Drum Nou, mai 1971 (Anul 28, nr. 8183-8208)
1971-05-01 / nr. 8183
Dacă ar trebui să formulăm o definiţie care să înglobeze sensurile multiple ale acestei noţiuni, primăvara este anotimpul marilor declanşări de energii. Redeşteptarea solară a naturii a devenit — de peste opt decenii, de la sărbătorirea primului 7 Mai gravat cu purpura jertfei în calendarele lumii — simbolul vigorii revoluţionare, al solidarităţii muncitoreşti, simbolul celor mai înalte aspiraţii şi al luptei neobosite pentru pace şi democraţie, pentru o viaţă mai bună. De atunci, primăvara a devenit un anotimp social: pulsează în gîndurile şi în înfăptuirile braţelor noastre, se încolonează viguros, alături de noi, sub fluturarea stindardelor roşii — însemne ale solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Aici, în aceste legendare spaţii mioritice, primăvara lumii găseşte un popor întreg angajat într-un impresionant şi generos efort constructiv, înălţînd temeinic şi entuziast, sub conducerea înţeleptului cîrmaci al destinelor ţării - Partidul Comunist Român - edificiul luminos al socialismului. Şi vine — acest 7 Mai primăvăratic — încărcat cu profunde şi majore semnificaţii: cinstim prin el gloriosul jubileu al celor cinci decenii de cînd partidul comuniştilor ne este călăuză şi lumină. Ieşim astăzi, umăr la umăr, purtînd în mîini emoţia drapelelor roşii şi tricolore, toţi fiii acestui pămint. Pasul nostru mîndru şi apăsat semnifică angajarea cu toată fiinţa la opera de desăvirşire a construcţiei socialiste, la, îhfăptuirea măreţului program al partidului, la înflorirea şi progresul multilateral al ţării. Ne prezentăm la sărbătoarea de astăzi cu fruntea în lumină, cu o justificată mîndrie de a fi martori şi părtaşi la izbinzile viitoare ale unei întregi naţiuni, la transformarea României într-o ţară cu o industrie puternică, in plină dezvoltare, şi cu o agricultură în plin proces de modernizare, cu o ştiinţă şi cultură avansate. Mîndria noastră izvorăşte din încrederea neţărmurită în stegarul intereselor vitale ale naţiunii socialiste, care a ştiut — clarvăzător - să ne îndrume neabătut spre toate aceste cuceriri; mîndria noastră izvorăşte din hotărîrea cu care — ca uin singur om - întregul popor urmează calea dreaptă şi ascendentă spre viitor, luminată de cuvîntul partidului, mîndria noastră se justifică în bogatul bilanţ al acestei fecunde primăveri, bilanţ datorat tuturor făuritorilor de lucruri materiale şi spirituale de pe cuprinsul întregii ţări, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. Iar mîndriei noastre, a tuturor oamenilor muncii din judeţul Braşov, de a fi prezenţi în şuvoiul entuziast al marii sărbători, de a întîmpina aşa cum se cuvine glorioasa aniversare a partidului, îi stă mărturie trepidanta întrecere socialistă pentru mai mult şi pentru mai bine. De aceea, păşim astăzi prin faţa tribunelor cu pas mîndru şi apăsat, purtînd în braţe steaguri roşii şi tricolore, Hori albe de mai. Păşim mai departe, cu primăvara. TRĂIASCĂ 1 MĂI, ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE A CELOR CE MUNCESC! Proletari din toate tarile, unful-ul!\ \rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8183 Sîmbătă, 1 mai 1971 6 pagini 30 bani Primăvara 9 Diversificarea la timpul prezent · Semnături în catalogul autoutilării % # Ştiinţa operează modificări în stilul şi metodele conducerii 9 întrecerea la noi parametri Miile de oameni ai muncii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — din uzinele şi fabricile Braşovului şi-au angajat talentul şi energia în uriaşul fluviu de creaţie declanşat, în întreaga ţară, în proporţii fără precedent, de actualul cincinal. Din prima zi a anului, colective de muncă ale unor uzine constructoare de maşini braşovene au avut bucuria de a primi în mijlocul lor într-o vizită de lucru pe secretarul general al partidului. Prin semnificaţia ei plină de învăţăminte preţioase, vizita s-a soldat cu un amplu program de lucru pentru organizaţiile de partid, comitetele de direcţie din uzinele vizitate şi din întreaga industrie braşoveană. Cu prilejul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a accentuat sarcina ca în toate colectivele de întreprinderi să fie extinsă preocuparea pentru diversificarea şi perfecţionarea producţiei. Reflexul acestei indicaţii îl găsim înscris astăzi pe graficele de întrecere ale uzinelor şi fabricilor din judeţ. Discutăm la uzina „Tractorul" cu inginerul şef de concepţie, Iulian Cazacu. Interlocutorul ne informează despre cea mai nouă realizare tehnică a specialiştilor din această uzină. „ Avem în momentul de faţă la bancul de probă o variantă modernizată a tractorului greu. Ea se distinge prin perfecţionări ale sistemului de injecţie şi celui de pornire, prin gabarit şi greutate reduse. Noul produs extinde gama celor 13 tipuri fabricate în uzină an 80 de variante. Un fapt cu certă semnificaţie dintr-o singură uzină ! Dar la nivelul întregului judeţ ? Să apelăm la cifre. In numai 4 luni din acest an, întreprinderile braşove- I. CIUTACU (Continuare în pag. a 4-a) Uzina „Colorom“ din Codlea şi-a sporit zestrea cu încă o secţie de producţie. Este vorba de secţia pentru coloranţi antrachinonici. In fotografie : vedere parţială a noii secţii. Cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, | colectivul redacţional felicită călduros pe toţi cititorii, corespondenţii, colabo- | ratorii ziarului şi le doreşte noi succese | pentru înfăptuirea hotărîrilor Congre- | sului al X-lea al Partidului Comunist \§ Român 'rr/r/irirrmrtfrrrrrrrrtrrrrr/rt/r/rrr/rrrrrrrrrrirrrririinrrrfiirri//itirrrrrii/niii‘': Deschiderea Expoziţiei de artă plastică dedicată semicentenarului P.C.R. Drum în istoria celor 50 de ani în cadrul manifestărilor prilejuite de ediţia jubiliară a „Colocviilor braşovene", ieri, în prezenţa tovarăşului Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, în sala „Arta" s-a deschis Expoziţia de artă plastică dedicată semicentenarului partidului, organizată de Comitetul judeţean pentru cultură şi artă şi Filiala Braşov a Uniunii Artiştilor Plastici. La festivitate au mai participat membri ai birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid, ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţean şi municipal, activişti de partid şi de stat, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni de cultură şi artă, ziarişti. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Eftimie Modîlcă, preşedintele Filialei Braşov a U.A.P. După aceea, invitaţilor le-a fost prezentată expoziţia. Lucrările expuse înfăţişează, prin intermediul culorii şi formei, al imaginii artistice, un autentic drum în glorioasa istorie a celor 50 de ani de luptă a Partidului Comunist Român. La încheierea vizionării expoziţiei, tovarăşul Constantin Drăgan a apreciat iniţiativa artiştilor plastici braşoveni, declarînd expoziţia drept o strălucită reuşită din punct de vedere al concepţiei, realizării artistice şi tematicii inspirate din istoria de luptă şi izbîndă a partidului. Mulţumind pentru frumoasele cuvinte de apreciere la adresa muncii artiştilor braşoveni, preşedintele Filialei Braşov a U.A.P. a oferit tovarăşului Constantin Drăgan un album cu cataloagele expoziţiilor realizate de membrii filialei în cincinalul încheiat. Faptul că ediţia jubiliară a „Colocviilor braşovene", închinată gloriosului semicentenar al partidului nostru, a dedicat ziua de ieri femei „Plastica şi contemporanitatea", este o nouă atestare a receptivităţii publicului braşovean, a oamenilor de cultură din oraşul nostru, la evoluţia artei plastice româneşti şi a creaţiei artiştilor braşoveni în domeniul picturii, graficii, sculpturii şi al artei decorative. S-a dat astfel o definiţie în plus pentru noile raporturi dintre „cotidian" şi „frumos", două elemente ale căror sfere de acţiune se întrepătrund din ce în ce mai mult, graţie condiţiilor create omului, dezvoltării plenare a personalităţii sale. Manifestările zilei de ieri au fost direcţionate în lumina dezbaterilor priejuite de masa rotundă organizată la sediul Filialei judeţene a Uniunii Artiştilor Plastici. Discuţiile purtate de creatorii braşoveni, în mijlocul cărora s-au aflat criticii de artă Vasile Drăguţ, conf. univ., secretarul secţiei de critică a U.A.P. şi Radu Ionescu, directorul Muzeului de artă al Academiei R.S.R., au reliefat convingerea plasticieniilor braşoveni despre rolul tot mai activ, mai operant, pe care „dăltuiitorii de frumos" trebuie să-l aibă în societatea noastră. Evoluţia contemporană impune creatorilor artei angajarea cît mai directă în dinamica fenomenelor care caracterizează o etapă sau alta. „Istoria înseamnă prezent, tradiţia înseamnă prezent şi artistul simte în întregime pulsul acestui timp, reflectîndu-i concreteţea în opera sa, pe care este liber să o realizeze în orice manieră stilistică, cu condiţia Victoria STEGARU (Continuare în pag. a 4-a) Ediţia jubiliară a „Colocviilor braşovene“ „Plastica şi contemporaneitatea Aspect din timpul vernisajului expoziţiei. lIBIMIHIHIHiai»»I1WK*HI■ I■ I■ I 1*I ■ Destine călite în flacăra vie a muncii socialiste (pag. a 2-a) ■ 1 MAI sub steagul glorios de luptă al partidului (pag. a 3-a) „Made in Romania“ (pag a 4-a) ■ Partidului, inima și gîndul (pag. a 5-a) Sfîrşit de aprilie. Lanurile de grîu îşi leagănă bogat frunzele sub adierea vîntului. Covorul de un verde crud al cerealelor de primăvară contrastează puternic cu negrul holdei abia însămînţate. Pe ogoarele judeţului munca avîntată a repurtat încă o biruinţă. Ţăranii cooperatori, lucrătorii din fermele agricole de stat, mecanizatorii au dăruit pămîntului fertil germenii belşugului. Bucuria datoriei împlinite am văzut-o întipărită zilele trecute şi pe feţele arse de soare ale cooperatorilor din Hărman. După ce au terminat de plantat cartofii pe mai multe sute de hectare, împreună cu mecanizatorii doreau să «termine şi semănatul porumbului şi odată cu acesta, însămînţările de primăvară. — Vedeţi, ne spune Ioan Gîrceag, preşedintele cooperativei, în anul acesta am luat-o înaintea timpului. Este şi firesc să se întîmple aşa. Transformările profunde săvîrşite în viaţa satului pe plan economic şi social au operat mutaţii adinei în conştiinţa oamenilor. Pîrghiile de cointeresare tot mai puternică ce ne-au fost puse la îndemină prin grija conducerii partidului au avut darul să ne mobilizeze, să ne stimuleze iniţiativa pentru a smulge pămîntului tot ce poate da. Asemenea opinii le-am auzit exprimate şi de mulţi alţi lucrători ai ogoarelor. Şi nu întîmplător. Toate acestea au o motivare comună. Recurgînd la comparaţii, putem afirma cu certitudine că, faţă de alţi ani, în actuala campanie lucrările au fost încadrate mai bine în limitele timpului optim. La această dată, culturile semănate în prima epocă sunt răsărite şi se dezvoltă viguros, plantatul cartofilor s-a terminat în toate fermele de stat şi pe 11.800 ha., din cele aproape 12.000 ha. prevăzute în cooperativele agricole. De asemenea, porumbul a fost semănat pe mai bine de 6.500 ha, creîndu-se astfel premisele pentru încheierea tuturor lucrărilor în următoarele cîteva zile. Prin participarea masivă a ţărănilor cooperatori, a tineretului, femeilor şi celorlalţi locuitori ai satelor, avînd exemplul viu şi mobilizator al comuniştilor, în primăvara aceasta au fost organizate acţiuni de o amploare fără precedent pentru îmbunătăţirea pajiştilor naturale, În întregul judeţ s-au curăţit şi împrăştiat muşuroaiele pe mai bine de 33.000 ha. păşuni şi fineţe, s-au fertilizat cu îngrăşăminte chimice 13.000 ha. şi s-a defrişat arboretul dăunător de pe circa 4.500 ha. In prezent se fac pregătiri febrile pentru organizarea cît mai bună a păşunatului. Insă ceea ce se remarcă mai mult în această primăvară fierbinte de început de cincinal este creşterea răspunderii, a interesului oamenilor muncii de pe ogoare, pentru a face din calitatea lucrărilor o adevărată profesiune de credinţă. Angajaţi într-o pasionantă întrecere socialistă, lucrătorii din I.A.S., Ţăranii cooperatori, mecanizatorii, îndrumaţi şi sprijiniţi de specialişti, pun la baza activităţii lor cotidiene întreaga pricepere şi experienţă pentru aplicarea in practică a tehnologiilor moderne. Ei sînt hotărîţi săobţină în acest fel producţii tot mai mari, răspunzînd prin fapte grijii pe care o poartă partidul, eforturilor făcute de statul nostru pentru dezvoltarea agriculturii şi înflorirea satelor. Rezultatele din prima campanie a anului, ca şi cele dobîndite în zootehnie de numeroase unităţi, constituie o dovadă grăitoare în acest sens. Iată doar cîteva exemple : pînă la sfîrşitul primului trimestru numeroase cooperative agricole au depăşit prevederile de livrare a laptelui la fondul de stat. Astfel C.A.P. Cristian a dat suplimentar 152 hl., Berivoi — 202 hl, Făgăraş — 172 hl., Veneţia — 164 hl., Viştea de Jos — 151 hl., Voila — 197 hl. etc. Succese de seamă au înregistrat în această privinţă lucrătorii din fermele de stat. Faţă de 1048 tone carne prevăzute, ei au livrat la fondul central 1262 tone; producţia de oua atît în C.A.P., cît şi în I.A.S. s-a depăşit cu 276 mii şi respectiv 442 mii bucăţi etc. I. TOCANIE (Continuare în pag. a 4-a) REZONANTE ALE BELSUGULUI