Drum Nou, iunie 1971 (Anul 28, nr. 8209-8234)
1971-06-01 / nr. 8209
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8209 Marţi, 1 iunie 1971 4 pagini 30 bani rum nou de partid şi guvernamentale condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Plecarea la Pekin a delegaţiei Luni dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Pekin, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze, va face o vizită oficială de prietenie în această ţară. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin. împreună cu delegaţia a plecat la Pekin şi ambasadorul R.P. Chineze în România, Cian Haitim. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă Kang long Sap, ambasadorul R.P.D. Coreene, Nguyen Dang Hanh, ambasadorul R. D. Vietnam, Damdinnerenghiin Bataa, ambasadorul R.P. Mongole în Republica Socialistă România, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, alţi membri ai corpului diplomatic. La plecare, membrii delegaţiei au fost salutaţi călduros de numeroşi cetăţeni ai Capitalei. Ei scandau „P.C.R.-P.C.R.", „Ceauşescu-P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul". Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au răspuns cordial manifestărilor de dragoste şi stimă, urărilor de drum bun adresate de oamenii muncii veniţi la aeroport. Pionieri şi tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli au oferit flori secretarului general al partidului, celorlalţi conducători de partid şi de stat. In aceeaşi zi, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut o escală la Novosibirsk. Pe aeroportul împodobit cu drapele de stat ale Uniunii Sovietice şi Republicii Socialiste România, au venit în întîmpinare F. S. Goriacev, prim-secretar al Comitetului regional de partid Novosibirsk, împreună cusoţia, A. I. Zeriev, preşedintele Comitetului Executiv al Sovietului regional, împreună cu soţia, secretari ai Comitetului regional de partid, alţi reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat locale. Au fost prezenţi, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Moscova, membri ai ambasadei. După un popas la Novosibirsk, delegaţia română va continua călătoria spre Pekin. (Agerpres) CHEMAREA CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Un vibrant îndemn spre unirea energiei creatoare a poporului în slujba înfăptuirii cincinalului Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste adresată tuturor cetăţenilor ţării pentru înfăptuirea cu succes a planului de dezvoltare a economiei naţionale pe perioada 1971—1975, a stîrnit un puternic ecou în rîndul muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor din judeţul Braşov — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — tineri şi vîrstnici, care, alături de întregul popor, văd în realizarea însufleţitoarelor obiective ale cincinalului calea sigură spre bunăstare şi fericire — ţelul suprem al politicii partidului nostru. Entuziasmul şi elanul creator, hotărîrea nestrămutată a fiecărui cetăţean al patriei de a-şi consacra talentul, inteligenţa, iniţiativa, întreaga energie creatoare, cuceririi înaltelor piscuri ale cincinalului trasate cu luciditate şi realism de către partid pe harta viitorului, se află în legitimitatea lor firească. Realizarea acestui program grandios, care va imprima un ritm mai alert progresului în toate sferele vieţii economice şi sociale, este posibilă numai prin valorificarea deplină a potenţialului creator al întregii naţiuni, prin afirmarea deplină a avantajelor şi superiorităţii orînduirii noastre socialiste. Necesitatea acestei intense mobilizări a tuturor resurselor materiale şi umane ale ţării îşi află explicaţia în însăşi trăsătura dominantă a planului cincinal: accentuarea laturilor calitative ale activităţii productive, asigurarea în continuare a unui înalt ritm de dezvoltare economică, înscrierea ramurilor industriale moderne în exigenţele impuse de revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană, făurirea unei agriculturi avansate, de înaltă eficienţă. Dezvoltarea cercetării ştiinţifice astfel încât ştiinţa să contribuie nemijlocit la îndeplinirea prevederilor cincinalului, continua perfecţionare a calificării profesionale corespunzător cerinţelor actuale şi de perspectivă ale economiei şi culturii, perfecţionarea activităţii de conducere în toate sectoarele, sunt de asemenea de neconceput fără mobilizarea tuturor organizaţiilor de masă, obşteşti, cooperatiste şi profesionale spre a asigura antrenarea fiecăruii om al muncii în acest uriaş efort constructiv, consacrat bunăstării generale. întreaga activitate ce va fi desfăşurată în acest cincinal urmăreşte pregnant ridicarea necontenită a nivelului de trai material şi spiritual al populaţiei. Vor fi, astfel, create numeroase noi locuri de muncă, va fi înfăptuit un plan de măsuri privind majorarea generală a salariilor, creşterea veniturilor ţărănimii, mărirea pensiilor, îmbunătăţirea alocaţiei pentru copii, continuarea în ritm susţinut a construcţiilor de locuinţe, sporirea fondurilor destinate acţiunilor social-culturale, însemnătatea deosebită a noului plan cincinal elaborat pe baza obiectivelor stabilite de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, rezultă din faptul că prevederile sale pun temeliile noii etape istorice în care a păşit ţara noastră — etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. „Esenţa acestei etape, arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea rostită cu prilejul aniversării semicentenarului partidului, rezidă în construirea unei economii înzestrate cu o industrie modernă şi o agricultură intensivă de înalt randament; desfăşurarea pe un front larg a activităţii ştiinţifice, a instrucţiei publice şi a eforturilor pentru ridicarea nivelului cultural al maselor; creşterea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii de la oraşe şi sate; înfăptuirea repartiţiei bunurilor produse de societate în spiritul dreptăţii şi echităţii socialiste; perfecţionarea relaţiilor de producţie, a organizării societăţii; realizarea cadrului organizatoric care să permită participarea largă a maselor populare, a fiecărui cetăţean la viaţa publică, la rezolvarea treburilor obşteşti; lărgirea libertăţilor publice; dezvoltarea democraţiei socialiste; înfăptuirea acestui program va ridica România pe noi culmi de civilizaţie şi prosperitate, va crea condiţii pentru trecerea treptată a patriei noastre spre comunism". Succesele obţinute în primele cinci luni ale anului de economia judeţului Braşov — integrată organic în peisajul economic al patriei — ilustrează pregnant avîntul şi hărnicia cu care oamenii muncii au răspuns chemării partidului trecînd la îndeplinirea obiectivelor cincinalului, existenţa unor nesecate rezerve în toate sectoarele de activitate. Ele constituie totodată chezăşia izbînzilor ce vor fi obţinute pretutindeni în fabrici şi uzine, pe ogoare, în institute de cercetare, în şcoli şi facultăţi, în comerţ şi cooperaţie, în instituţii de artă şi cultură. Organizaţiile de partid, toate organizaţiile componente ale Frontului Unităţii Socialiste trebuie să-şi facă un titlu de onoare din a concentra eforturile sutelor de mii de cetăţeni ai oraşelor şi satelor judeţului nostru intr-un uriaş fluviu de energie creatoare, pus în slujba înfăptuirii cincinalului. Strîns uniţi în jurul partidului — călăuza de nădejde a naţiunii noastre socialiste, toţi locuitorii judeţului Braşov, împreună cu oamenii muncii din întreaga ţară, însufleţiţi de un fierbinte patriotism, îşi vor consacra toate forţele înfăptuirii actualului cincinal, aducîndu-şi din plin contribuţia la înălţarea României pe culmi tot mai înalte de progres și civilizație. 3.000 autocamioane exportate în R. P. Chineză Un lot de 100 de autocamioane de 5 tone a fost expediat zilele acestea de către uzina braşoveană, cu destinaţia R. P. Chineză. De la începutul anului uzina a livrat marii ţări prietene aproape 3.000 autocamioane, precum şi însemnate cantităţi de piese de schimb. In total pe şoselele R. P. Chineze aleargă 17.000 autocamioane de diferite tipuri, fabricate la Braşov, iar pe ogoare lucrează peste 9.000 de tractoare produse in cealaltă mare uzină braşoveană. în dezbatere publică PROIECTELE DE LEGI CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA UNITĂŢILOR ECONOMICE SI ORGANIZAREA SI FUNCŢIONAREA CONTROLULUI OBSTESC Zilele trecute, au fost publicate în presă proiectul de lege cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor economice de stat şi proiectul de lege cu privire la organizarea şi funcţionarea controlului obştesc. Potrivit practicii democratice promovate în mod consecvent de conducerea partidului şi statului nostru de a consulta masele largi în problemele hotărîtoare ale vieţii economice, politice şi sociale ale ţării, proiectele de legi au fost supuse dezbaterii publice. Publicăm astăzi primele ecouri şi opinii sosite la redacţia noastră. O delimitare riguroasă a competenţelor Este binecunoscut că înperioada actuală organizarea şi conducerea cit mai eficientă a economiei naţionale, a întreprinderilor şi centralelor industriale, pun probleme de crescîndă complexitate, a căror rezolvare nu poate fi decit rodul gîndirii colective a specialiştilor, a masei largi de oameni ai muncii, preocupaţi deopotrivă de găsirea modalităţilor şi soluţiilor practice cele mai eficiente. Am citit, fireşte, cu mult interes proiectul legii privind organizarea şi conducerea unităţilor economice de stat, supus dezbaterii publice, care, după votarea sa de către Marea Adunare Naţională, va avea o influenţă deosebit de pozitivă asupra creşterii nivelului activităţii productive. Problematica foarte largă cuprinsă în proiect este de natură să suscite dezbateri extrem de fructuoase. Nu doresc însă să mă refer în rîndurile de faţă decit la unul din aspectele organizatorice, după părerea mea, de foarte mare importanţă. Este vorba de stabilirea precisă a competenţelor organelor de conducere colectivă, cum sunt con ing. Gheorghe BARBU, directorul U.E.I.L. Braşov (Continuare in pag. a 2-a) 1000 m linii transportoare suspendate de transportare suspendată a pieselor interoperaţii şi de la magazia mobilă de piese şi subansamble. Noua linie, cu o lungime de 135 m, amplasată în circuit închis, are 70 de conteinere , suspendate cu cite 2 platane pentru aşezarea pieselor ce parcurg fluxul de fabricaţie. Lanţul de ''susţinere are un sistem de acţionare mecanică, cu mai multe posturi de comandă, iar oprirea se poate face din toate posturile de lucru, asigurîndu-se astfel o bună securitate a muncii. Efectul economic obţinut prin intrarea în funcţiune a acestei instalaţii se cifrează la peste 30.000 lei economii anual, iar întreaga instalaţie completează lungimea liniilor transportoare din întreprindere la 1000 m lungime. Ioan PAVELESCU, coresp. La secţia piese de schimb a Uzinei mecanice de material rulant din Braşov s-au terminat probele tehnologice de funcţionare a liniei Atribuţii lărgite, eficienţă sporită Ca fiecare cetăţean al patriei, dar şi în calitate de director al unei întreprinderi de alimentaţie publică, am citit cu real interes proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea controlului obştesc, care vine să completeze şi să aducă substanţiale îmbunătăţiri decretelor şi instrucţiunilor existente pînă acum. în ce priveşte controlul obştesc în întreprinderile comerciale, proiectul de lege cuprinde o serie de prevederi care se vor repercuta direct atît în unităţile operative, cit şi în cadrul aparatului administrativ. Dacă înainte echipele de control obştesc adesea „fotografiau" neajunsurile, aducînd doar la cunoştinţa unui salariat al întreprinderii aspectele constatate, noul proiect de lege prevede dreptul echipelor de control obştesc de a da sarcini concrete acolo unde se constată deficienţele, şefii unităţilor de desfacere, depozitare şi prezentare a mărfurilor fiind personal obligaţi şi răspunzători de ducerea la îndeplinire a acestor sarcini. în acelaşi timp, activul obştesc are şi latitudinea, con- Gheorghe BARAGHIN, director coordonator al T.A.P.L. Brașov (Continuare în pag. a 2-a) ^9f££££f££££f££££f££t££££££££££££££f£££f£££££££££f£££££££££££££££££££££££f£££££££££t££ff£rt ZIUA COPILULUI Intii de iunie, zi de lumină şi bucurie, închinată, şi nu intîmplător, aceluia care întruchipează simbolul purităţii şi speranţei — copilul. Dintotdeauna şi peste tot, omul s-a aplecat asupra lui cu dragoste duioasă şi ocrotitoare, cu tandreţe şi generozitate. Punte de legătură intre prezent şi viitor, copilul — de aici şi de pretutindeni — poartă-n privirile-i limpezi azurul speranţelor noastre, plămâdite-n ani de viaţă şi muncă, în clocotul cotidian al edificării social-umane. Plăpinda mlădiţă de azi îşi va rostui, miine, coroană de inteligenţă şi hărnicie, înălţîndu-se din rotirea perpetuă a anotimpurilor, din bucuriile şi lacrimile pe care i le aşternem la rădăcină. Şi-l vom recunoaşte pe copilul de azi în omul cu frunte semeaţă şi braţe vinjoase, îl vom recunoaşte pretutindeni, în freamătul încordat al uzinei, în truda aspră a abatajelor, în bogata întindere a ogoarelor, în liniştea înălţătoare a cetăţilor ştiinţei, mînuind cu iscusinţă condeiul sau penelul. Pină atunci însă, cu grijă şi dragoste ne aplecăm asupra creşterii lui, asigurind îndrăzneţelor visuri certitudinea împlinirilor. Construim, da, construim intens, durăm palate der beton şi sticlă, grădiniţe, şcoli, laboratoare de zestre, care prin părinteasca grijă a partidului şi statului, este pusă la dispoziţia celor mici, pentru ca ei să poată creşte şi învăţa în linişte, să se poată pregăti aşa cum se cere pentru a intra în viaţă. Azi, poate, ei nu înţeleg prea mult din toate acestea, dar vor pricepe pe deplin atunci cînd un strop de sudoare, prelinsă de pe fruntea lor încordată, va sfinţi locul primei cărămizi aşezate la temelia viitorului■ Bucuroşi atunci, îşi vor aduce aminte de anii copilăriei, de un intii iunie ca acesta, cînd părinţii le-au adus o jucărie frumoasă, zicindu-le, pe un ton ale cărui sensuri poate atunci nu le-au înţeles : ,,Ai grijă, copile, de ea şi păstreaz-o !". Şi tot atunci(Continuare in pag. a 2-a) ! '/ninmnnnr/fiimmwinnnfii/n/rnnftffii/ninnnnnninintiguni/iiiiîi Azi încep examenele studenţeşti. Azi, cei pregătiţi cuceresc „biletul de trecere" în noul an, „biletul de trecere" tot mai către viaţă, cînd se verifică cunoştinţele teoretice, se verifică aptitudinile practice, cînd simbioza teoreticului cu practicul va rosti „Da, eşti pregătit !". Şi astfel, din oraşul universitar de la poalele Tîmpei vor porni pe drumurile ţării profesori, ingineri, alţii se vor pregăti pentru ca, în anii ce vin, să păşească pe aceleaşi drumuri. S-a mai adăugat un an la vîrsta studenţească a bătrînului Braşov. Azi încep examenele. Succes! UTILAJE INEDITE întreprinderea de construcţii locale ne. Particularitatea acestor utilaje a primit două utilaje inedite. Eseste etanşeitatea mare - ceea ce porte vorba de noile maşini cu copacimite păstrarea curăţeniei oraşului -tatea de 3 tone, pentru transportarea şi agitarea betonului în timpul transetanșă a betonului pe șoselele urbaportului, îmbunătățindu-i calitatea. „Lanţul slăbiciunilor” pe şantierul Combinatului chimic Făgăraş 9 obiective de primă importanţă pentru dezvoltarea şi diversificarea producţiei. 13 lucrări de sporirea capacităţilor unor fabrici şi instalaţii existente ! Valoarea acestor lucrări se ridică la cîteva sute de milioane lei. Am schiţat doar sumar sarcinile ce figurează pe agenda de lucru a beneficiarului, proiectantului şi constructorului, pe şantierul Combinatului chimic Făgăraş. Un asemenea volum, de lucrări reclamă, fireşte, preocupări pe planuri variate, operativitate în soluţionarea problemelor, un ritm alert de execuţie. Numai că realitatea de pe şantier este, din nefericire, cu totul alta. Un prim argument în acest sens sunt realizările planului. Pînă la 20 mai, de pildă, pe acest şantier s-au realizat din planul anual 24,9 la sută la total investiţii şi 30,1 la sută la C I-M.Notăm şi faptul că la unele obiective s-au înmulţit incertitudinile respectării scadenţelor. Dialogul pe care l-am avut cu Ion Mandea, inginerul şef cu probleme de investiţii de la combinat, a pus în evidenţă o serie de fapte şi practici ce şi-au făcut loc pe şantier şi impietează foarte serios asupra pulsului de execuţie a lucrărilor, al realizării planului. — Să încep cu nominalizarea planului pe acest an, ne propune interlocutorul. Avem de construit, de pildă, cîteva cămine. Cînd s-a întocmit proiectul de execuţie a rezultat, faţă de devizul general, o economie de 800.000 lei. Centrala industrială de îngrăşăminte azotoase din Bucureşti nu ia aceşti bani să-i redistribuie, organele bancare ne ţin în evidenţă cu aceste fonduri, iar combinatul îşi diminuează realizările pentru că le raportează la total plan valoric. . Cele relatate de inginerul şef nu sînt o noutate pentru ziarul nostru. Ne reîntîlnim cu o practică mai veche, care cu ani în urmă găsea gazdă bună la fostele direcţii generale din Ministerul Industriei Chimice, iar acum, după cite se pare, a fost „altoită" în unele centrale. Este vorba de practica nenominalizării destinaţiei anumitor fonduri şi păstrarea lor în planurile de investiţii ale unor întreprinderi pînă cînd li se găseşte o utilizare, în loc ca orice sumă economisită să fie vărsată prompt la rezerva de stat. Ca atare, banii în loc să participe la circuitul economic, stau blocați. L. CIUTACU