Drum Nou, martie 1971 (Anul 28, nr. 8131-8156)

1971-03-02 / nr. 8131

s Drum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8131 Marţi, 2 martie 1971 4 pagini 30 bani P r­o 181 a­r­i din toata ţârile, u­niţ­i-v­i) Pe urmele materialelor publicate cu „memorii“ nu poate fi oprită involuţia beneficiilor la I. R. C. Intrin interviu apărut în zia­rul nostru din 15 decembrie 1970 se releva faptul, de loc îmbucu­rător, că la încheierea a trei tri­mestre din anul trecut, I.R.C.-ul n-a realizat prevederile de plan la beneficii decât în proporţie de 85,2 la sută. Din convorbirea cu directorul unităţii, ing. Constan­tin Huţanu, rezulta că, după a­­precierile specialiştilor din între­prindere, nu numai că restanţele nu vor fi recuperate, dar ele vor augmenta astfel că nivelul pla­nificat al beneficiilor pe 1970 nu va fi atins nici pînă la finele a­­nului. Speram însă că, măcar în ceasul al 12-lea, conducerea în­treprinderii va lua unele măsuri tehnico-organizaitorice, care se prefigurau atunci, pentru preve­nirea acestui fenomen în flagran­tă contradicţie cu exigenţele spori­rii eficienţei economice. Din pă­cate, nu s-a întâmplat aşa. Reve­nim astăzi cu noi amănunte asu­pra modului cum este tratat acest capitol esenţial al eficienţei eco­nomice de către conducerea I.R.C. Braşov. Primul fapt care atrage în a­­cest sens atenţia este că anul 1970 s-a încheiat la I.R.C. cu un mi­nus de 1.116.000 lei faţă de nive­lul planificat al beneficiilor. Fe­nomenul pare surprinzător, mai ales dacă avem în vedere că în­treprinderea şi-a realizat an de an, încă de la­­înfiinţarea sa, sar­­cinile de plan la acest indicator, iată de altfel o schiţă de portret economic al I.R.O.-ului, privind evoluţia beneficiilor­­peste plan în ultimii cinci ani. Se vede că anul 1969 a marcat o uşoară involuţie în îndeplinirea planului de beneficii. Aceasta a fost accentuată cu totul negativ în anul trecut. Oricît ar părea de paradoxal, dar în fața unei ast­fel de dinamici pentru conduce­rea întreprinderii se pune o în­trebare capitală. Va ajunge oare I.R.C.-ul de la o activitate renta­bilă, cînd realiza beneficii peste plan, la una nerentabilă, cînd va înregistra pierderi planificate ? Dacă în anul în curs nu vor fi întreprinse măsuri deosebit de e­­nergice şi eficace pentru stopa­rea scăderii beneficiilor, se va a­­j­unge neîndoielnic la o astfel de situaţie cu totul inacceptabilă. Cum se explică totuşi involuţia beneficiilor din ultimii cinci ani la I.R.C. ? Fireşte, nu este în intenţia noastră să spunem că există o re­laţie matematică între venirea — în anul 1969 — la conducerea în­treprinderii a ing. C. Huţanu şi începutul scăderii volumului de beneficii realizat de întreprinde­re. Este surprinzător însă­­ felul cum explică directorul acestei u­­nităţi fenomenul de involuţie al beneficiilor din ultimii doi ani. Domnia sa susţine, într-un mod greu de înţeles, că „înainte", adi­că înainte de anul 1969, „I.R.C.­­ar băga mina în buzunarele be­neficiarilor de lucrări“ şi de aceea întreprinderea realiza beneficii peste plan. Din câte cunoaşte­m noi, nu ştim să se fi întâmplat o asemenea situaţie. I.R.C.-ul lucra înainte, ca şi în prezent, de alt­fel, pe bază de contracte cu clien­ţii, iar băncile finanţatoare nu­­au primit nici o reclamaţie în sensul că întreprinderea s-ar fi abătut de la clauzele contractuale, stabi­lite în virtutea legilor în­­ vigoa­re. Chiar dacă s-ar fi constatat astfel de abateri, se înţelege că situaţiile de plată, onorate prin şi cu controlul băncii, ar fi fost re­duse în mod corespunzător. Scăderea vertiginoasă a benefi­ciilor în anul trecut este justifi­cată însă de directorul întreprin­derii cu argumente cifrice care, pînă la proba contrarie, par im­batabile. Nu s-au putut realiza beneficiile planificate — zice din­ I. VASILIU, inspector principal la Sucursala judeţeană Braşov a Băncii de investiţii Gh. NOVAC (Gonii nume in pag. a 3-a) Anii 1966 Beneficii peste plan (mii lei) -f 578 1967 4. 608 1968 -f 625 1969 + 591 1970 —1.116 Nu numai planuri, ci largi acţiuni de masă pentru îmbunătăţirea pajiştilor naturale d­ in cadrul consfătuirii de lucru a cadrelor de bază din agricultura judeţului nostru şi a activului de partid s-a scos pregnant în eviden­ţă necesitatea efectuării încă din această perioadă a lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor naturale pe suprafeţe cit mai mari. Desigur că în rezolvarea cu succes a pro­­b­lemei îmbunătăţirii pajiştilor, o contribuţie de seamă îşi aduce în­treprinderea judeţeană de speciali­tate, Însă cea mai mare răspundere în această importantă acţiune re­vine fiecărei cooperative agricole în parte, consiliilor populare comu­nale. Iată de ce consiliile de condu­cere, inginerii şefi, şefii de fermă, cu sprijinul larg al organelor locale de partid şi de stat, au datoria să se ocupe cu toată seriozitatea de mobilizarea tuturor mijloacelor şi forţelor existente ale întregului sat în vederea efectuării unui volum cit mai mare de lucrări. Profitînd de timpul bun de lucru care a existat în marea majoritate a zilelor din această iarnă, în mul­te cooperative s-a acţionat, cu bu­ne rezultate, atît la defrişări, la a­­plicarea de îngrăşăminte, cît şi la executarea altor lucrări. Cooperato­rii din Şercaia, de exemplu, în lu­nile ianuarie şi februarie au defri­şat vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de 40 ha., din cele 68 ha. prevăzute pe păşunile din satele Vad şi Hălmeag, iar cu ajutorul me­canizatorilor au aplicat 20 tone de îngrăşăminte chimice azotoase. De curînd, după cum ne spunea Martin Deppner, preşedintele cooperativei, comitetul executiv al consiliului popular comunal, sprijinit de comi­tetul comunal de partid, a pornit o largă acţiune­­de masă în vederea urgentării lucrărilor. Ca un prim o­­biectiv, s-a stabilit săparea unui şanţ cu o lungime de peste 1.000 m­. pentru scurgerea apei ce băltea pe o suprafaţă de circa 60 ha. pă­şune. Datorită participării unui nu­­măr important de oameni, lucrarea va fi terminată în cîteva zile. Tot in această ordine de idei se poate aminti şi despre acţiunea în­treprinsă de consiliul de conducere al C.A.P. Berivoi. Aici, încă din toam­nă, după încheierea lucrărilor de recoltare a produselor, s-a aplicat superfosfat pe mai bine de 60 ha, fineţe, iar în cursul lunii ianuarie au fost făcute defrişări pe 50 ha. De asemenea, la C.A.P. Voila s-au împrăştiat îngrăşăminte azotoase pe circa 100 ha. de pajişti şi împreună cu consiliul popular comunal s-au stabilit obligaţiile ce revin deţină­torilor de animale pentru executa­rea lucrărilor de curăţire. Astfel de acţiuni au fost întreprinse şi în alte localităţi. Toate exemplele amintite mai sus confirmă fără echivoc faptul că în iarna aceasta, mai mult decit în I. TOCANI (Continuare in p­ag. a 3-a) L 4 1 In Editura politică­­ a apărut: \ \ Hitolae Mi. Cuvintare la constă­­tuirea pe tari a lucră­torilor din intreprio- | dorite agricole fle stat.­ 25 februarie 1971 | _________________________________ } Cojitul şi espuitul I mecanic­­ al răşinoaselor­­ în cadrul acţiunii de meca- 5 nizare a operaţi­unilor de ex- 5 ploatare a lemnului, U.E.I.II.. § — Braşov a aplicat în parche­­t­­ul Simon din sectorul Rîşnov J cojirea şi cerpuitul mecanic al­­ lemnului rotund de răşinoase.­­ Astfel se va asigura o sporire­­ a productivității muncii la a­­­­ceste operații cu peste 50 la 5 sută. . Vizita la Braşov a delegaţiei Skupstinei Federale a R. S. F. Iugoslavia Duminică, delegaţia Skupştinei Federale a R.S.P. Iugoslavia, con­dusă de Bogdan Osolnik, preşe­dintele Comitetului pentru poli­tică externă a­­temei social-poli­­tice, a vizitat noile cartiere de locuinţe din Zona gării şi Steagul roşu, Muzeul primei şcoli româ­neşti din Şcheii Braşovului, Mu­zeul judeţean, precum şi expo­ziţia de artă populară, deschisă în sala „Arta". La pr­înz, tovarăşul Constantin Cîrţînă, primarul municipiului Braşov, a oferit o masă în onoa­rea oaspeţilor iugoslavi, în saloa­nele hotelului „Sport" din Poiana Braşov. După-amiază, membrii delega­ţiei şi persoanele oficiale care i-au însoţit au părăsit Braşovul, în­­dreptîndu-se spre Bucureşti. Reşedinţa oaspeţilor „Cerbului de aur" La începutul sărbători­i cin­tecului de VALERIU RÂPEANU, preşedintele juriului şi al comitetului de orga­nizare a Festivalului şi Concursului internaţio­nal „Cerbul de aur“, vicepreşedinte al Radio­­televiziunii Române Pentru cîteva zile, Braşovul va fi din nou oraşul „Cerbului de aur". De aici, începînd din această seară, vor pleca spre depărtate coifuri ale lumii semnalele care vestesc o ade­vărată sărbătoare a muzicii uşoare, de aici se vor auzi glasurile cele ce îşi încep drumul spre culmile ar­tei şi ale celor ce au cucerit gloria. Spre Braşov s-au îndreptat şi se în­dreaptă tineri concurenţi şi vedete recunoscute, de numele acestui oraş are să se lege nu numai seri de neuitat, trăite sub semnul muzicii şi al bucuriilor ei, dar va însemna în acelaşi timp un punct crucial in îm­plinirea artistică a multora din cei care cu atita ardoare s-au pregătit pentru cucerirea trofeului. A găzdui un asemenea festivel devenit încă de la prima ediţie atît de popular, atît de aşteptat, atît de comentat, reprezintă pentru un oraş un titlu de mindioe. Şi braşovenii s-au dovedit de la o ediţie la alta gazde pentru care cuvintele super­lative nu pot îi precupeţite. Totul, dar absolut totul transformă această competiţie internaţională într-o plă­cută friţi Intre a mesagerilor cîntecu­­lui, totul, dar absolut totul face ca cei veniţi aici să se dăruie muzicii, să se simtă prieteni, să aibă senti­mentul că sunt aşteptaţi, că munca şi talentul lor sunt răsplătite aşa cum se cuvine. Tradiţiile de ospitalitate, de preţuire a talentului, de încu­rajare a celor ce şi-au făcut un ideal din slujirea frumosului, le in­ti­,­nim sporite an de an, şi de fie­care dată plecăm de aici cu regre­tul că festivalul a durat prea puţin. De aceea succesul festivalului şi concursului este deopotrivă şi un succes al dumneavoastră, locuitori ai acestui oraş, oameni care aţi do­vedit, în atitea rînduri că ştiţi să apreciaţi arta, că sinteţi entuziaşti in slujba frumosului. Ideile acestui festival, promova­rea muzicii uşoare de o profundă rezonanţă omenească, a unei muzici care să apropie oamenii şi să-i în­frăţească, a unei muzici de o înaltă vibraţie sufletească, sunt un chip ple­nar puse în valoare datorită căl­durii cu care dumneavoastră vă a­­propiaţi de toţi cei care muncesc pentru ca „Cerbul de aur'' să devi­nă unul din simbolurile artei ade­vărate. Acum, cind ne mai despart doar cîteva ore de festivitatea deschide­rii, adresăm locuitorilor oraşului Bra­şov sentimentul recunoştinţei noas­tre, sporind ca această nouă ediţie să le aducă iar ca şi tuturor tele­spectatorilor şi ascultătorilor satis­facţiile dorite. Aseară, în sala coloanelor a Casei Armatei din Braşov a avut loc un coctail oferit de primarul municipiului Braşov, tovarăşul Constantin Cîrţînă, în onoarea participanţilor la cea de-a IV-a ediţie a Festivalului şi Concursu­lui internaţional de muzică uşoară „Cerbul de aur". Au participat concurenţii care vor evolua în acest an pe scena festivalului, membrii în juriul internaţional al festivalului, invitaţi de onoare, oameni de cultură şi artă din o­­raşul nostru, operatori de radio şi televiziune, ziarişti. Subliniind importanţa deose­bită pe care festivalul o are în promovarea şi lansarea unor au­tentice talente, în înscrierea mu­zicii româneşti pe un circuit in­ternaţional mai larg, tovarăşul Constantin Cîrţînă a relevat în cuvîntul său creşterea în calitate a festivalului de la ediţie la e­­diţie, urînd totodată concurenţi­lor deplină reuşită, succes deplin celei de-a IV-a ediţii a „Cerbu­lui de aur". Gazdele s-au între­ţinut apoi cu oaspeţii, într-o at­mosferă de caldă cordialitate. Aspect din timpul cocteilului oferit de primarul municipiului Braşov. Emanuel Trandafil — îmi relata de curînd cineva — e rectificator la „Metrom". Are peste 30 de ani în această pro­fesie. Statornicia în me­serie l-a urcat la treapta de prestigiu atinsă nu­mai de virtuoşi, în ju­rul unor astfel de oa­meni, pe care îi vei gă­si şi la „Tractorul", şi­­la „Hidromecanica“, şi la Uzina de autocamioane etc, cresc noile eşaloane de muncitori, „schimbul de mîine", cum a intrat în expresia curentă. „Mentori" şi „discipoli" continuă astfel o expe­rienţă, constituind-o în tradiţie, conferind valoa­rea de simbol unor exis­tenţe muncitoreşti înde­lungi, toarse sub semnul responsabilităţii celei mai înalte. — Anual, se pronunţa în spiritul aceleiaşi idei tovarăşul inginer Ion Cordian, directorul şcolii profesionale „Tractorul", (şcoală aflată în pragul sărbătoririi jubileului de 40 de ani), sute şi sute de strungari, lăcătuşi, forjori, turnători, rabo­­tori, tinichigii etc., pre­gătiţi aici, împrospătează forţele uzinelor, se ală­tură cu un plus de tine­reţe necesară colective­lor mature, trecute prin încercările fireşti ale producţiei. Intuim amplul proces de osmoză, la interferen­ţa predării schimbului, şi fenomenul, cu impli­caţii nu numai de ordin economic dar şi de ordin social, trezeşte din plin interesul. Generaţii noi, cu suflul vitalităţii se încolonează în ritmurile clasei muncitoare; gene­raţii noi, proaspete, cu aspiraţii, cu ambiţii în sensul cel mai bun al a­­firmării, cu elan răsco­litor, toarnă vigoare în vastul flux muncitoresc, infuzează energie aces­tui amplu sistem circu­lator de forţă şi hărnicie al ţării. Poate că în in­timitatea acestui emoţio­nant proces, de înmîna­­re a ştafetei, se află semnificaţia valorilor u­­mane pe care contabili­tăţile curente e greu să le înregistreze , în vreun „cont" anume, lăsînd treaba asta sociologilor sau psihologilor, sau pur şi simplu­ statisticianului care o flanchează lim­pede, în cine știe ce ci­fră aridă. Cincinalul pe care l-am încheiat,­­ cincinalul pe­ ­ care l-am început, au ca piloni de susţinere ai tu­turor cifrelor, ai tuturor ritmurilor, tocmai aceste biografii, aceste ritmuri umane, nu mai puţin di­namice, hotărât definito­rii, consumate însă de cele mai multe ori sub aura faptului citadin, modest, refuzînd specta­culosul. Fără aceste rit­muri, de o natură cu to­tul şi cu totul deosebită, e greu să descifrezi dru­mul ascendent al reali­tăţilor braşovene — e­­şantion important din suita de izbânzi în opera istorică de edificare a socialismului pe pămân­tul României. ... Raportau muncito­rii de la „Hidromecani­ca" la începutul acestui an secretarului general al partidului, în unul din obişnuitele dialoguri sus­ţinute,şi aici, că întregul plus de energie a fost mobilizat pentru făuri­rea unor instalaţii com­plexe­­ de foraj, turbo­­suflante pentru supraali­­mentarea motoarelor Diesel de 350 şi 700 cai putere, turbosuflante pentru echiparea tracto­rului rutier S 1300 şi lo­comotivei Diesel electrice de 2100 cai putere. Con­tinuarea firească a aces­tui drum ?­­ şi mai sus- I. TUDOR (Continuare in pag. a 3-a) CINCINALUL PERFECŢIONĂRII . O importanta descoperire arheologică in pădurea din apropierea localită­ţii Sarmizegetusa, fosta reşedinţă a re­gilor daci, a fost găsită o monedă emisa între anii 40~SH, î.e.n. Cercetă­rile efectuate de specialişti au stabilit că este un ,,koson" de aur, în greu­tate de 8,5 grame, avînd inscripţia în limba greacă. Denumirea se referă la num­ele presupusului rege dac Koson. Fiind o copie a dinarului republican roman, moneda are imprimate pe o parte un consul roman între doi lis­ten, iar pe revers un vultur cu o cu­­nună în gheare. (Agerpres) a T.­­ - fa ■ flash ■ FLASH • flash Taximetre în Poiana Braşov Ieri la Poiana Braşov a fost în­fiinţată o staţie de taximetre. A­­ceasta se află pe platforma de în­toarcere a autobuzelor (capătul liniei nr. 20). Orarul de funcţio­nare : 8—22. (Miclea). Cincinalul în imagini La Clubul piesei din Braşov s-a deschis o interesantă expoziţie de fotografii artistice realizate de fo­toreporterii Agerpres. Cele aproa­pe 60 de exponate sunt o fotocro­­nică a principalelor realizări ale cincinalului trecut. (Şura­ru). Mototransportoare pe 3 roţi Ieri, a fost realizat cel de-al 2-lea mototransportor pe 3 roţi, fabricat la I.I.L. „Metarochim" Braşov. Proiectat de un colectiv condus de ing. Alexandru Micu şi realizat în noua secţie de construc­ţii metalice condus de maistrul I. Sîngiorzan, mototransportorul are o capacitate de transportat de 150 kg, şi se poate utiliza în special de unităţile comerciale şi de ali­mentaţie publică. (Folt). Mobilă pentru Franţa Un prim lot - cap de serie ** de 30 de garnituri mobilă semistil ,,620" a fost expediat ieri de la C.E.I.L. — Braşov pentru firma ,,Pa­risat" din Franţa. In acest an ur­mează ca centrala braşoveană să livreze în această ţară peste 3000 de garnituri de mobilă. (Zoltán). Al 10-lea contract de informatică La Centrul teritorial de calcul Braşov s-a încheiat ieri cel de-al 10-lea contract de informatică. Beneficiară: ,,Electroprecizie" Să­­cele. Obiectul: prelucrarea me­canică a evidenţei materia­­le­lor. Tot cu această uzină s-a încheiat o mituită în ve­derea prelucrării pe minical­­culator a calculului manoperei­­ şi a lansării fabricaţiei. Astfel, la Săceie s-a format şi primul colec­tiv organizat de informatică com­pus din ing. Victor Proca, econo­mistul Viorel Dinu şi contabilul şef Teodor Haţeganu. (Mustaţa). Pe „adresa“ ogoarelor Din depozitele Întreprinderii de aprovizionare tehnico-materială nr. 9 Braşov au fost expediate ieri pe adresa cooperativelor agricole din Mîndra, Grînari, Felmer etc., 80 tone azotat de amoniu, 60 tone superfosfat şi 40 tone îngrăşăminte complexe. De la începutul anului, pînă în prezent au fost livrate C.A.P.-urilor peste 3700 tone îngră­şăminte chimice. (Bragheş). Asociaţia literară a elevilor A avut loc constituirea ,,Asocia­ţi­ei literare a elevilor". Iniţiative aparţine Comitetului judeţean Bra­şov al U.T.C. şi Inspectoratului şco­lar judeţean. Preşedinte al Consi­liului de conducere al Asociaţiei a fost ales Mihai Bălănică, elev în clasa a XI-a, Liceul nr. 3 din Braşov. Pot participa membri ai cenaclurilor literare din licee, şcoli profesionale, tehnice şi post-licea­­le. Şedinţele de lucru vor avea loc bilunar, duminica dimineaţa, la Casa judeţeană a creaţiei popu­lare, (Kehiaian). Cursuri pentru recepţioneri Ieri la hanul turistic din Bran s-au deschis cursurile de perfec­ţionare pentru recepţionerii uni­tăţilor turistice din cadrul coope­raţiei de consum din întreaga ţară. (Albaru). Modernizarea străzii Carierei Ieri au început lucrările de mo­dernizare a străzii Carierei din Braşov. Intr-o primă etapă vor fi instalate tuburi de beton pentru canalizare pe o lungime de 1800 metri. Valoarea investiţiilor prevă­zute pentru această stradă este de 3.500.000 lei. Lucrările sunt execu­tate de Trustul de construcţii şi montaje miniere, şantierul Braşov. (Popescu). Spirtoase ... ieri ne-a vizitat redacţia un ce­tăţean din Braşov, care a recla­mat că lipseşte din comerţ spirtul industrial, Interesîndu-ne la maga­zinele de desfacere am fost îndru­maţi la Direcţia comercială jude­ţeană , de la Direcţia comercială, la I.C.R.M. , de la I.C.R.M. Ia ,,Vinalcoolu, care e restanţieră la acest capitol. La „Vinalcool" n-am mai insistat, fiindcă ne-a răspuns cineva pe numele de Ana. Şi am intuit că Ana ne va trimite la Ca­iafa. (Socaciu), şi uleioase Dumitru Cristoloveanu din Bra­şov, Piaţa 23 August nr. 23, ne-a adus ieri la redacţie 3 sticle cu bere, cumpărate de la bufetul „Carpaţi”. Berea din sticle conţi­nea un apreciabil adaos de... ulei comestibil. Prin urmare, la Dîrste, sticlele n-au fost spălate, înainte de îmbutezere. De unde conchi­dem că e absolut necesară o ,,spălăturan la nivelul şefului îm­­buteliator. (Merlău). Meridiane Pădurea de piatră din Floridai») (in pagina a 4-a) / 4

Next