Drum Nou, mai 1971 (Anul 28, nr. 8183-8208)

1971-05-23 / nr. 8202

i ram nou organ al Comitetului judeţean braşov al p.c.r. şi al consiliului popular judeţean Anul XXVIII Nr. 8202 Duminică, 23 mai 1971 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, umiţi-val ECONOMIA ȘI NU RISIPA ESTE ETALONUL SPIRI­TULUI GOSPODĂRESC ! • 9,2 TONE METAL CONSUMATE ÎN PLUS LA UZINA DE AUTOCAMIOANE • ...DAR IN SPATELE LOR SE ASCUND ALTE CITEVA SUTE DE TONE IROSITE ZADARNIC • SEC­TOARELE CALDE AU NEVOIE DE O EXIGENTĂ ANALIZĂ... LA RECE « PINĂ CÎND MAI ESTE TOLERAT PRINCIPIUL „MERGE SI ASA" ? Printre întreprinderile care în primul trimestru al anului în curs au depăşit consumul planificat de metal se numără și Uzina de auto­camioane. Datele statistice relevă că aici au fost consumate peste prevederile planului 9,2 tone de metal. Intr-o convorbire avută cu ing. Călin Valentin, directorul teh­nic coordonator al uzinei, interlo­cutorul aprecia că cifra în cauză reprezintă o depăşire minoră, ne­însemnată, mai ales dacă este ra­portată la volumul mare de metal utilizat într-o astfel de perioadă în fabricaţia de autocamioane. în­­tr-adevăr, suntem­ de acord că a­­ceastă depăşire, luată în sine, a­­testă că nivelul real al consumu­lui de metal este, în medie, foar­te aproape de cel planificat. Un autentic spirit de gospodar, şi aici este vorba doar de gospo­dărirea optimă a celei mai preţi­oase materii prime pentru con­strucţia de maşini, nu se poate li­mita însă la cifre medii, globale.­­ Oricît de aproape de plan aces­tea nu trebuie absolutizate. Mai ales că nici consumul normat nu este ceva imuabil ci, dimpotrivă, susceptibil de o continuă diminua­re. Tot atît de adevărat este faptul că cele 9­­, consumate peste plan ascund existenţa unor însemnate deficienţe tehnice şi organizatorice în gospodărirea judicioasă a me­talului. Câteva din acestea, şi nu din cele neglijabile, se ascund în activitatea sectoarelor calde ale uzinei. Argumente în acest sens ne sunt oferite de înseşi realită­ţile existente în aceste sectoare. In primele trei luni ale anului, spre exemplu, au fost consumate peste, prevederi aproape 400 tone de metal în şarjă şi feroaliaje pen­tru turnarea pieselor din oţel. La principalele feroaliaje consumul planificat a înregistrat niveluri care suscită mari nedumeriri: la feromangan, — 167,5 la sută, fero­­siliciu — 154,5 la sută, aluminium — 110,5 la sută. Nu mai vorbim de depăşirea consumului la alte materiale, nemetalifere, care în­carcă însă, de asemenea în mod neeconomicos, preţul de cost al autocamioanelor. Cum pot să ac­cepte specialiştii din sectoarele calde o astfel de situaţie, l-am în­trebat pe ing. Ion Bratu, metalur­­gul şef al uzinei. —­ Nu se poate face o analiză şablon — ne-a relatat interlocu­torul — raportînd greutatea pie­sei finite la cea a piesei brute. Ea trebuie făcută diferenţiat, de la caz la caz, întrucît la unele re­pere există rezerve pentru per­fecţionarea procedeelor tehnolo­gice, deci pentru sporirea coefi­cientului de utilizare a metalului, iar la altele un astfel­ de lucru nu este posibil fără a provoca un vo­lum sporit de rebuturi, deci creş­terea costurilor de fabricaţie. Printre altele, metalurgul şef punea în cauză însăşi realitatea depăşirii consumului de metal în acest sector. „Mi-ar fi foarte greu — a continuat interlocutorul — să mă pronunţ cît este de reală sau nereală această depăşire. Ar trebui făcută o analiză mult mai temeinică, exactă, cu privire la­ recircularea în şarje a reţelelor de turnare, nu pe bază de apre­cieri". De acord. Nu înţelegem în­să cine sau ce-i împiedică pe spe­cialiştii din acest compartiment să facă o astfel de analiză şi, mai ales, să prezinte conducerii uzi­nei măsurile tehnice şi organiza­torice menite să ducă la reduce­rea consumului de metal, îndeo­sebi la reperele la care există în­semnate rezerve în acest sens. Cu atît m­ai stringent este acest lu­cru cu cît perfecţionările tehnice şi tehnologice duc la scăderea normei de consum, lucru care tre­buie să se resimtă însă şi în si­tuaţia reală, efectivă a consumu­lui de metal în sectoarele calde. Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 5-a) In pagina a l-a • Izbucnirea unor tulbu­rări în Bolivia • Spre un acord in cadrul negocierilor S.A.L.T. • Succese în dezvolarea industriei miniere a R.P. Chineze • Fotbal, divizia A 15.000 kW motoare electrice peste plan La uzina „Electroprecizie" Săcele au fost realizate în acest an 117.000 kW motoare electri­ce. Măsurile aplicate pentru u­­tilizarea superioară a suprafe­ţelor de producţie, organizarea ştiinţifică a proceselor de mun­că, perfecţionarea tehnologiilor de fabricație etc. au permis co­­lectivului uzinei să realizeze suplimentar­ mai mult de 15.000 kW motoare electrice. Primele cursuri postuniversitare pentru ingineri La 25 mai, se deschid primele cursuri postuniversitare pentru ingineri, organizate de Ministerul învăţămîntului la Institutul poli­tehnic din Bucureşti. Timp de cinci luni, pînă la 25 octombrie, participanţii la aceste cursuri , iniţiate în scopul perfecţionării pregătirii inginerilor din produc­ţie, din institute de proiectare şi cercetare — vor aprofunda specia­lităţi privind utilizări ale calcula­toarelor electronice, automati­zări în ind­ustria chimică­­ şi tehni­ca modernă în telefonie-telegrafie. Ei vor audia prelegeri despre în­trebuinţarea calculatoarelor în prelucrarea informaţiilor tehnico­­economice şi conducerea­ procese­lor economice şi industriale, auto­matizarea proceselor din industria chimică, noi­­realizări în tehnica telefoniei şi telegrafiei etc. Expu­nerile vor fi însoţite de aplicaţii practice. (Agerpres) Noua linie de montaj a tractorului pe șenile — o mîndrie a uzinei brașovene. ACUM SE HOTĂRĂŞTE SOARTA RECOLTEI Acţionaţi energic pentru distrugerea buruienilor şi crearea condiţiilor optime de creştere şi dezvoltare a culturilor! In această perioadă, sarcina principală a lucrătorilor de pe o­­goare este efectuarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor de în­grijire a culturilor. Potrivit buletinului informativ întocmit de Di­recţia generală judeţeană a agriculturii, pînă la mijlocul acestei săptămîni, prima praşilă manuală la sfecla de zahăr în cooperativele agricole s-a executat in proporţie de 75 la sută, iar praşila meca­nică pe jumătate din suprafeţele planificate. La cartofi, această lu­crare s-a făcut în proporţie de 80 la sută în C.A.P., iar în întreprin­derile agricole de stat pe 60 la sută din suprafeţele planificate. Consiliile de conducere, specialiştii , cu sprijinul larg al con­siliilor populare şi al organizaţiilor de partid , au datoria să acţio­neze şi în continuare cu toată energia pentru organizarea temeinică a muncii, astfel ca fiecare lucrare să poată fi încadrată în timpul optim. Pe teritoriul comunei Tărlungeni îşi desfăşoară activitatea două co­operative agricole. In prezent, în ambele unităţi forţele sunt mobili­zate la întreţinerea culturilor. — In această primăvară — ne spunea Gh. Zaharia, preşedintele C.A.P. Tărlungeni — cooperatorii au muncit cu o deosebită însufle­ţire. Este şi explicabil: aplicarea sistemului de retribuire în acord global, precum şi celelalte măsuri luate de conducerea partidului şi a statului în vederea ridicării con­tinue a nivelului de trai al ţărani­lor cooperatori, i-a stimulat pe oa­meni să participe cu toţii la mun­că. In această privinţă, grăitoare sunt şi rezultatele obţinute pînă a­­cum. In afara erbicidării a 400 hectare de cartofi, pînă aseară aici s-a încheiat prăşitul şi răritul sfeclei de zahăr şi al macului, şi s-a început cu forţe sporite pră­. şi­tul porumbului siloz şi recolta­tul lucernei pentru fîn. Nu se poate spune că în timpul desfăşurării lucrărilor nu s-au ivit şi unele neajunsuri organizatorice, însă conducerea cooperativei, fiind permanent în miezul problemelor, a reuşit să se înlăture operativ. Spre exemplu, din lipsă de Prome­­trin, 25 hectare cultivate cu car­tofi au rămas neerbicidate. De a­­semenea, au fost cîţiva coopera­­tori printre care Ioan Feher, Irina Feher şi Ecaterina Vancea care şi-au lăsat parcelele de sfeclă de zahăr nelucrate. Suprafeţele res­pective au fost încredinţate altor cooperatori, iar vinovaţii, sancţio­naţi. Pe Ana Buna, şefa brigăzii I-a de cîmp a C.A.P. Purcăreni, am găsit-o în mijlocul cooperatorilor aflaţi la prăşitul cartofilor. In to­tal, pe unitate, urmează să se pră­şească circa 60 hectare rămase ne­erbicidate din 225 cultivate. La executarea acestei lucrări s-ar fi putut renunţa dacă conducerea co­operativei (preşedinte Pavel Buna) s-ar fi îngrijit să ridice din timp de la baza de aprovizionare can­titatea de Prometrin repartizată, iar forţele s-ar fi putut dirija la ră­ritul sfeclei de zahăr. De atfel, se poate spune că aici, stadiul lucră­rilor de întreţinere a culturilor prăşitoare putea fi şi mai avansat, dacă zi de zi­ nu s-ar fi înregistrat nenumărate absenţe de la munca cîmpului. Ieri, de pildă, din cele 18 atelaje de care dispune briga­da I-a, la prăşitul cartofilor sau la alte lucrări urgente, se aflau nu­mai... zece. Unii conductori de ate­laje ca Martin Feher de la nr. 16 şi Ştefan Barii de la nr. 454, sunt model de conştiinciozitate pentru restul colegilor de muncă. Alţi co­operatori ca Andrei Feher de la nr. 79 şi Sipos Martin, membru al consiliului de conducere, mai mult îşi văd de rezolvarea intereselor personale în detrimentul celor ob­şteşti. Faptul că numeroşi coope­ratori se ocupau de grăpatul car­tofilor pe loturile personale, acum cînd pe cooperativă, din 50 ha. de sfeclă de zahăr nu s-au rărit de­cit... 10 ha., denotă slaba preocu­pare a consiliului de conducere şi a organizaţiei de partid, pentru mobilizarea oamenilor şi instaura­rea unei discipline ferme în mun­că. Desigur, pentru starea bună de întreţinere a semincerilor de sfe­clă de zahăr şi aplicarea erbici­­delor la cartofi, cooperatorii har­nici din Purcăreni merită­­ laude. Dar, faptele negative consemnate ne îndreptăţesc să afirmăm că şi Comitetul executiv al­­ Consiliului popular comunal ar fi putut să-şi aducă un aport mai substanţial la buna întreţinere a culturilor pe raza comunei Tărlungeni. Este drept, primarul Mihai Manole a participat uneori la şedinţele zil­nice de planificare şi organizare a muncii ţinute la C.A.P. Purcăreni sau Tărlungeni. Insă analizarea a­­cestei situaţii sau alte ac­ţiuni îndreptate spre buna mo­bilizare a cetăţenilor la munca cîmpului, şi, în general, spre impulsionarea lucrărilor de între­ţinere, încă nu s-au întreprins de consiliul popular. Rămîne în sar­cina comitetului comunal de par­tid să activizeze pe toţi factorii ce răspund de bunul mers al treburi­lor în agricultura comunei. Ing. C. ILIESCU Pagina a 4-a ARCADE PESTE TIMP Vizita unei delegaţii de partid şi guvernamentale condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Republica Populară Mongolă l­a invitaţia Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi a Guvernului Republicii Populare Mongole, o delegaţie de partid şi guvernamentală a Repu­blicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat, va face o vizită o­­ficială de prietenie in Republica Populară Mongolă in a doua jumă­tate a lunii iunie a.c. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu invitat la festivităţile consa­crate aniversării a 2500 de ani de la crearea statului iranian Şahinşahul Iranului, Mohamad Reza Pahlavi Aryamell­, a adresat o invitaţie preşedintelui Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, de a participa la festivităţile care vor avea loc, în Iran, în luna octom­brie 1971, cu ocazia celei de-a 2500-a aniversare a creării statu­lui iranian. La 22 mai a.c., ambasadorul ro­mân la Teheran, Pavel Silard, a transmis şahinşahului Iranului mesajul de răspuns al preşedintelui Consiliului de Stat al R.S. Româ­nia, prin care se acceptă cu plăce­re invitaţia. în ţara noastră a fost constituit un comitet de organizare a mani­festărilor ştiinţifice şi culturale, pentru aniversarea a 2500 de ani de la crearea statului iranian, for­mat din personalităţi marcante ale vieţii culturale şi ştiinţifice româ­neşti. La cererea acestui comitet, pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nico­lae Ceauşescu, a acceptat preşe­dinţia de onoare a comitetului. Delegaţia grupului parlamentar de prietenie Austria-România, în vizită la Braşov Ieri, a sosit la Braşov delega­ţia Grupului parlamentar de prie­tenie Austria—România, condusă de Otto Libai, preşedintele grupu­lui, care, la invitaţia Grupului par­lamentar pentru relaţiile de prie­tenie România—Austria, întreprin­de o vizită în ţara noastră. Oaspeţii, însoţiţi de Alexandru Sencovici, preşedintele Grupului parlamentar pentru relaţiile de prietenie România — Austria, şi Mircea Rebreanu, secretarul Co­mitetului de conducere al grupu­lui, au fost salutaţi la sosire de Marin Decu, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consi­liului popular al municipiului Bra­şov, şi Dumitru Mosora, secreta­rul Comitetului executiv al Consi­liului popular municipal. La prins, tovarăşul Constantin Cîrtînă, primarul municipiului, a oferit un dejun în onoarea oaspe­ţilor, în saloanele restaurantului „Carpaţi". După-amiază, oaspeţii austrieci au vizitat Uzina de tractoare. In cursul zilei de astăzi, membrii de­legaţiei Grupului parlamentar de prietenie Austria—România vor vizita C.A.P. Hărman, monumen­te istorice şi de artă din municipiu, precum şi , staţiunea turistică in­ternaţională Poiana Braşov. Pe cînd primele librării specializate am asistat, într-una dintre cele mai mari librării din centrul Braşovului, la următo­rul dialog. Un tînăr, evident student la poli­tehnică (după cum se va vedea), după o în­delungată şi infructu­oasă cercetare prin rafturi se adresează vînzătoarei : — Nu aveţi lucrarea „Proiectarea şi con­strucţia garniturilor de model pentru turnăto­rii" de Vulcan şi Bratu ? La răspunsul nega­tiv al acesteia, excla­mă cu un tom aproape exasperat. — E a treia librărie în care cer fără să gă­sesc această lucrare anunţată recent că a apărut. Nu ştiţi la ce librărie se poate găsi? — O librărie precis nu vă pot spune. Mai încercaţi. Poate aveţi noroc şi daţi de ea. Am efectuat o scurtă a­nchetă în rind­urile studenţilor Institutului politehnic, precum şi printre unii ingineri şi tehnicieni ai Uzinei de autocamioane şi „Hidromecanica". Răs­punsurile au fost a­­proa­pe unanime. Cău­tarea prin librăriile braşovene a unei a­­pariţii mai noi sau mai vechi din dome­niul ştiinţei sau tehni­cii constituie un veri­tabil maraton, solici­tine/ timp, oboseală sau nervi. Răspunsuri similare ne-au dat şi amatorii,, foarte nu­meroşi printre cetăţe­nii Braşovului, de lu­crări din domeniul plasticii sau muzicii. Am cercetat cu a­­tenţie, pentru docu­mentare, lista apari­ţiilor pe primul tri­mestru a­l acestui an. Numai în domeniul ştiinţei şi tehnicii au apărut circa 300 de titluri din cele mai di­ferite specialităţi. Mul­te apariţii în domeniul literaturii de artă. Da­că ne gîndim în ace­laşi timp şi la masiva activitate editorială din domeniul literaturii be­letristice apare evi­dent că o librărie cu un profil universal — care ne ispiteşte să-i spunem profil eterogen — nu poate cuprinde nici pe departe titlu­rile solicitate, efectu­ează o selecţie la în­tâmplare, iar ,,librarul universal", doar om este şi acesta, poate uita de o anumită lu­crare şi să răspundă negativ la solicitarea ei, deşi poate o are în librărie. Soluţia ? A fost pro­pusă, a fost experi­mentată cu succes în Bucureşti şi, pare-mi-se şi în alte vreo două­­trei mari oraşe ale ţă­rii, dar nu ştiim din ce motive nu a fost ex­tinsă şi la Braşov unde nu este numai pe de­plin aplicabilă, ci răs­punde unei stringente necesităţi. Este vorba de organizarea unor librării de profil, pen­tru început a unei li­brării tehnico-ştiinţifice şi a unei librării de artă. Avantajele ar fi multiple. Cumpărătorii ar avea la dispoziţie efectiv toate lucrările apărute dintr-un anu­mit domeniu, primind totodată răspunsuri pe deplin competente din partea unui personal total avizat. Asemenea librării, (a căror spe­cializare nu trebuie în­ţeleasă rigid, exclusi­vist), ar putea să re­prezinte şi foruri de propagandă competen­tă a cărţii tehnico-şti­­inţifice, organizînd în­tâlniri între cititori şi specialişti de înaltă calificare, cadre didac­tice universitare — au­tori ai unor lucrări şti­­inţifico-tehnice. în sfir­­şit, părerea difuzărilor din asemenea librării, care pot cunoaşte foar­te bine solicitările din­tr-un domeniu sau al­tul, ar aduce o contri­buţie dintre cele mai pozitive la stabilirea unor tiraje realiste şi echitabile la lucrările de specialitate. Idem, pentru lucrările de ar­tă plastică şi muzică. Avantajele pe care le-am enumerat, se re­liefează foarte clar. O­­biecţii de la forurile de specialitate pe care le-am consultat nu am prea întâlnit. Atunci, pe cînd şi la Braşov, pri­mele librării speciali­zate ?. H. LEREA, merceolog principal­ la Centrul de librării Bucureşti •mswMS Opinia publică ■ De ce preferă suceienii magazinele Brașovului ? ■ Scrisori deschise... ,t; rt--V ' /' /V..T­/-V. .%** V, •• , aV . ‘ ■ ■ Poşta paginii I ■ FOILETON: Pentru 80 de bani, un război de 9 ani! Pagina a 2-a Suplimentar pe adresa şantierelor Fabrica „Temelia" din Braşov a livrat în acest an şantierelor hidro-energetice, de construc­ţii industriale şi civile peste 92.000 tone ciment. Faţă de pre­vederile de plan au fost livrate suplimentar 8350 tone ciment. Depăşirea sarcinilor este re­zultatul creşterii indicilor in­tensivi de folosire a maşinilor şi instalaţiilor. Meridiane Mandarinii americani pe piaţa opiului ÎMPUŞCATURI de visuri DE MOARTE Pe ţevile puştilor soldaţilor a­­mericani de pe frontul din Viet­nam nu ies întotdeauna numai gloanţe. Destul de des, iese şi fum de heroină. In limbajul sol­daţilor, aceasta se cheamă „shotgunning" (o „împuşcătură de praf"). Unul fumează ţigara la un capăt al ţevii şi trimite fumul celui de la capătul celă­lalt. Metoda „economică" a fost prezentată şi la posturile de te­leviziune, în acest scop venind în Vietnam o echipă anume. In propaganda forţelor armate americane există şi materiale care combat utilizarea droguri­lor, dar nimic nu se împotriveşte în mod practic miilor de tineri care se agaţă de această (Continuam în pag. a 11-a)­ ­I

Next