Drum Nou, iunie 1971 (Anul 28, nr. 8209-8234)

1971-06-01 / nr. 8209

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P­.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8209 Marţi, 1 iunie 1971 4 pagini 30 bani rum nou de partid şi guvernamentale condusă de tovarăşul Nicolae Ceauş­escu Plecarea la Pekin a delegaţiei Luni dimineaţa a părăsit Ca­pitala, îndreptîndu-se spre Pekin, delegaţia de partid şi guverna­mentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Ele­­na Ceauşescu, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze, va face o vizită oficială de priete­nie în această ţară. Din delegaţie fac parte tovară­şii Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de­ Miniştri, Manea Mănescu, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Po­pa, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului municipal­­ București al P.C.R., Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim-ad­­junct al ministrului afacerilor ex­terne, şi Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Ro­mâniei la Pekin. împreună cu delegaţia a ple­cat la Pekin şi ambasadorul R.P. Chineze în România, Cian Hai­tim. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgă­­nescu, János Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Io­­niţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănes­­cu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor cen­trale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi cores­pondenţi ai presei străine. Au fost de faţă Kang long Sap, ambasadorul R.P.D. Coreene, Ngu­yen Dang Hanh, ambasadorul R. D. Vietnam, Damdinnerenghiin Bataa, ambasadorul R.P. Mongo­le în Republica Socialistă Româ­nia, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, alţi mem­bri ai corpului diplomatic. La plecare, membrii delegaţiei au fost salutaţi călduros de nu­meroşi cetăţeni ai Capitalei. Ei scandau „P.C.R.-P.C.R.", „Ceauşes­­cu-P.C.R.", „Ceauşescu şi po­porul". Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Mau­rer au răspuns cordial manifes­tărilor de dragoste şi stimă, urări­lor de drum bun adresate de oa­menii muncii veniţi la aeroport. Pionieri şi tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli au oferit flori secretarului general al partidului, celorlalţi conducători de partid şi de stat. In aceeaşi zi, delegaţia de partid şi guvernamentală a Re­publicii Socialiste România, con­dusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut o escală la Novosibirsk. Pe aeroportul împodobit cu drapele de stat ale Uniunii So­vietice şi Republicii Socialiste România, au venit în întîmpinare F. S. Goriacev, prim-secretar al Comitetului regional de partid Novosibirsk, împreună cu­­soţia, A. I. Zeriev, preşedintele Comi­tetului Executiv al Sovietului re­­gional, împreună cu soţia, secre­tari ai Comitetului regional de partid, alţi reprezentanţi ai orga­nelor de partid şi de stat locale. Au fost prezenţi, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Moscova, membri ai ambasadei. După un popas la Novosibirsk, delegaţia română va continua călătoria spre Pekin. (Agerpres) CHEMAREA CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Un vibrant îndemn spre unirea energiei creatoare a poporului în slujba înfăptuirii cincinalului Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste adresată tuturor cetăţenilor ţării pen­tru înfăptuirea cu succes a planului de dezvoltare a economiei naţionale pe perioada 1971—1975, a stîrnit un puternic ecou în rîndul muncitorilor, ţă­ranilor şi intelectualilor din judeţul Braşov — ro­mâni, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — tineri şi vîrstnici, care, alături de întregul popor, văd în realizarea însufleţitoarelor obiective ale cin­cinalului calea sigură spre bunăstare şi fericire — ţelul suprem al politicii partidului nostru. Entuziasmul şi elanul creator, hotărîrea nestră­mutată a fiecărui cetăţean al patriei de a-şi con­sacra talentul, inteligenţa, iniţiativa, întreaga ener­­­gie creatoare, cuceririi înaltelor piscuri ale cinci­nalului trasate cu luciditate şi realism de către partid pe harta viitorului, se află în legitimitatea lor firească. Realizarea acestui program grandios, care va imprima un ritm mai alert progresului în toate sferele vieţii economice şi sociale, este po­sibilă numai prin valorificarea deplină a potenţia­lului creator al întregii naţiuni, prin afirmarea de­plină a avantajelor şi superiorităţii orînduirii noas­tre socialiste. Necesitatea acestei intense mobilizări a tuturor resurselor materiale şi umane ale ţării îşi află ex­plicaţia în însăşi trăsătura dominantă a planului cincinal: accentuarea laturilor calitative ale acti­vităţii productive, asigurarea în continuare a unui înalt ritm de dezvoltare economică, înscrierea ra­murilor industriale moderne în exigenţele impuse de revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană, fău­rirea unei agriculturi avansate, de înaltă eficienţă. Dezvoltarea cercetării ştiinţifice astfel încât ştiin­ţa să contribuie nemijlocit la îndeplinirea prevede­rilor cincinalului, continua perfecţionare a califi­cării profesionale corespunzător cerinţelor actuale şi de perspectivă ale economiei şi culturii, perfec­ţionarea activităţii de conducere în toate sectoare­le, sunt de asemenea de neconceput fără mobili­zarea tuturor organizaţiilor de masă, obşteşti, coo­peratiste şi profesionale spre a asigura antrenarea fiecăruii om al muncii în acest uriaş efort construc­tiv, consacrat bunăstării generale. întreaga activitate ce va fi desfăşurată în a­­cest cincinal urmăreşte pregnant ridicarea neconte­nită a nivelului de trai material şi spiritual al popu­laţiei. Vor fi, astfel, create numeroase noi locuri de muncă, va fi înfăptuit un plan de măsuri pri­vind majorarea generală a salariilor, creşterea ve­niturilor ţărănimii, mărirea pensiilor, îmbunătăţirea alocaţiei pentru copii, continuarea în ritm susţinut a construcţiilor de locuinţe, sporirea fondurilor des­tinate acţiunilor social-culturale, însemnătatea deosebită a noului plan cincinal elaborat pe baza obiectivelor stabilite de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, re­zultă din faptul că prevederile sale pun temeliile noii etape istorice în care a păşit ţara noastră — etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dez­voltate. „Esenţa acestei etape, arăta­t tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea rostită cu prilejul aniversării semicentenarului partidului, rezidă în construirea unei economii înzestrate cu o industrie modernă şi o agricultură intensivă de înalt randa­ment; desfăşurarea pe un front larg a activităţii ştiinţifice, a instrucţiei publice şi a eforturilor pen­tru ridicarea nivelului cultural al maselor; creşte­rea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii de la oraşe şi sate; înfăptuirea repartiţiei bunurilor produse de societate în spiri­tul dreptăţii şi echităţii socialiste; perfecţionarea relaţiilor de producţie, a organizării societăţii; rea­lizarea cadrului organizatoric care să permită par­ticiparea largă a maselor populare, a fiecărui ce­tăţean la viaţa publică, la rezolvarea treburilor obşteşti; lărgirea libertăţilor publice; dezvoltarea democraţiei socialiste; înfăptuirea acestui program va ridica România pe noi culmi de civilizaţie şi prosperitate, va crea condiţii pentru trecerea trep­tată a patriei noastre spre comunism". Succesele obţinute în primele cinci luni ale anului de economia judeţului Braşov — integrată organic în peisajul economic al patriei — ilustrează pregnant avîntul şi hărnicia cu care oamenii muncii au răs­puns chemării partidului trecînd la îndeplinirea obiectivelor cincinalului, existenţa unor nesecate rezerve în toat­e sectoarele de activitate. Ele con­stituie totodată chezăşia izbînzilor ce vor fi obţi­nute pretutindeni în fabrici şi uzine, pe ogoare, în institute de cercetare, în şcoli şi facultăţi, în co­merţ şi cooperaţie, în instituţii de artă şi cultură. Organizaţiile de partid, toate organizaţiile compo­nente ale Frontului Unităţii Socialiste trebuie să-şi facă un titlu de onoare din a concentra eforturile sutelor de mii de cetăţeni ai oraşelor şi satelor ju­deţului nostru intr-un uriaş fluviu de energie crea­toare, pus în slujba înfăptuirii cincinalului. Strîns uniţi în jurul partidului — călăuza de nă­dejde a naţiunii noastre socialiste, toţi locuitorii judeţului Braşov, împreună cu oamenii muncii din întreaga ţară, însufleţiţi de un fierbinte patriotism, îşi vor consacra toate forţele înfăptuirii actualului cincinal, aducîndu-şi din plin contribuţia la înălţarea României pe culmi tot mai înalte de progres și ci­vilizație. 3.000 autocamioane exportate în R. P. Chineză Un lot de 100 de autocamioa­ne de 5 tone a fost expediat zilele acestea de către uzina braşoveană, cu destinaţia R. P. Chineză. De la începutul anului uzina a livrat marii ţări priete­ne aproape 3.000 autocamioa­ne, precum şi însemnate canti­tăţi de piese de schimb. In total pe şoselele R. P. Chi­neze aleargă 17.000 autoca­mioane de diferite tipuri, fabri­cate la Braşov, iar pe ogoare lucrează peste 9.000 de tractoa­re produse in cealaltă mare uzi­nă braşoveană. în dezbatere publică PROIECTELE DE LEGI CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA UNITĂŢILOR ECONOMICE SI ORGANI­ZAREA SI FUNCŢIONAREA CONTROLULUI OBSTESC Zilele trecute, au fost publicate în presă proiectul de lege cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor economice de stat şi proiectul de lege cu privire la organizarea şi funcţiona­rea controlului obştesc. Potrivit practicii democratice promovate în mod consecvent de conducerea partidului şi statului nostru de a consulta masele largi în problemele hotărîtoare ale vieţii economice, politice şi sociale ale ţării, proiectele de legi au fost supuse dezbaterii publice. Publicăm astăzi primele ecouri şi opinii sosite la redacţia noastră. O delimitare riguroasă a competenţelor Este binecunoscut că în­­pe­rioada actuală organizarea şi conducerea cit mai eficientă a economiei naţionale, a întreprin­derilor şi centralelor industriale, pun probleme de crescîndă com­plexitate, a căror rezolvare nu poate fi decit rodul gîndirii co­lective a specialiştilor, a masei largi de oameni ai muncii, pre­ocupaţi deopotrivă de găsirea modalităţilor şi soluţiilor practice cele mai eficiente. Am citit, fireşte, cu mult inte­res proiectul legii privind orga­nizarea şi conducerea unităţilor econ­omice de stat, supus dezba­terii publice, care, după vota­rea sa de către Marea Adunare Naţională, va avea o influenţă deosebit de pozitivă asupra creş­terii nivelului activităţii produc­tive. Problematica foarte largă cuprinsă în proiect este de natu­ră să suscite dezbateri extrem de fructuoase. Nu doresc însă să mă refer în rîndurile de faţă de­cit la unul din aspectele organi­zatorice, după părerea mea, de foarte mare importanţă. Este vorba de stabilirea precisă a competenţelor organelor de con­ducere colectivă, cum sunt con­ ing. Gheorghe BARBU, directorul U.E.I.L. Braşov (Continuare in pag. a 2-a) 1000 m linii transpor­toare suspendate de transportare suspendată a pie­selor interoperaţii şi de la maga­zia mobilă de piese şi subansam­­ble. Noua linie, cu o lungime de 135 m, amplasată în circuit închis, are 70 de conteinere , suspendate cu cite 2 platane pentru aşezarea pieselor ce parcurg fluxul de fa­bricaţie. Lanţul de ''susţinere are un sistem de acţionare mecani­că, cu mai multe posturi de co­mandă, iar oprirea se poate face din toate posturile de lucru, asi­­gurîndu-se astfel o bună securita­te a muncii. Efectul economic ob­ţinut prin intrarea în funcţiune a acestei instalaţii se cifrează la peste 30.000 lei economii anual, iar întreaga instalaţie completează lungimea liniilor transportoare din întreprindere la 1000 m lungime. Ioan PAVELESCU, coresp. La secţia piese de schimb a U­­zinei mecanice de material rulant din Braşov s-au terminat probele tehnologice de funcţionare a liniei Atribuţii lărgite, eficienţă sporită Ca fiecare cetăţean al patriei, dar şi în calitate de director al unei întreprinderi de alimentaţie publică, am citit cu real interes proiectul de lege privind orga­nizarea şi­ funcţionarea contro­lului obştesc, care vine să com­pleteze şi să aducă substanţiale îmbunătăţiri decretelor şi instruc­ţiunilor existente pînă acum. în ce priveşte controlul obştesc în întreprinderile comerciale, proiectul de lege cuprinde o se­rie de prevederi care se vor re­percuta direct atît în unităţile operative, cit şi în cadrul apara­tului administrativ. Dacă înainte echipele de control obştesc a­­desea „fotografiau" neajunsurile, aducînd doar la cunoştinţa unui salariat al întreprinderii aspec­tele constatate, noul proiect de lege prevede dreptul echipelor de control obştesc de a da sar­cini concrete acolo unde se con­stată deficienţele, şefii unităţilor de desfacere, depozitare şi pre­zentare a mărfurilor fiind perso­nal obligaţi şi răspunzători de ducerea la îndeplinire a acestor sarcini. în acelaşi timp, activul obştesc are şi latitudinea, con- Gheorghe BARAGHIN, director coordonator al T.A.P.L. Brașov (Continuare în pag. a 2-a) ^9f££££f££££f££££f££t££££££££££££££f£££f£££££££££f£££££££££££££££££££££££f£££££££££t££ff£rt ZIUA COPILULUI Intii de iunie, zi de lumină şi bucurie, închinată, şi nu intîm­­plător, aceluia care întruchi­pează simbolul purităţii şi spe­ranţei — copilul. Dintotdeauna şi peste tot, omul s-a aplecat asupra lui cu dragoste duioasă şi ocrotitoare, cu tandreţe şi generozitate. Punte de legătură intre pre­zent şi viitor, copilul — de aici şi de pretutindeni — poartă-n pri­­virile-i limpezi azurul speranţe­lor noastre, plămâdite-n ani de viaţă şi muncă, în clocotul co­tidian al edificării social-umane. Plăpinda mlădiţă de azi îşi va rostui, miine, coroană de inteli­genţă şi hărnicie, înălţîndu-se din rotirea perpetuă a anotimpu­rilor, din bucuriile şi lacrimile pe care i le aşternem la rădăcină. Şi-l vom recunoaşte pe copilul de azi în omul cu frunte se­meaţă şi braţe vinjoase, îl vom recunoaşte pretutindeni, în frea­mătul încordat al uzinei, în truda aspră a abatajelor, în bogata întindere a ogoarelor, în liniştea înălţătoare a cetăţilor ştiinţei, mînuind cu iscusinţă condeiul sau penelul. Pină atunci însă, cu grijă şi dragoste ne aplecăm a­­supra creşterii lui, asigurind în­drăzneţelor visuri certitudinea împlinirilor. Construim, da, con­struim intens, durăm palate der beton şi sticlă, grădiniţe, şcoli, laboratoare d­e zestre, care prin părinteasca grijă a partidului şi statului, este pusă la dispoziţia celor mici, pentru ca ei să poată creşte şi învăţa în linişte, să se poată pregăti aşa cum se cere pentru a intra în viaţă. Azi, poa­te, ei nu înţeleg prea mult din toate acestea, dar vor pricepe pe deplin­ atunci cînd un strop de sudoare, prelinsă de pe fruntea lor încordată, va sfinţi locul primei cărămizi aşezate la temelia viitorului■ Bucuroşi a­­tunci, îşi vor aduce aminte de anii copilăriei, de un intii iunie ca acesta, cînd părinţii le-au a­­dus o jucărie frumoasă, zicin­­du-le, pe un ton ale cărui sen­suri poate atunci nu le-au în­ţeles : ,,Ai grijă, copile, de ea şi păstreaz-o !". Şi tot atunci­­(Continuare in pag. a 2-a) ! '/ninmnnnr/fiimmwinnnfii/n/rnnftffii/ninnnnnninintiguni/iiiiîi Azi încep examenele studenţeşti. Azi, cei pregătiţi cuceresc „biletul de trecere" în noul an, „biletul de trecere" tot mai că­tre viaţă, cînd se verifică cunoştinţele teoretice, se verifică apti­tudinile practice, cînd simbioza teoreticului cu practicul va rosti „Da, eşti pregătit !". Şi astfel, din oraşul universitar de la poa­lele Tîmpei vor porni pe drumurile ţării profesori, ingineri, alţii se vor pregăti pentru ca, în anii ce vin, să păşească pe aceleaşi drumuri. S-a mai adăugat un an la vîrsta studenţească a bătrînului Braşov. Azi încep examenele. Succes! UTILAJE INEDITE întreprinderea de construcţii locale ne. Particularitatea acestor utilaje a primit două utilaje inedite. Es­este etanşeitatea mare - ceea ce por­te vorba de noile maşini cu copaci­mite păstrarea curăţeniei oraşului -tatea de 3 tone, pentru transportarea şi agitarea betonului în timpul trans­etanșă a betonului pe șoselele urba­portului, îmbunătățindu-i calitatea. „Lanţul slăbiciunilor” pe şantierul Combinatului chimic Făgăraş 9 obiective de primă importanţă pentru dezvoltarea şi diversifica­rea producţiei. 13 lucrări de spo­rirea capacităţilor unor fabrici şi instalaţii existente ! Valoarea a­­cestor lucrări se ridică la cîteva sute de milioane lei. Am schiţat doar sumar sarcinile ce figurează pe agenda de lucru a beneficiaru­lui, proiectantului şi constructo­rului, pe şantierul Combinatului chimic Făgăraş. Un asemenea volum, de lucrări reclamă, fireşte, preocupări pe planuri variate, operativitate în soluţionarea problemelor, un ritm alert de execuţie. Numai că rea­litatea de pe şantier este, d­in ne­fericire, cu totul alta. Un prim argument în acest sens sunt reali­zările planului. Pînă la 20 mai, de pildă, pe acest şantier s-au realizat din planul anual 24,9 la sută la total investiţii şi 30,1 la sută la C­ I-M.­Notăm şi faptul că la unele obiective s-au înmulţit incertitudinile respectării scaden­ţelor. Dialogul pe care l-am avut cu Ion Mandea, inginerul şef cu pro­bleme de investiţii de la combi­nat, a pus în evidenţă o serie de fapte şi practici ce şi-au fă­cut­ loc pe şantier şi impietează foarte serios asupra pulsului de execuţie a lucrărilor, al realiză­rii planului. — Să încep cu nominalizarea planului pe acest an, ne propune interlocutorul. Avem de construit, de pildă, cîteva cămine. Cînd s-a întocmit proiectul de execuţie a rezultat, faţă de devizul general, o economie de 800.000 lei. Cen­trala industrială de îngrăşăminte azotoase din Bucureşti nu ia a­­ceşti bani să-i redistribuie, orga­nele bancare ne ţin în evidenţă cu aceste fonduri, iar combina­tul îşi diminuează realizările pen­tru că le raportează la total plan valoric. . Cele relatate de inginerul şef nu sînt o noutate pentru ziarul nostru. Ne reîntîlnim cu o prac­tică mai veche, care cu ani în urmă găsea gazdă bună la fostele direcţii generale din Ministerul Industriei Chimice, iar acum, du­pă cite se pare, a fost „altoită" în unele centrale. Este vorba de practica nenominalizării destinaţiei anumitor fonduri şi păstrarea lor în planurile de investiţii ale unor întreprinderi pînă cînd li se gă­seşte o utilizare, în loc ca orice sumă economisită să fie vărsată prompt la rezerva de stat. Ca a­­tare, banii în loc să participe la circuitul economic, stau blocați. L. CIUTACU

Next