Drum Nou, martie 1971 (Anul 28, nr. 8131-8156)
1971-03-02 / nr. 8131
s Drum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8131 Marţi, 2 martie 1971 4 pagini 30 bani P ro 181 ari din toata ţârile, uniţi-vi) Pe urmele materialelor publicate cu „memorii“ nu poate fi oprită involuţia beneficiilor la I. R. C. Intrin interviu apărut în ziarul nostru din 15 decembrie 1970 se releva faptul, de loc îmbucurător, că la încheierea a trei trimestre din anul trecut, I.R.C.-ul n-a realizat prevederile de plan la beneficii decât în proporţie de 85,2 la sută. Din convorbirea cu directorul unităţii, ing. Constantin Huţanu, rezulta că, după aprecierile specialiştilor din întreprindere, nu numai că restanţele nu vor fi recuperate, dar ele vor augmenta astfel că nivelul planificat al beneficiilor pe 1970 nu va fi atins nici pînă la finele anului. Speram însă că, măcar în ceasul al 12-lea, conducerea întreprinderii va lua unele măsuri tehnico-organizaitorice, care se prefigurau atunci, pentru prevenirea acestui fenomen în flagrantă contradicţie cu exigenţele sporirii eficienţei economice. Din păcate, nu s-a întâmplat aşa. Revenim astăzi cu noi amănunte asupra modului cum este tratat acest capitol esenţial al eficienţei economice de către conducerea I.R.C. Braşov. Primul fapt care atrage în acest sens atenţia este că anul 1970 s-a încheiat la I.R.C. cu un minus de 1.116.000 lei faţă de nivelul planificat al beneficiilor. Fenomenul pare surprinzător, mai ales dacă avem în vedere că întreprinderea şi-a realizat an de an, încă de laînfiinţarea sa, sarcinile de plan la acest indicator, iată de altfel o schiţă de portret economic al I.R.O.-ului, privind evoluţia beneficiilorpeste plan în ultimii cinci ani. Se vede că anul 1969 a marcat o uşoară involuţie în îndeplinirea planului de beneficii. Aceasta a fost accentuată cu totul negativ în anul trecut. Oricît ar părea de paradoxal, dar în fața unei astfel de dinamici pentru conducerea întreprinderii se pune o întrebare capitală. Va ajunge oare I.R.C.-ul de la o activitate rentabilă, cînd realiza beneficii peste plan, la una nerentabilă, cînd va înregistra pierderi planificate ? Dacă în anul în curs nu vor fi întreprinse măsuri deosebit de energice şi eficace pentru stoparea scăderii beneficiilor, se va ajunge neîndoielnic la o astfel de situaţie cu totul inacceptabilă. Cum se explică totuşi involuţia beneficiilor din ultimii cinci ani la I.R.C. ? Fireşte, nu este în intenţia noastră să spunem că există o relaţie matematică între venirea — în anul 1969 — la conducerea întreprinderii a ing. C. Huţanu şi începutul scăderii volumului de beneficii realizat de întreprindere. Este surprinzător însă felul cum explică directorul acestei unităţi fenomenul de involuţie al beneficiilor din ultimii doi ani. Domnia sa susţine, într-un mod greu de înţeles, că „înainte", adică înainte de anul 1969, „I.R.C.ar băga mina în buzunarele beneficiarilor de lucrări“ şi de aceea întreprinderea realiza beneficii peste plan. Din câte cunoaştem noi, nu ştim să se fi întâmplat o asemenea situaţie. I.R.C.-ul lucra înainte, ca şi în prezent, de altfel, pe bază de contracte cu clienţii, iar băncile finanţatoare nuau primit nici o reclamaţie în sensul că întreprinderea s-ar fi abătut de la clauzele contractuale, stabilite în virtutea legilor în vigoare. Chiar dacă s-ar fi constatat astfel de abateri, se înţelege că situaţiile de plată, onorate prin şi cu controlul băncii, ar fi fost reduse în mod corespunzător. Scăderea vertiginoasă a beneficiilor în anul trecut este justificată însă de directorul întreprinderii cu argumente cifrice care, pînă la proba contrarie, par imbatabile. Nu s-au putut realiza beneficiile planificate — zice din I. VASILIU, inspector principal la Sucursala judeţeană Braşov a Băncii de investiţii Gh. NOVAC (Gonii nume in pag. a 3-a) Anii 1966 Beneficii peste plan (mii lei) -f 578 1967 4. 608 1968 -f 625 1969 + 591 1970 —1.116 Nu numai planuri, ci largi acţiuni de masă pentru îmbunătăţirea pajiştilor naturale d in cadrul consfătuirii de lucru a cadrelor de bază din agricultura judeţului nostru şi a activului de partid s-a scos pregnant în evidenţă necesitatea efectuării încă din această perioadă a lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor naturale pe suprafeţe cit mai mari. Desigur că în rezolvarea cu succes a problemei îmbunătăţirii pajiştilor, o contribuţie de seamă îşi aduce întreprinderea judeţeană de specialitate, Însă cea mai mare răspundere în această importantă acţiune revine fiecărei cooperative agricole în parte, consiliilor populare comunale. Iată de ce consiliile de conducere, inginerii şefi, şefii de fermă, cu sprijinul larg al organelor locale de partid şi de stat, au datoria să se ocupe cu toată seriozitatea de mobilizarea tuturor mijloacelor şi forţelor existente ale întregului sat în vederea efectuării unui volum cit mai mare de lucrări. Profitînd de timpul bun de lucru care a existat în marea majoritate a zilelor din această iarnă, în multe cooperative s-a acţionat, cu bune rezultate, atît la defrişări, la aplicarea de îngrăşăminte, cît şi la executarea altor lucrări. Cooperatorii din Şercaia, de exemplu, în lunile ianuarie şi februarie au defrişat vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de 40 ha., din cele 68 ha. prevăzute pe păşunile din satele Vad şi Hălmeag, iar cu ajutorul mecanizatorilor au aplicat 20 tone de îngrăşăminte chimice azotoase. De curînd, după cum ne spunea Martin Deppner, preşedintele cooperativei, comitetul executiv al consiliului popular comunal, sprijinit de comitetul comunal de partid, a pornit o largă acţiunede masă în vederea urgentării lucrărilor. Ca un prim obiectiv, s-a stabilit săparea unui şanţ cu o lungime de peste 1.000 m. pentru scurgerea apei ce băltea pe o suprafaţă de circa 60 ha. păşune. Datorită participării unui număr important de oameni, lucrarea va fi terminată în cîteva zile. Tot in această ordine de idei se poate aminti şi despre acţiunea întreprinsă de consiliul de conducere al C.A.P. Berivoi. Aici, încă din toamnă, după încheierea lucrărilor de recoltare a produselor, s-a aplicat superfosfat pe mai bine de 60 ha, fineţe, iar în cursul lunii ianuarie au fost făcute defrişări pe 50 ha. De asemenea, la C.A.P. Voila s-au împrăştiat îngrăşăminte azotoase pe circa 100 ha. de pajişti şi împreună cu consiliul popular comunal s-au stabilit obligaţiile ce revin deţinătorilor de animale pentru executarea lucrărilor de curăţire. Astfel de acţiuni au fost întreprinse şi în alte localităţi. Toate exemplele amintite mai sus confirmă fără echivoc faptul că în iarna aceasta, mai mult decit în I. TOCANI (Continuare in pag. a 3-a) L 4 1 In Editura politică a apărut: \ \ Hitolae Mi. Cuvintare la constătuirea pe tari a lucrătorilor din intreprio- | dorite agricole fle stat. 25 februarie 1971 | _________________________________ } Cojitul şi espuitul I mecanic al răşinoaselor în cadrul acţiunii de meca- 5 nizare a operaţiunilor de ex- 5 ploatare a lemnului, U.E.I.II.. § — Braşov a aplicat în parchetul Simon din sectorul Rîşnov J cojirea şi cerpuitul mecanic al lemnului rotund de răşinoase. Astfel se va asigura o sporire a productivității muncii la aceste operații cu peste 50 la 5 sută. . Vizita la Braşov a delegaţiei Skupstinei Federale a R. S. F. Iugoslavia Duminică, delegaţia Skupştinei Federale a R.S.P. Iugoslavia, condusă de Bogdan Osolnik, preşedintele Comitetului pentru politică externă atemei social-politice, a vizitat noile cartiere de locuinţe din Zona gării şi Steagul roşu, Muzeul primei şcoli româneşti din Şcheii Braşovului, Muzeul judeţean, precum şi expoziţia de artă populară, deschisă în sala „Arta". La prînz, tovarăşul Constantin Cîrţînă, primarul municipiului Braşov, a oferit o masă în onoarea oaspeţilor iugoslavi, în saloanele hotelului „Sport" din Poiana Braşov. După-amiază, membrii delegaţiei şi persoanele oficiale care i-au însoţit au părăsit Braşovul, îndreptîndu-se spre Bucureşti. Reşedinţa oaspeţilor „Cerbului de aur" La începutul sărbătorii cintecului de VALERIU RÂPEANU, preşedintele juriului şi al comitetului de organizare a Festivalului şi Concursului internaţional „Cerbul de aur“, vicepreşedinte al Radioteleviziunii Române Pentru cîteva zile, Braşovul va fi din nou oraşul „Cerbului de aur". De aici, începînd din această seară, vor pleca spre depărtate coifuri ale lumii semnalele care vestesc o adevărată sărbătoare a muzicii uşoare, de aici se vor auzi glasurile cele ce îşi încep drumul spre culmile artei şi ale celor ce au cucerit gloria. Spre Braşov s-au îndreptat şi se îndreaptă tineri concurenţi şi vedete recunoscute, de numele acestui oraş are să se lege nu numai seri de neuitat, trăite sub semnul muzicii şi al bucuriilor ei, dar va însemna în acelaşi timp un punct crucial in împlinirea artistică a multora din cei care cu atita ardoare s-au pregătit pentru cucerirea trofeului. A găzdui un asemenea festivel devenit încă de la prima ediţie atît de popular, atît de aşteptat, atît de comentat, reprezintă pentru un oraş un titlu de mindioe. Şi braşovenii s-au dovedit de la o ediţie la alta gazde pentru care cuvintele superlative nu pot îi precupeţite. Totul, dar absolut totul transformă această competiţie internaţională într-o plăcută friţi Intre a mesagerilor cîntecului, totul, dar absolut totul face ca cei veniţi aici să se dăruie muzicii, să se simtă prieteni, să aibă sentimentul că sunt aşteptaţi, că munca şi talentul lor sunt răsplătite aşa cum se cuvine. Tradiţiile de ospitalitate, de preţuire a talentului, de încurajare a celor ce şi-au făcut un ideal din slujirea frumosului, le inti,nim sporite an de an, şi de fiecare dată plecăm de aici cu regretul că festivalul a durat prea puţin. De aceea succesul festivalului şi concursului este deopotrivă şi un succes al dumneavoastră, locuitori ai acestui oraş, oameni care aţi dovedit, în atitea rînduri că ştiţi să apreciaţi arta, că sinteţi entuziaşti in slujba frumosului. Ideile acestui festival, promovarea muzicii uşoare de o profundă rezonanţă omenească, a unei muzici care să apropie oamenii şi să-i înfrăţească, a unei muzici de o înaltă vibraţie sufletească, sunt un chip plenar puse în valoare datorită căldurii cu care dumneavoastră vă apropiaţi de toţi cei care muncesc pentru ca „Cerbul de aur'' să devină unul din simbolurile artei adevărate. Acum, cind ne mai despart doar cîteva ore de festivitatea deschiderii, adresăm locuitorilor oraşului Braşov sentimentul recunoştinţei noastre, sporind ca această nouă ediţie să le aducă iar ca şi tuturor telespectatorilor şi ascultătorilor satisfacţiile dorite. Aseară, în sala coloanelor a Casei Armatei din Braşov a avut loc un coctail oferit de primarul municipiului Braşov, tovarăşul Constantin Cîrţînă, în onoarea participanţilor la cea de-a IV-a ediţie a Festivalului şi Concursului internaţional de muzică uşoară „Cerbul de aur". Au participat concurenţii care vor evolua în acest an pe scena festivalului, membrii în juriul internaţional al festivalului, invitaţi de onoare, oameni de cultură şi artă din oraşul nostru, operatori de radio şi televiziune, ziarişti. Subliniind importanţa deosebită pe care festivalul o are în promovarea şi lansarea unor autentice talente, în înscrierea muzicii româneşti pe un circuit internaţional mai larg, tovarăşul Constantin Cîrţînă a relevat în cuvîntul său creşterea în calitate a festivalului de la ediţie la ediţie, urînd totodată concurenţilor deplină reuşită, succes deplin celei de-a IV-a ediţii a „Cerbului de aur". Gazdele s-au întreţinut apoi cu oaspeţii, într-o atmosferă de caldă cordialitate. Aspect din timpul cocteilului oferit de primarul municipiului Braşov. Emanuel Trandafil — îmi relata de curînd cineva — e rectificator la „Metrom". Are peste 30 de ani în această profesie. Statornicia în meserie l-a urcat la treapta de prestigiu atinsă numai de virtuoşi, în jurul unor astfel de oameni, pe care îi vei găsi şi la „Tractorul", şila „Hidromecanica“, şi la Uzina de autocamioane etc, cresc noile eşaloane de muncitori, „schimbul de mîine", cum a intrat în expresia curentă. „Mentori" şi „discipoli" continuă astfel o experienţă, constituind-o în tradiţie, conferind valoarea de simbol unor existenţe muncitoreşti îndelungi, toarse sub semnul responsabilităţii celei mai înalte. — Anual, se pronunţa în spiritul aceleiaşi idei tovarăşul inginer Ion Cordian, directorul şcolii profesionale „Tractorul", (şcoală aflată în pragul sărbătoririi jubileului de 40 de ani), sute şi sute de strungari, lăcătuşi, forjori, turnători, rabotori, tinichigii etc., pregătiţi aici, împrospătează forţele uzinelor, se alătură cu un plus de tinereţe necesară colectivelor mature, trecute prin încercările fireşti ale producţiei. Intuim amplul proces de osmoză, la interferenţa predării schimbului, şi fenomenul, cu implicaţii nu numai de ordin economic dar şi de ordin social, trezeşte din plin interesul. Generaţii noi, cu suflul vitalităţii se încolonează în ritmurile clasei muncitoare; generaţii noi, proaspete, cu aspiraţii, cu ambiţii în sensul cel mai bun al afirmării, cu elan răscolitor, toarnă vigoare în vastul flux muncitoresc, infuzează energie acestui amplu sistem circulator de forţă şi hărnicie al ţării. Poate că în intimitatea acestui emoţionant proces, de înmînare a ştafetei, se află semnificaţia valorilor umane pe care contabilităţile curente e greu să le înregistreze , în vreun „cont" anume, lăsînd treaba asta sociologilor sau psihologilor, sau pur şi simplu statisticianului care o flanchează limpede, în cine știe ce cifră aridă. Cincinalul pe care l-am încheiat, cincinalul pe care l-am început, au ca piloni de susţinere ai tuturor cifrelor, ai tuturor ritmurilor, tocmai aceste biografii, aceste ritmuri umane, nu mai puţin dinamice, hotărât definitorii, consumate însă de cele mai multe ori sub aura faptului citadin, modest, refuzînd spectaculosul. Fără aceste ritmuri, de o natură cu totul şi cu totul deosebită, e greu să descifrezi drumul ascendent al realităţilor braşovene — eşantion important din suita de izbânzi în opera istorică de edificare a socialismului pe pământul României. ... Raportau muncitorii de la „Hidromecanica" la începutul acestui an secretarului general al partidului, în unul din obişnuitele dialoguri susţinute,şi aici, că întregul plus de energie a fost mobilizat pentru făurirea unor instalaţii complexe de foraj, turbosuflante pentru supraalimentarea motoarelor Diesel de 350 şi 700 cai putere, turbosuflante pentru echiparea tractorului rutier S 1300 şi locomotivei Diesel electrice de 2100 cai putere. Continuarea firească a acestui drum ? şi mai sus- I. TUDOR (Continuare in pag. a 3-a) CINCINALUL PERFECŢIONĂRII . O importanta descoperire arheologică in pădurea din apropierea localităţii Sarmizegetusa, fosta reşedinţă a regilor daci, a fost găsită o monedă emisa între anii 40~SH, î.e.n. Cercetările efectuate de specialişti au stabilit că este un ,,koson" de aur, în greutate de 8,5 grame, avînd inscripţia în limba greacă. Denumirea se referă la numele presupusului rege dac Koson. Fiind o copie a dinarului republican roman, moneda are imprimate pe o parte un consul roman între doi listen, iar pe revers un vultur cu o cunună în gheare. (Agerpres) a T. - fa ■ flash ■ FLASH • flash Taximetre în Poiana Braşov Ieri la Poiana Braşov a fost înfiinţată o staţie de taximetre. Aceasta se află pe platforma de întoarcere a autobuzelor (capătul liniei nr. 20). Orarul de funcţionare : 8—22. (Miclea). Cincinalul în imagini La Clubul piesei din Braşov s-a deschis o interesantă expoziţie de fotografii artistice realizate de fotoreporterii Agerpres. Cele aproape 60 de exponate sunt o fotocronică a principalelor realizări ale cincinalului trecut. (Şuraru). Mototransportoare pe 3 roţi Ieri, a fost realizat cel de-al 2-lea mototransportor pe 3 roţi, fabricat la I.I.L. „Metarochim" Braşov. Proiectat de un colectiv condus de ing. Alexandru Micu şi realizat în noua secţie de construcţii metalice condus de maistrul I. Sîngiorzan, mototransportorul are o capacitate de transportat de 150 kg, şi se poate utiliza în special de unităţile comerciale şi de alimentaţie publică. (Folt). Mobilă pentru Franţa Un prim lot - cap de serie ** de 30 de garnituri mobilă semistil ,,620" a fost expediat ieri de la C.E.I.L. — Braşov pentru firma ,,Parisat" din Franţa. In acest an urmează ca centrala braşoveană să livreze în această ţară peste 3000 de garnituri de mobilă. (Zoltán). Al 10-lea contract de informatică La Centrul teritorial de calcul Braşov s-a încheiat ieri cel de-al 10-lea contract de informatică. Beneficiară: ,,Electroprecizie" Săcele. Obiectul: prelucrarea mecanică a evidenţei materialelor. Tot cu această uzină s-a încheiat o mituită în vederea prelucrării pe minicalculator a calculului manoperei şi a lansării fabricaţiei. Astfel, la Săceie s-a format şi primul colectiv organizat de informatică compus din ing. Victor Proca, economistul Viorel Dinu şi contabilul şef Teodor Haţeganu. (Mustaţa). Pe „adresa“ ogoarelor Din depozitele Întreprinderii de aprovizionare tehnico-materială nr. 9 Braşov au fost expediate ieri pe adresa cooperativelor agricole din Mîndra, Grînari, Felmer etc., 80 tone azotat de amoniu, 60 tone superfosfat şi 40 tone îngrăşăminte complexe. De la începutul anului, pînă în prezent au fost livrate C.A.P.-urilor peste 3700 tone îngrăşăminte chimice. (Bragheş). Asociaţia literară a elevilor A avut loc constituirea ,,Asociaţiei literare a elevilor". Iniţiative aparţine Comitetului judeţean Braşov al U.T.C. şi Inspectoratului şcolar judeţean. Preşedinte al Consiliului de conducere al Asociaţiei a fost ales Mihai Bălănică, elev în clasa a XI-a, Liceul nr. 3 din Braşov. Pot participa membri ai cenaclurilor literare din licee, şcoli profesionale, tehnice şi post-liceale. Şedinţele de lucru vor avea loc bilunar, duminica dimineaţa, la Casa judeţeană a creaţiei populare, (Kehiaian). Cursuri pentru recepţioneri Ieri la hanul turistic din Bran s-au deschis cursurile de perfecţionare pentru recepţionerii unităţilor turistice din cadrul cooperaţiei de consum din întreaga ţară. (Albaru). Modernizarea străzii Carierei Ieri au început lucrările de modernizare a străzii Carierei din Braşov. Intr-o primă etapă vor fi instalate tuburi de beton pentru canalizare pe o lungime de 1800 metri. Valoarea investiţiilor prevăzute pentru această stradă este de 3.500.000 lei. Lucrările sunt executate de Trustul de construcţii şi montaje miniere, şantierul Braşov. (Popescu). Spirtoase ... ieri ne-a vizitat redacţia un cetăţean din Braşov, care a reclamat că lipseşte din comerţ spirtul industrial, Interesîndu-ne la magazinele de desfacere am fost îndrumaţi la Direcţia comercială judeţeană , de la Direcţia comercială, la I.C.R.M. , de la I.C.R.M. Ia ,,Vinalcoolu, care e restanţieră la acest capitol. La „Vinalcool" n-am mai insistat, fiindcă ne-a răspuns cineva pe numele de Ana. Şi am intuit că Ana ne va trimite la Caiafa. (Socaciu), şi uleioase Dumitru Cristoloveanu din Braşov, Piaţa 23 August nr. 23, ne-a adus ieri la redacţie 3 sticle cu bere, cumpărate de la bufetul „Carpaţi”. Berea din sticle conţinea un apreciabil adaos de... ulei comestibil. Prin urmare, la Dîrste, sticlele n-au fost spălate, înainte de îmbutezere. De unde conchidem că e absolut necesară o ,,spălăturan la nivelul şefului îmbuteliator. (Merlău). Meridiane Pădurea de piatră din Floridai») (in pagina a 4-a) / 4