de specialitate şi a se stabili măsuri pentru perfecţionarea activităţii viitoare, în spiritul directivelor adoptate de partid în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. (Agerpres) Vizita la Braşov a unor delegaţii de peste hotare care au participat la Congresul U.T.C. Membrii unora dintre delegaţiile de peste hotare, care au participat, ca invitaţi, la cel de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist, au fost miercuri oaspeţii tineretului din Braşov. La uzina „Tractorul" delegaţii străini au vizitat secţiile principale, luînd cunoştinţă de procesul de fabricaţie. Tinerii de la Uzina de autocamioane au primit vizita reprezentanţilor organizaţiilor de tineret din ţările arabe. Un alt grup de delegaţi străini a participat la o convorbire prietenească cu tineretul studios la Casa de cultură a studenţilor, în cursul aceleiaşi zile, au mai fost vizitate Biserica Neagră, vechi monument istoric braşovean, Muzeul de istorie a Ţării Birsei şi Complexul muzeal din Şcheii Braşovului, unde se află clădirea primei şcoli de limba română din ţara noastră. Cu prilejul vizitei la Braşov, oaspeţii au participat la o întîlnire cu tineretul braşovean. Participanţii au intimpinat cu vii aplauze prezenţa în mijlocul lor a delegaţiei Uniunii Tineretului Socialist Nasserist din R.A.U., a reprezentantului Federaţiei Tineretului Democrat din Irak, a delegaţiei Tineretului Frontului Naţional de Eliberare din Algeria şi a reprezentantului Uniunii Tineretului Democrat din Siria. Luînd cuvîntul, tovarăşul Cornel Şandru, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al U.T.C., după ce a salutat călduros pe oaspeţi, a spus : Tineretul român, poporul nostru, care au cunoscut timp îndelungat jugul asupririi străine, dau o înaltă apreciere şi urmăresc cu caldă simpatie şi solidaritate deplină lupta popoarelor arabe împotriva imperialismului şi neocolonialismului, eforturile lor pentru a -i consolida şi apăra independenţa şi suveranitatea, preocuparea de a lichida moştenirea colonială, de a înfăptui transformări cu caracter progresist pe plan politic, social, economic şi cultural, de a valorifica pe deplin, în interesul propriu, potenţialul material şi uman de care dispun. în legătură cu situaţia din Orientul Apropiat, vorbitorul a subliniat : Acţionînd în concordanţă cu interesele păcii şi progresului, tînăra generaţie din patria noastră cu întregul nostru popor s-a pronunţat de la bun început împotriva oricăror uneltiri şi imixtiuni ale cercurilor imperialiste în Orientul Apropiat, pentru soluţionarea litigiilor pe cale politică şi restabilirea păcii în această regiune, pentru soluţionarea acestui conflict în spiritul rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967. Poziţia ţării noastre, a tineretului român porneşte de la premisa că forţa nu creează drept, că în nici un caz nu pot fi statuate intenţiile anexioniste, cuceririle teritoriale dobîndite pe calea armelor care nu pot duce decît la noi conflicte, dăunînd cauzei păcii şi progresului naţiunilor. în acest context ne pronunţăm pentru retragerea în cel mai scurt timp a trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate pentru asigurarea independenţei şi integrităţii teritoriale a fiecărui stat din această zonă. Totodată, considerăm că o soluţie durabilă a conflictului trebuie să aibă neapărat în vedere şi rezolvarea problemei populaţiei palestiniene. Vorbitorul a subliniat în continuare că între ţara noastră şi ţările arabe, între organizaţia noastră de tineret şi cele din ţările arabe s-au lărgit schimburile pe diverse planuri, s-au intensificat legăturile de solidaritate dintre popoarele noastre. A luat apoi cuvîntul şeful delegaţiei Uniunii Tineretului Socialist Nasserist din R.A.U., Suleiman Mohamed El-Jonsy, care, în numele reprezentanţilor tineretului arab prezenţi la această manifestare, şi-a exprimat preţuirea pentru ocazia ce le-a fost oferită de a se întîlni cu tinerii braşoveni într-un miting de solidaritate cu lupta pentru libertate, pace, dreptate şi progres a ţărilor arabe. Vorbitorul s-a referit în continuare la situaţia din Orientul Apropiat şi a denunţat manevrele imperialiste în această zonă. El a subliniat, totodată, drepturile legitime ale poporului păleşti, un an. în încheiere, vorbitorul şi-a exprimat aprecierea pentru poziţia Uniunii Tineretului Comunist, care îşi manifestă solidaritatea cu lupta popoarelor şi tineretului din ţările arabe. De asemenea, vorbitorul a mulţumit pentru moţiunea adoptată de cel de-al IX-lea Congres al U.T.C. în legătură cu situaţia din Orientul Apropiat. Au luat apoi cuvîntul tînărul muncitor Ilie Roman şi eleva Gabriela Cojan, care au adresat un cald salut reprezentanţilor organizaţiilor de tineret arabe. Mitingul s-a încheiat într-o atmosferă însufleţită. în dezbatere publică. ROLUL ŞI ATRIBUŢIILE SINDICATELOR Mai multă atenţie propunerilor oamenilor muncii Activitatea de producţie din secţia noastră, ca şi din întreaga uzină de altfel, este extrem de dinamică. Aproape zilnic se iveşte necesitatea unor perfecţionări tehnice şi organizatorice. Primii care simt aceasta sunt muncitorii, tehnicienii şi inginerii din secţie, din fiecare atelier. Şi fireşte că în acest sens ei fac numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea diferitelor laturi ale procesului de fabricaţie. Nu vreau să spun că de aceste propuneri nu s-a ţinut seama de loc pînă acum. Multe s-au înfăptuit cu bune rezultate. Cu toate acestea, rezultatele puteau fi mult mai bune dacă o serie întreagă de propuneri valoroase nu ar fi fost uitate prin cine ştie ce dosare sau procese-verbale. Aceasta , datorită şi faptului că atît grupele cît şi comitetele sindicale din secţii urmăresc în prea mică măsură materializarea acestor propuneri. Aşa, de pildă, în urmă cu vreo doi ani în secţia ■ noastră se înscriau într-un registru toate propunerile rezultate din adunările grupelor sindicale. Ele erau apoi aduse la cunoştinţa şefului de secţie pentru a fi rezolvate. Dar, nu de puţine ori noi spuneam, noi auzeam. Şi atunci, nu-i de mirare că adunările grupelor sindicale au uneori un caracter formal, oamenii vin la ele, dar nu prea fac propuneri. Viorel LENGHEL, maistru la secţia motor a Uzinei de autocamioane (Continuare in pag. a 3-a) Conform practicii democratice încetăţenite în ultimii ani în activitatea partidului şi statului nostru, de a consulta masele largi ale oamenilor muncii asupra problemelor cardinale care privesc viaţa politică, economică şi social-culturală, plenara C.C. al P.C.R. a recomandat ca problemele legate de perfecţionarea muncii sindicale să fie supuse dezbaterii publice. In acest sens, ziarul nostru îşi pune paginile la dispoziţia oamenilor muncii, spre a-şi expune punctul de vedere şi a face propuneri în legătură cu principiile care vor trebui să stea la baza noii legi a sindicatelor. Consemnăm astăzi primele intervenții primite la redacție. Pe primul plan problemele producţiei Muncesc de mai mulţi ani în fabrică şi pot aprecia că în tot acest timp sindicatul nostru şi-a adus o contribuţie preţioasă la rezolvarea multor probleme economice, sociale şi cultural-educative, care interesează în mod direct salariaţii întreprinderii noastre. Totuşi, trebuie să recunoaştem, comitetul sindicatului, grupele sindicale — deci într-un cuvînt sindicatul — nu reuşeau să asigure participarea activă a salariaţilor la conducerea fabricii, să rezolve întotdeauna problemele sociale. Rezolvarea eficientă a sarcinilor calitativ superioare ale etapei actuale impune revizuirea rolului şi atribuţiilor sindicatelor. Ele trebuie să dovedească mai multă iniţiativă, o responsabilitate sporită faţă de problemele producţiei, cît şi cele care privesc condiţiile de muncă şi viaţă ale salariaţilor. Iată, de pildă, o situaţie care este în prezent la noi în secţie : transportul intern nu este rezolvat, din care cauză pierdem ore întregi pînă cînd facem rost de un mijloc de transport. Apoi, din lipsă de transporturi aşteptăm mult şi bine să ni se aducă la locul de muncă materiale sau ţevi. Uneori sîntem nevoiţi să lăsăm maşinile şi plecăm după cele necesare. Şi după toate acestea, conducerea, chiar şi comitetul sindicatului, ne lămuresc să-i „dăm bătaie“ pentru îndeplinirea planului. Mă întreb ! oare sindicatul nu are datoria să intervină şi în rezolvarea unor asemenea neajunsuri în organizarea muncii ? ! După părerea mea, autonomia sindicatelor cere multă iniţiativă, responsabilitate şi competenţă. Numai astfel vor reuşi să-şi îndeplinească cu adevărat rolul şi atribuţiile sporite ce le vor re-,veni. Maria MARIN, șefă de echipă la Filatura, de lînă pieptănată — Ghimbav 1 Rezoluţia ♦ Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist în pag. a 3-a 1 ■ FLASH FLASH Rubrica pe care o inaugurăm azi îşi propune să aducă — fulgerător ca lumina flash-ului fotografic — imagini succinte, dar diverse ale realităţii cotidiene. Cititorii şi corespondenţii voluntari ne pot fi de un real folos comunicîndu-ne noutăţi la telefoanele 2.25.12 şi 2.29.85. Al 25-lea agregat Ieri, la secţia şasiu II de la Uzina de autocamioane a fost dat în exploatare un modern agregat de strunjit ethos şi finit trompa punţii spate de la noile tipuri de autocamioane. Este creaţia secţiei de autoutilare, condusa de ing. Mihai Baltag şi reprezintă cel de-al 25-lea agregat convenţional realizat în acest an în cadrul acţiunii de autoutilare. (Folt). Un nou atelier în funcţiune Ieri, a fost montat ultimul utilaj din noul atelier de tratament termic de la Uzina de reparaţii din Codlea , eveniment care marchează intrarea in funcţiune a acestui nou obiectiv. Dispunînd de o capacitate de 1000 tone piese pe an, noul atelier a fost realizat prin autoutilare. Proiectele noului obiectiv au fost realizate în cea mai mare parte de specialişti din serviciul constructor şef al uzinei, condus de ing. Alexandru Tripşa, pentru o serie de lucrări fiind împrumutată documentaţia tehnica de la uzina „Tractorul" şi întreprinderea de unelte şi scule Braşov. (Novac). O piesă de Dan Tărchilă în premieră pe ţară ,,Ectobar", noua piesă a dramaturgului braşovean, Dan Tărchilă, a fost prezentată, in premieră pe ţară, de colectivul teatrului ,,Al. Davilla" din Piteşti. Spectacolul, în regia lui Mihai Racoslavescu, se impune ca o certă reuşită Excelent, în rolul Bărbatului, Mihai Dobre , memorabilă Adina Raţiu (Fata din leagăn) O notă bună şi pentru scenografia semnată de arh. A. Ivăneanu-Damaschin. (Kehiaian). Efigia „Cerbului de aur" Actuala ediţie a Festivalului internaţional al cîntecului va fi imortalizată şi filatelic. Pe întreaga corespondenţă intrată şi ieşită din Braşov în perioada 1-10 martie, poşta va aplica o ştampilă cu efigia „Cerbului de aur" (Dragon). Expoziţie originală Liviu Doctor, actor la Teatrul Naţional din Cluj, are o mare pasiune : timbrele. Dar timbrele strînse de el de-a lungul anilor nu au luat drumul clasoarelor, ci al... tablourilor. După 32 de ani de muncă el a terminat 55 de tablouri executate din... fragmente de timbre poştale, pe care le va expune, incepînd de mîine, şi la Braşov, în sala de marmură a Casei Armatei * (vernisajul este programat pentru orele 9). (Kehiaian). Pescaru, accidentat în meciul de ieri Ieri, după-amiază, pe stadionul „Steagul roşu“ s-au întîlnit formaţiile braşovene Steagul roşu şi Metrom. Disputată în condiţii de joc destul de vitrege, această partidă s-a încheiat cu un rezultat de egalitate. „Stegarii" au deschis scorul prin Balint, iar „metromiştii" au egalat după pauză prin I. Nicolae. De remarcat că Pescaru a părăsit terenul în min. 15, fiind grav accidentat de portarul Szalad (Pervulescu). Cursuri de instruire agrară Ieri, la Casa judeţeană a agronomului din Hălchiu s-au început cursurile de instruire a şefilor de echipe ce vor lucra în cultura cartofului şi sfeclei de zahăr în cadrul cooperativelor agricole de producţie din Ţara Birsei. Expunerile vor fi făcute de specialişti cu experienţă şi au ca temă îmbunătăţirea tehnologiilor celor două culturi de bază în agricultura judeţului nostru. (Tocanie). „Orizont studenţesc" A apărut „Orizont studenţesc", revistă a Asociaţiei studenţeşti din Institutul pedagogic de 3 ani Braşov. Aflată la cel de-al 8-lea număr, tînăra revistă se distinge încă o dată prin complexitatea problematicii abordate, prin înalta responsabilitate a tratării unor subiecte de stringent interes pentru tineretul studios. (Coman). Dialog comercial Ieri, s-au încheiat ultimele tranzacţii comerciale ale cooperativelor meşteşugăreşti cu întreprinderile şi organizaţiile comerciale braşovene, privind achiziţionarea de mărfuri de larg consum pentru anul în curs. Valoarea contractelor care se referă la confecţii, tricotaje, articole de uz gospodăresc, produse de artă populară şi artizanat - încheiate între U.J.C.M., prin cooperativele sale, şi O.C.L. Textile-încălţămînte, O.C.M.A.D., cooperaţia de consum etc., se ridică la aproape 6 milioane lei. (Barbu). Record la cinema Ieri, la cinema „Patria" (responsabil E. Vîrnă) s-au înregistrat noi recorduri. La reprezentaţia de la ora 16,30, fotoliul R 31 a fost vîndut de 3 ori. Recordul astfel stabilit a fost imediat doborît de fotoliul R 30 vîndut de 4 ori (Crovețchi). CERBUL DE 16.872 răspunsuri la concursul nostru .Ce ştiţi despre Cerbul de aur“ (în pagina a 4-a) t.(