Drum Nou, mai 1971 (Anul 28, nr. 8183-8208)
1971-05-23 / nr. 8202
i ram nou organ al Comitetului judeţean braşov al p.c.r. şi al consiliului popular judeţean Anul XXVIII Nr. 8202 Duminică, 23 mai 1971 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, umiţi-val ECONOMIA ȘI NU RISIPA ESTE ETALONUL SPIRITULUI GOSPODĂRESC ! • 9,2 TONE METAL CONSUMATE ÎN PLUS LA UZINA DE AUTOCAMIOANE • ...DAR IN SPATELE LOR SE ASCUND ALTE CITEVA SUTE DE TONE IROSITE ZADARNIC • SECTOARELE CALDE AU NEVOIE DE O EXIGENTĂ ANALIZĂ... LA RECE « PINĂ CÎND MAI ESTE TOLERAT PRINCIPIUL „MERGE SI ASA" ? Printre întreprinderile care în primul trimestru al anului în curs au depăşit consumul planificat de metal se numără și Uzina de autocamioane. Datele statistice relevă că aici au fost consumate peste prevederile planului 9,2 tone de metal. Intr-o convorbire avută cu ing. Călin Valentin, directorul tehnic coordonator al uzinei, interlocutorul aprecia că cifra în cauză reprezintă o depăşire minoră, neînsemnată, mai ales dacă este raportată la volumul mare de metal utilizat într-o astfel de perioadă în fabricaţia de autocamioane. într-adevăr, suntem de acord că această depăşire, luată în sine, atestă că nivelul real al consumului de metal este, în medie, foarte aproape de cel planificat. Un autentic spirit de gospodar, şi aici este vorba doar de gospodărirea optimă a celei mai preţioase materii prime pentru construcţia de maşini, nu se poate limita însă la cifre medii, globale. Oricît de aproape de plan acestea nu trebuie absolutizate. Mai ales că nici consumul normat nu este ceva imuabil ci, dimpotrivă, susceptibil de o continuă diminuare. Tot atît de adevărat este faptul că cele 9, consumate peste plan ascund existenţa unor însemnate deficienţe tehnice şi organizatorice în gospodărirea judicioasă a metalului. Câteva din acestea, şi nu din cele neglijabile, se ascund în activitatea sectoarelor calde ale uzinei. Argumente în acest sens ne sunt oferite de înseşi realităţile existente în aceste sectoare. In primele trei luni ale anului, spre exemplu, au fost consumate peste, prevederi aproape 400 tone de metal în şarjă şi feroaliaje pentru turnarea pieselor din oţel. La principalele feroaliaje consumul planificat a înregistrat niveluri care suscită mari nedumeriri: la feromangan, — 167,5 la sută, ferosiliciu — 154,5 la sută, aluminium — 110,5 la sută. Nu mai vorbim de depăşirea consumului la alte materiale, nemetalifere, care încarcă însă, de asemenea în mod neeconomicos, preţul de cost al autocamioanelor. Cum pot să accepte specialiştii din sectoarele calde o astfel de situaţie, l-am întrebat pe ing. Ion Bratu, metalurgul şef al uzinei. — Nu se poate face o analiză şablon — ne-a relatat interlocutorul — raportînd greutatea piesei finite la cea a piesei brute. Ea trebuie făcută diferenţiat, de la caz la caz, întrucît la unele repere există rezerve pentru perfecţionarea procedeelor tehnologice, deci pentru sporirea coeficientului de utilizare a metalului, iar la altele un astfel de lucru nu este posibil fără a provoca un volum sporit de rebuturi, deci creşterea costurilor de fabricaţie. Printre altele, metalurgul şef punea în cauză însăşi realitatea depăşirii consumului de metal în acest sector. „Mi-ar fi foarte greu — a continuat interlocutorul — să mă pronunţ cît este de reală sau nereală această depăşire. Ar trebui făcută o analiză mult mai temeinică, exactă, cu privire la recircularea în şarje a reţelelor de turnare, nu pe bază de aprecieri". De acord. Nu înţelegem însă cine sau ce-i împiedică pe specialiştii din acest compartiment să facă o astfel de analiză şi, mai ales, să prezinte conducerii uzinei măsurile tehnice şi organizatorice menite să ducă la reducerea consumului de metal, îndeosebi la reperele la care există însemnate rezerve în acest sens. Cu atît mai stringent este acest lucru cu cît perfecţionările tehnice şi tehnologice duc la scăderea normei de consum, lucru care trebuie să se resimtă însă şi în situaţia reală, efectivă a consumului de metal în sectoarele calde. Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 5-a) In pagina a l-a • Izbucnirea unor tulburări în Bolivia • Spre un acord in cadrul negocierilor S.A.L.T. • Succese în dezvolarea industriei miniere a R.P. Chineze • Fotbal, divizia A 15.000 kW motoare electrice peste plan La uzina „Electroprecizie" Săcele au fost realizate în acest an 117.000 kW motoare electrice. Măsurile aplicate pentru utilizarea superioară a suprafeţelor de producţie, organizarea ştiinţifică a proceselor de muncă, perfecţionarea tehnologiilor de fabricație etc. au permis colectivului uzinei să realizeze suplimentar mai mult de 15.000 kW motoare electrice. Primele cursuri postuniversitare pentru ingineri La 25 mai, se deschid primele cursuri postuniversitare pentru ingineri, organizate de Ministerul învăţămîntului la Institutul politehnic din Bucureşti. Timp de cinci luni, pînă la 25 octombrie, participanţii la aceste cursuri , iniţiate în scopul perfecţionării pregătirii inginerilor din producţie, din institute de proiectare şi cercetare — vor aprofunda specialităţi privind utilizări ale calculatoarelor electronice, automatizări în industria chimică şi tehnica modernă în telefonie-telegrafie. Ei vor audia prelegeri despre întrebuinţarea calculatoarelor în prelucrarea informaţiilor tehnicoeconomice şi conducerea proceselor economice şi industriale, automatizarea proceselor din industria chimică, noirealizări în tehnica telefoniei şi telegrafiei etc. Expunerile vor fi însoţite de aplicaţii practice. (Agerpres) Noua linie de montaj a tractorului pe șenile — o mîndrie a uzinei brașovene. ACUM SE HOTĂRĂŞTE SOARTA RECOLTEI Acţionaţi energic pentru distrugerea buruienilor şi crearea condiţiilor optime de creştere şi dezvoltare a culturilor! In această perioadă, sarcina principală a lucrătorilor de pe ogoare este efectuarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor de îngrijire a culturilor. Potrivit buletinului informativ întocmit de Direcţia generală judeţeană a agriculturii, pînă la mijlocul acestei săptămîni, prima praşilă manuală la sfecla de zahăr în cooperativele agricole s-a executat in proporţie de 75 la sută, iar praşila mecanică pe jumătate din suprafeţele planificate. La cartofi, această lucrare s-a făcut în proporţie de 80 la sută în C.A.P., iar în întreprinderile agricole de stat pe 60 la sută din suprafeţele planificate. Consiliile de conducere, specialiştii , cu sprijinul larg al consiliilor populare şi al organizaţiilor de partid , au datoria să acţioneze şi în continuare cu toată energia pentru organizarea temeinică a muncii, astfel ca fiecare lucrare să poată fi încadrată în timpul optim. Pe teritoriul comunei Tărlungeni îşi desfăşoară activitatea două cooperative agricole. In prezent, în ambele unităţi forţele sunt mobilizate la întreţinerea culturilor. — In această primăvară — ne spunea Gh. Zaharia, preşedintele C.A.P. Tărlungeni — cooperatorii au muncit cu o deosebită însufleţire. Este şi explicabil: aplicarea sistemului de retribuire în acord global, precum şi celelalte măsuri luate de conducerea partidului şi a statului în vederea ridicării continue a nivelului de trai al ţăranilor cooperatori, i-a stimulat pe oameni să participe cu toţii la muncă. In această privinţă, grăitoare sunt şi rezultatele obţinute pînă acum. In afara erbicidării a 400 hectare de cartofi, pînă aseară aici s-a încheiat prăşitul şi răritul sfeclei de zahăr şi al macului, şi s-a început cu forţe sporite pră. şitul porumbului siloz şi recoltatul lucernei pentru fîn. Nu se poate spune că în timpul desfăşurării lucrărilor nu s-au ivit şi unele neajunsuri organizatorice, însă conducerea cooperativei, fiind permanent în miezul problemelor, a reuşit să se înlăture operativ. Spre exemplu, din lipsă de Prometrin, 25 hectare cultivate cu cartofi au rămas neerbicidate. De asemenea, au fost cîţiva cooperatori printre care Ioan Feher, Irina Feher şi Ecaterina Vancea care şi-au lăsat parcelele de sfeclă de zahăr nelucrate. Suprafeţele respective au fost încredinţate altor cooperatori, iar vinovaţii, sancţionaţi. Pe Ana Buna, şefa brigăzii I-a de cîmp a C.A.P. Purcăreni, am găsit-o în mijlocul cooperatorilor aflaţi la prăşitul cartofilor. In total, pe unitate, urmează să se prăşească circa 60 hectare rămase neerbicidate din 225 cultivate. La executarea acestei lucrări s-ar fi putut renunţa dacă conducerea cooperativei (preşedinte Pavel Buna) s-ar fi îngrijit să ridice din timp de la baza de aprovizionare cantitatea de Prometrin repartizată, iar forţele s-ar fi putut dirija la răritul sfeclei de zahăr. De atfel, se poate spune că aici, stadiul lucrărilor de întreţinere a culturilor prăşitoare putea fi şi mai avansat, dacă zi de zi nu s-ar fi înregistrat nenumărate absenţe de la munca cîmpului. Ieri, de pildă, din cele 18 atelaje de care dispune brigada I-a, la prăşitul cartofilor sau la alte lucrări urgente, se aflau numai... zece. Unii conductori de atelaje ca Martin Feher de la nr. 16 şi Ştefan Barii de la nr. 454, sunt model de conştiinciozitate pentru restul colegilor de muncă. Alţi cooperatori ca Andrei Feher de la nr. 79 şi Sipos Martin, membru al consiliului de conducere, mai mult îşi văd de rezolvarea intereselor personale în detrimentul celor obşteşti. Faptul că numeroşi cooperatori se ocupau de grăpatul cartofilor pe loturile personale, acum cînd pe cooperativă, din 50 ha. de sfeclă de zahăr nu s-au rărit decit... 10 ha., denotă slaba preocupare a consiliului de conducere şi a organizaţiei de partid, pentru mobilizarea oamenilor şi instaurarea unei discipline ferme în muncă. Desigur, pentru starea bună de întreţinere a semincerilor de sfeclă de zahăr şi aplicarea erbicidelor la cartofi, cooperatorii harnici din Purcăreni merită laude. Dar, faptele negative consemnate ne îndreptăţesc să afirmăm că şi Comitetul executiv al Consiliului popular comunal ar fi putut să-şi aducă un aport mai substanţial la buna întreţinere a culturilor pe raza comunei Tărlungeni. Este drept, primarul Mihai Manole a participat uneori la şedinţele zilnice de planificare şi organizare a muncii ţinute la C.A.P. Purcăreni sau Tărlungeni. Insă analizarea acestei situaţii sau alte acţiuni îndreptate spre buna mobilizare a cetăţenilor la munca cîmpului, şi, în general, spre impulsionarea lucrărilor de întreţinere, încă nu s-au întreprins de consiliul popular. Rămîne în sarcina comitetului comunal de partid să activizeze pe toţi factorii ce răspund de bunul mers al treburilor în agricultura comunei. Ing. C. ILIESCU Pagina a 4-a ARCADE PESTE TIMP Vizita unei delegaţii de partid şi guvernamentale condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Republica Populară Mongolă la invitaţia Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi a Guvernului Republicii Populare Mongole, o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, va face o vizită oficială de prietenie in Republica Populară Mongolă in a doua jumătate a lunii iunie a.c. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu invitat la festivităţile consacrate aniversării a 2500 de ani de la crearea statului iranian Şahinşahul Iranului, Mohamad Reza Pahlavi Aryamell, a adresat o invitaţie preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, de a participa la festivităţile care vor avea loc, în Iran, în luna octombrie 1971, cu ocazia celei de-a 2500-a aniversare a creării statului iranian. La 22 mai a.c., ambasadorul român la Teheran, Pavel Silard, a transmis şahinşahului Iranului mesajul de răspuns al preşedintelui Consiliului de Stat al R.S. România, prin care se acceptă cu plăcere invitaţia. în ţara noastră a fost constituit un comitet de organizare a manifestărilor ştiinţifice şi culturale, pentru aniversarea a 2500 de ani de la crearea statului iranian, format din personalităţi marcante ale vieţii culturale şi ştiinţifice româneşti. La cererea acestui comitet, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a acceptat preşedinţia de onoare a comitetului. Delegaţia grupului parlamentar de prietenie Austria-România, în vizită la Braşov Ieri, a sosit la Braşov delegaţia Grupului parlamentar de prietenie Austria—România, condusă de Otto Libai, preşedintele grupului, care, la invitaţia Grupului parlamentar pentru relaţiile de prietenie România—Austria, întreprinde o vizită în ţara noastră. Oaspeţii, însoţiţi de Alexandru Sencovici, preşedintele Grupului parlamentar pentru relaţiile de prietenie România — Austria, şi Mircea Rebreanu, secretarul Comitetului de conducere al grupului, au fost salutaţi la sosire de Marin Decu, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Braşov, şi Dumitru Mosora, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. La prins, tovarăşul Constantin Cîrtînă, primarul municipiului, a oferit un dejun în onoarea oaspeţilor, în saloanele restaurantului „Carpaţi". După-amiază, oaspeţii austrieci au vizitat Uzina de tractoare. In cursul zilei de astăzi, membrii delegaţiei Grupului parlamentar de prietenie Austria—România vor vizita C.A.P. Hărman, monumente istorice şi de artă din municipiu, precum şi , staţiunea turistică internaţională Poiana Braşov. Pe cînd primele librării specializate am asistat, într-una dintre cele mai mari librării din centrul Braşovului, la următorul dialog. Un tînăr, evident student la politehnică (după cum se va vedea), după o îndelungată şi infructuoasă cercetare prin rafturi se adresează vînzătoarei : — Nu aveţi lucrarea „Proiectarea şi construcţia garniturilor de model pentru turnătorii" de Vulcan şi Bratu ? La răspunsul negativ al acesteia, exclamă cu un tom aproape exasperat. — E a treia librărie în care cer fără să găsesc această lucrare anunţată recent că a apărut. Nu ştiţi la ce librărie se poate găsi? — O librărie precis nu vă pot spune. Mai încercaţi. Poate aveţi noroc şi daţi de ea. Am efectuat o scurtă anchetă în rindurile studenţilor Institutului politehnic, precum şi printre unii ingineri şi tehnicieni ai Uzinei de autocamioane şi „Hidromecanica". Răspunsurile au fost aproape unanime. Căutarea prin librăriile braşovene a unei apariţii mai noi sau mai vechi din domeniul ştiinţei sau tehnicii constituie un veritabil maraton, solicitine/ timp, oboseală sau nervi. Răspunsuri similare ne-au dat şi amatorii,, foarte numeroşi printre cetăţenii Braşovului, de lucrări din domeniul plasticii sau muzicii. Am cercetat cu atenţie, pentru documentare, lista apariţiilor pe primul trimestru al acestui an. Numai în domeniul ştiinţei şi tehnicii au apărut circa 300 de titluri din cele mai diferite specialităţi. Multe apariţii în domeniul literaturii de artă. Dacă ne gîndim în acelaşi timp şi la masiva activitate editorială din domeniul literaturii beletristice apare evident că o librărie cu un profil universal — care ne ispiteşte să-i spunem profil eterogen — nu poate cuprinde nici pe departe titlurile solicitate, efectuează o selecţie la întâmplare, iar ,,librarul universal", doar om este şi acesta, poate uita de o anumită lucrare şi să răspundă negativ la solicitarea ei, deşi poate o are în librărie. Soluţia ? A fost propusă, a fost experimentată cu succes în Bucureşti şi, pare-mi-se şi în alte vreo douătrei mari oraşe ale ţării, dar nu ştiim din ce motive nu a fost extinsă şi la Braşov unde nu este numai pe deplin aplicabilă, ci răspunde unei stringente necesităţi. Este vorba de organizarea unor librării de profil, pentru început a unei librării tehnico-ştiinţifice şi a unei librării de artă. Avantajele ar fi multiple. Cumpărătorii ar avea la dispoziţie efectiv toate lucrările apărute dintr-un anumit domeniu, primind totodată răspunsuri pe deplin competente din partea unui personal total avizat. Asemenea librării, (a căror specializare nu trebuie înţeleasă rigid, exclusivist), ar putea să reprezinte şi foruri de propagandă competentă a cărţii tehnico-ştiinţifice, organizînd întâlniri între cititori şi specialişti de înaltă calificare, cadre didactice universitare — autori ai unor lucrări ştiinţifico-tehnice. în sfirşit, părerea difuzărilor din asemenea librării, care pot cunoaşte foarte bine solicitările dintr-un domeniu sau altul, ar aduce o contribuţie dintre cele mai pozitive la stabilirea unor tiraje realiste şi echitabile la lucrările de specialitate. Idem, pentru lucrările de artă plastică şi muzică. Avantajele pe care le-am enumerat, se reliefează foarte clar. Obiecţii de la forurile de specialitate pe care le-am consultat nu am prea întâlnit. Atunci, pe cînd şi la Braşov, primele librării specializate ?. H. LEREA, merceolog principal la Centrul de librării Bucureşti •mswMS Opinia publică ■ De ce preferă suceienii magazinele Brașovului ? ■ Scrisori deschise... ,t; rt--V ' /' /V..T/-V. .%** V, •• , aV . ‘ ■ ■ Poşta paginii I ■ FOILETON: Pentru 80 de bani, un război de 9 ani! Pagina a 2-a Suplimentar pe adresa şantierelor Fabrica „Temelia" din Braşov a livrat în acest an şantierelor hidro-energetice, de construcţii industriale şi civile peste 92.000 tone ciment. Faţă de prevederile de plan au fost livrate suplimentar 8350 tone ciment. Depăşirea sarcinilor este rezultatul creşterii indicilor intensivi de folosire a maşinilor şi instalaţiilor. Meridiane Mandarinii americani pe piaţa opiului ÎMPUŞCATURI de visuri DE MOARTE Pe ţevile puştilor soldaţilor americani de pe frontul din Vietnam nu ies întotdeauna numai gloanţe. Destul de des, iese şi fum de heroină. In limbajul soldaţilor, aceasta se cheamă „shotgunning" (o „împuşcătură de praf"). Unul fumează ţigara la un capăt al ţevii şi trimite fumul celui de la capătul celălalt. Metoda „economică" a fost prezentată şi la posturile de televiziune, în acest scop venind în Vietnam o echipă anume. In propaganda forţelor armate americane există şi materiale care combat utilizarea drogurilor, dar nimic nu se împotriveşte în mod practic miilor de tineri care se agaţă de această (Continuam în pag. a 11-a) I