Drum Nou, septembrie 1971 (Anul 28, nr. 8288-8313)

1971-09-01 / nr. 8288

Tim nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8288 Miercuri, 1 septembrie 1971 4 pagini 30 bani Proletari din toate turile, uniţi-va! CI MĂSURI ATI LUAT PENTRU INDEPLINIREA EXEMPLARA A PLANULUI PE 1971 ŞI PREGĂTIREA TEMEINICĂ A PRODUCŢIEI DIN ANUL VIITOR ? *— Masa rotundă la uzina „Electroprecizie” Activitatea pe care o desfăşoară în prezent colectivele de munca din întreprinderile braşovene este direcţionată în princi­pal spre realizarea exemplară a prevederilor de plan pe anul în curs, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Aria ini­ţiativelor cuprinde, în acelaşi timp, o­ multitudine de măsuri tehni­ce şi organizatorice pentru asigurarea desfăşurării in condiţii op­time a fabricaţiei din anul viitor. La ora actuală colectivele de spe­cialişti fundamentează temeinic sarcinile de plan pe 1972, efortu­rile colective fiind îndreptate spre găsirea unor noi resurse va­loroase pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii, a efi­cienţei întregii activităţi economice. Organizaţiile de partid, sindicale şi de tineret din fabrici şi uzine desfăşoară, totodată, în frunte cu comuniştii, o intensă ac­tivitate politică pentru utilizarea deplină, la parametri superiori, a potenţialului tehnic, material şi uman, în vederea încheierii cu succese remarcabile a primului an din actualul cincinal. Cunoaş­terea programelor de perspectivă în dezvoltarea fabricaţiei oferă în acelaşi timp un teren rodnic pentru mobilizarea plenară a re­surselor creatoare, productive, a întregului colectiv, pentru creş­terea aportului individual la dezvoltarea şi modernizarea producţiei. In scopul cunoaşterii tuturor acestor preocupări ale colective­lor din industria braşoveană, în continuarea rubricii noastre des­chisă acestei problematici, publicăm astăzi o discuţie in jurul „mesei rotunde" cu factori de răspundere de la uzina „Electropre­­cizie" Săceie. — Colectivul uzinei a obţi­nut pînă în prezent rezultate bune in îndeplinirea sarcini­lor de plan şi a angajamente­lor. Care consideraţi că este cel mai semnificativ succes înregistrat în perioada celor opt luni din acest an? Ing. GH. BUCERZAN, directorul uzinei: La începutul anului, mun­citorii, inginerii şi tehnicienii uzi­nei noastre au avut marea bucu­rie de a fi vizitaţi de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Am primit cu acest prilej o multitudine de indi­caţii extrem de preţioase pentru dezvoltarea, diversificarea şi mo­dernizarea producţiei, îndeosebi a celei de motoare electrice des­tinate exportului. La ora actuală putem raporta că sarcinile trasa­te de secretarul general al par­tidului au fost transpuse cu maxi­mă responsabilitate în viaţă. Prevederile de plan la export, de exemplu, au fost depăşite cu pes­te 7000 kW motoare electrice. De asemenea, au fost îndeplinite, nu­mai după şapte luni din acest an, angajamentele anuale privind sporirea producţiei marfă, a pro­ducţiei de motoare electrice şi realizarea de beneficii suplimen­tare. — Care sunt principalele o­biective ale producţiei din a doua jumătate a anului şi ce măsuri a luat conducerea uzi­nei pentru atingerea lor? Ing. GH BUCERZAN: De primă importanţă pentru colectivul nos­tru este, în această perioadă, realizarea sarcinilor privind di­versificarea în continuare a pro­ducţiei. în acest sens este prevă­zută asimilarea în fabricaţie a numeroase produse pentru echi­parea autovehiculelor­ şi tractoa­relor. Din acestea au fost reali­zate pînă în prezent seria zero la demarcare şi tahometre pen­tru tractoare etc. Se lucrează, de asemenea, intens la omologarea vitezometrelor, urmînd ca în tri­mestrul IV a.c., să fie definitiva­tă introducerea în fabricaţie a produselor pentru aparatajul de bord al autoturismelor „Dacia". Eforturile noastre sunt orientate, totodată, pentru a realiza, peste sarcinile de plan la capitolul a­­similări, seria zero a echipamen­tului electric destinat autocami­oanelor de mare tonaj după li­cenţa MAN. — Aţi amintit de realizări suplimentare. Cred că n-ar fi lipsit de interes să informăm cititorii şi despre alte succe­se de acest fel cu care esti­maţi că se va încheia primul an al actualului cincinal la u­­zina „Electroprecizie". Ing. GH. BUCERZAN: Primul lu­cru pe care-l pot spune este că vom realiza integral prevederile de plan şi angajamentele asu­mate în întrecerea socialistă. Considerăm că printr-o activitate susţinută a întregului colectiv, prin utilizarea cit mai deplină a utilajelor şi timpului de lucru, gospodărirea judicioasă a mate­riei prime, vom reuşi să obţinem depăşiri însemnate la aproape toţi indicatorii de plan. Astfel, după datele existente la ora ac­tuală, la finele anului se va în­registra un spor de cinci milioa­ne lei la producţia globală şi a­­proape opt milioane lei la pro­ducţie marfă. Vom depăşi, de a­­semenea, prevederile la export cu 10.700 kW motoare electrice, iar planul la beneficiu cu 4 mi­lioane lei. Cheltuielile la mia de lei producţie marfă vor fi dimi­­nuate cu 1,10 lei.­­ Nu ne-aţi spus însă ni­mic despre creşterea produc­tivităţii muncii. IOAN RASALIU, secretarul co­mitetului de partid pe uzină: Pre­vederile de plan vor fi îndepli­nite, fireşte, şi la acest indicator, în ce priveşte însă obţinerea u­­nei creşteri suplimentare, deo­camdată întîmpinăm o serie de dificultăţi. Din lipsa unor capa­cităţi de producţie, unele măsuri din planul M.T.O. ca şi o serie de utilaje şi agregate prevăzute a fi realizate prin autoutilaje, nu au fost executate, în acest sens comitetul de direcţie trebuie să ia, în primă urgenţă, cele mai a­­decvate, şi eficiente măsuri. De altfel, comitetul de partid şi-a propus să analizeze, împreună cu conducerea şi specialiştii uzi- Gh. NOVAC (Continuare in pag. a 2-a­ O modernă bandă de montaj în­­tr-una din secţiile uzinei „Electro­­precizie" Săceie. Foto: GH. BANUŢĂ IN PAGINA A4 -A . 4) Intervenţia reprezentantului român in cadrul dezbateri­lor din Consiliul U.N.C.T.A.D. $ Incidente la graniţa dintre Ulster şi Republica Irlanda 6,5 milioane lei producţie suplimentară Colectivele de muncă din sec­ţiile şi atelierele F.A.T. Codlea s-au angajat în acest an într-o entuziastă întrecere socialistă pentru sporirea producţiei şi creşterea eficienţei economice. O dovadă a rodniciei întreceri­lor o constituie faptul că pro­ducţia globală suplimentară în­registrată pînă în prezent se ci­frează la 6.500.000 lei. Succesul se datoreşte, printre altele, rea­lizării cu 11 zile mai devreme a prevederilor de plan pe 8 luni la producţia globală şi la pro­ducţia marfă. însemnări de la plenara comitetului de partid „SĂNĂTATEA" ETICA OMULUI CARE RASPUNDE DE SĂNĂTATEA SEMENILOR SĂI TREBUIE SĂ FIE IREPROŞABILĂ ! în cadrul dezbaterilor plenarei lărgite a comitetului de partid „Sănătatea", din municipiul Bra­şov, care a analizat, în lumina programului de educaţie comu­nistă a poporului, elaborat de secretarul general al partidului, munca politico-ideologică şi cul­­tural-educativă desfăşurată de comitet şi organizaţiile de bază din ramura sănătate, în prim plan a figurat conduita omului care răspunde de sănătatea se­menilor săi. Şi nu întîmplător s-au oprit comuniştii la acest as­pect al eticii medicale. însuşi materialul prezentat în faţa ple­narei a dat tonul dezbaterii în profunzime a problemelor, discu­tării lor de pe poziţiile militantis­mului, ale înaltei responsabilităţi comuniste. Reliefînd faptul că în institu­ţiile sanitare braşovene, ca ur­mare a muncii politice ideolo­gice şi educative desfăşurate de organizaţiile de partid, a creşte­rii continue a forţei lor de influ­enţă în rîndul maselor de sala­riaţi, marea majoritate a cadre­lor dovedesc pasiune pentru pro­fesie, intransigenţă faţă de lip­suri, au o ţinută moral-cetăţe­nească corespunzătoare, informa­rea a scos în evidenţă, totodată, existenţa unor abateri condam­nate de morala comunistă. S-a arătat, de pildă, că sunt me­dici şi cadre medii, mai ales de la policlinica „Steagul roşu", ca­re întîrzie de la serviciu, pleacă din timpul programului de lucru pentru a rezolva probleme per­sonale. A fost criticată şi ţinuta necorespunzătoare, indecentă, i­­giena personală deficitară a unor lucrători sanitari ca: Rodica Pros­­caru, Radu Barbu şi dr. Constan­ţa Stăncescu, de la Centrul sto­matologic, Ioana Maxim, Florica Păiş, Florica Popescu, de la Spi­talul de copii. Cu multă fermitate, informarea a relevat că unii medici au mani­festat o condamnabilă lipsă de răspundere în cazul unor situaţii deosebite de salvare a vieţii u­­nor bolnavi. S-a arătat că, la rezolvarea unor urgenţe medico­­chirurgicale, nu s-a intervenit cu promptitudine şi solicitudine, ori s-au făcut diagnosticări incorec­te, fapte ce s-au soldat cu ur­mări grave, ireparabile. Informa­rea a arătat că de asemenea fapte se fac vinovaţi medicii A­­lexandru Negrescu şi Viorel Fră­­ţilă de la Spitalul nr. 1, Dragoş Gavrilă, Mos Căldare şi Maria Coleanu de la Maternitate. Pe bună dreptate s-a subliniat că asemenea fapte indignează pe orice om cinstit, ele sunt o sfidare, un afront la adresa marii majorităţi a medicilor din unită­ţile sanitare, care muncesc cu pasiune şi dăruire pentru salva­rea vieţilor omeneşti. Informarea şi-a spus răspicat cuvîntul şi a­­supra subiectivităţii cu care co­legiul medicilor şi farmaciştilor a analizat aceste cazuri, asu­pra tăcerii de care dă dovadă Direcţia sanitară. Faţă de ase­menea abateri grave relevate de informare şi dezbătute în ple­nară, un cuvînt au de spus şi or­ganele procuraturii. Cu fermitate şi intransigenţă a L. CIUTACU (Continuare în pag a 2-a) Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. în ziua de 31 august 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri şi şefi ai unor instituţii centrale. În cadrul şedinţei au fost examinate şi apro­bate propunerile privind îmbunătăţirea activi­tăţii Academiei de învăţămînt social-politic „Ştefan Gheorghiu", lărgirea şi reorganizarea şcolilor interjudeţene pentru pregătirea acti­viştilor de partid, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, precum şi propunerile de organizare a Institutului pentru pregătirea cadrelor de conducere din economie şi administraţia de stat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la executarea unor lucrări de investiţii, modificarea Decretului pentru organizarea şi funcţionarea Băncii de Investiţii, precum şi cu privire la alte proble­me curente. Recolte mari de grîu se pot obţine în fiecare cooperativă agricolă Anul acesta, la cooperativa a­­gricolă din Harman bilanţul re­coltei de grîu a întrecut aşteptă­rile : de pe o suprafaţă de 250 ha. cultivate s-au obţinut în me­die 3.480 kg. boabe la hectar, producţie ce întrece media ulti­milor cinci ani cu 640 kg. Perfor­manţa ni se pare cu atît mai va­loroasă cu cit ea s-a realizat pe fondul unui alt climatic deosebit de favorabil atacului de fuzario­­ză şi al altor boli criptogaftice, fapt ce ne face să apreciem ca, in condiţii normale, în unitatea noastră se pot obţine pe puţin in jur de 4.000 kg. grîu la hectar. S-ar putea spune că în Ţara Bir­sei, cu terenul arabil considerat mai fertil, este firesc să se înre­gistreze prodi­cţii ridicate de grîu. La noi în cooperativă lu­crurile nu stau tocmai aşa, de­oarece tipul de sol pe care a fost amplasată cultura griului intră în categoria „Brand­ogurilor", ca­re, după cum se ştie, are substra­tul arabil format din pietriş. Mai degrabă, succesul pe care noi l-am obţinut se datoreşte folosi­rii în raport optim a tuturor fac­torilor de vegetaţie de care de­pinde creşterea şi dezvoltarea plantelor şi tocmai de aceea ex­perienţa acumulată ne permite să afirmăm că sporirea substanţială a producţiei de grîu la hectar este posibilă în fiecare coopera­tivă agricolă din judeţ. în ce ne priveşte, iată ce considerăm vrednic de reţinut. Experienţa an­ilor trecuţi ne-a convins pe ari­ i .S.detulia că în sporirea producţiei de grîu la hectar un rol hotărîtor îl joacă folosirea unui material semincer de cea mai bună calitate. Din cauza şiştăvirii, provocată de a­­tacul de fazan­oză, sămînţa pro­dusă în anul 1969, în loturile se­­mincere proprii, a devenit impro­prie însămînţării. De aceea, a fost nevoie să o schimbăm cu alta originală tot din solul Be­­zostaia, cu greutatea a 1.000 de boabe cu mult superioare. Ast­fel, ca să asigurăm 600 boabe germinabile la m.p. am încorpo­rat în sol doar cite 276 kg. la hec­tar, adică cu 81 kg. mai puţin decit în anul precedent. Lucrările de pregătire a patu­lui germinativ au fost cele obiş­nuite. în schimb, o noutate a constituit-o faptul că s-a stabilit dinainte care anume mecaniza­tori vor executa fiecare lucrare în parte, incepînd cu aratul şi terminînd cu semănatul. în acest fel, s-a întărit răspunderea per­sonală a acestora pentru calita­tea reparării agregatelor ce le-au fost încredinţate, cit şi pentru respectarea strictă a indicaţiilor primite de la specialişti prin or­dinele zilnice de lucru. Desigur, mărimea recoltei viitoare depin­dea in cel mai înalt grad de îm­­prăştierea uniformă a îngrăşă­mintelor şi în dozele stabilite, executarea corectă a arăturilor, buna mărunţire şi nivelare a so­lului, reglarea corespunzătoare a semănătorilor, însămînţarea uni­formă, la adîncimea cea mai po­trivită şi în perioada optimă, bu­na acoperire a seminței etc. Men­­­­ționăm­ că toate aceste lucrări s-au executat la nivelul de exi­genţă cerut, întrucît şefii de fer­mă, conducerea cooperativei s-au aflat permanent în mijlocul oa­menilor, controlîndu-le şi îndru­­mîndu-le îndeaproape activitatea. Spre exemplu, mecanizatorului Mihai Graef, care activează cu o deosebită conştiinciozitate în cadrul cooperativei de 21 de ani, i s-a încredinţat lucrarea de se­mănat. Deşi în răstimpul arătat a acumulat o experienţă deosebit de bogată, nu a fost lăsat să re­gleze semănătoarea singur. Asis­tenţa tehnică ce i-a fost acorda­tă, personal de către primul spe­cialist al cooperativei, l-a ajutat să regleze astfel debitul fiecărui tub, incit norma de sămînţă uti­lizată la hectar nu a depăşit de­cit cu un kg. pe cea reieşită din calcul. O atenţie deosebită am acor­dat amplasării şi fertilizării co­respunzătoare a culturii. Astfel, 161 ha. au avut ca plantă pre­mergătoare cartoful, 37 ha. au fost însămînţate după trifoi, iar 52 ha. au urmat după porumb­­siloz. Cea mai mare producţie de grîu — 3.990 kg. la ha. — am realizat-o după trifoi, însă, nu poate fi trecut cu vederea nici faptul că, pe parcelele cultivate cu grîu după cartofi, producţia medie obţinută la ha. a fost doar cu 450 kg. mai mică, sporul­­ma­re de recoltă datorîndu-se îndeo­sebi efectului remanent al îngră­şămintelor aplicate plantei pre­mergătoare. Iată doar un exem­plu edificator : pe o tarla de 35 ha., planta premergătoare, în speță cartoful, a fost fertilizată cu cite 30 tone gunoi de grajd și respectiv 200 kg. superfosfat la ha. Toamna, cînd s-a pregătit terenul pentru grîu, s-au mai ad­ministrat și cite 500 kg. super­fosfat, iar înaintea desprimăvără­­rii cite 200 kg. azotat de amoniu. Efectul acestor îngrăşăminte s-a dovedit foarte fructuos : de pe suprafaţa mai sus-menţionată s-au recoltat în medie nu mai puţin de 4.195 kg. grîu la hectar, în urma analizării comparative a datelor am ajuns la concluzia că pentru a obţine producţii de grîu cit mai aproape de posibi­lităţi, pe „Brand­ogurile" speci­fice comunei Harman este nece­sar să se administreze toamna, cu ajutorul discurilor, 300—400 kg. superfosfat la ha., iar înain­te de a se desprimăvăra cite 200 kg. de azotat de amoniu. în ce priveşte pregătirea tere­nului, considerăm util să subli­niem că arătura de bază s-a e­­xecutat la adîncimea de 18—20, sau 21—23 cm., în funcţie de gro­simea stratului arabil. De ase­menea, pentru a forma un bun pat germinativ, am executat 2—3 discuiţi şi 1-2 tăvălugiri. Totoda­tă, pentru sporirea producţiei, nu mai puţin important a fost fap­tul că, semănatul s-a efectuat în Jürgen ROTH,­­ inginer şef la C.A.P. Harman (Continuase în pag. a 3-a) Din experienţa C.A.P. Hărman Arta se verifică în confruntarea cu adevărurile vieții Pictorul Eftimie Modîlcă și-a clădit atelierul într-o adevărată livadă de pomi fructiferi. Ramuri grele de rod bat în fereastra ar­tistului şi lumina se cerne prin­tre frunze ca printr-un filtru vital. A vorbi despre o apropiere de natura mi se pare la fel de ne­dureni şi pădurence, între voie­vozi şi ziditori de ţară. I-am vizitat atelierul la puţin timp după ce s-a întors din lun­gul voiaj petrecut în vara aceas­ta prin pădurile Hunedoarei na­tale, pe potecile Branului şi ale Gorjului. Avea pe şevalet chipul potrivit în cazul lui ca şi cînd am unui bărbat mîndru şi drept ca vorbi despre apropierea a două un brad, neînduplecat şi frumos, lucruri care nu sînt două ci u­­nul singur. Pictorul nu „se apro­pie de natură" ci există şi tră­ieşte ca parte a naturii însăşi. O parte conştientă de sine şi în mereu neastîmpăr al exprimării întregului." Cine a urmărit creaţia sa nu putea să nu remarce diversitatea de tehnici folosite, dar mai cu seamă multitudinea preocupări­lor. La început se pare că au e­­xistat numai pădurea şi oamenii ei: pădurenii şi pădurencele. Dintre ei au răsărit voievozii, marii ziditori de cetăţi şi de ţa­ră nouă. Apoi oţelarii cu apriga dogoare a luptei în privire. A­­ceasta este coloana vertebrală, firul neîntrerupt al creaţiei sale peste care se încrucişează alte adieri, alte ferestre deschise spre grădinile vieţii în care bat alţi arbori cu alte fructe şi alte cu­lori. Acuarela şi grafica, pictura sau metaloplastia, sculptura şi chiar ceramica l-au atras rînd pe rînd. Cineva spunea cu maliţio­zitate: — Modîlcă nu este un artist, Modîlcă este... mai mulţi artişti. Să vedem care dintre ei va în­vinge pînă la urmă. Suav în acuarelele de la Suzo­­pol, sobru şi auster în cele de la Cracovia, neliniştit şi misterios în „aplicaţiile decorative" sau în tablourile abstracte cu care a încercat într-o vreme să-şi astîm­­pere un anumit orgoliu, Modîlcă rămîne el însuşi numai atunci cînd este la el acasă, între pă­ Daniel DRAGAN (Continuare In pag. a 2-a) dîrz şi măreţ în simplitatea gor­­jană: Tudor Vladimirescu, în stînga, oastea pandurilor galo­­pînd spre un infinit al istoriei. în dreapta, boierii cu spinarea ple­cată sub osînda nemiloasă a timpului, pe care privirea dom­nitorului atît de maiestuos o ex­primă. — Sper să-l termin pentru „Sa­lonul de toamnă” care se va deschide în noiembrie la sala „Arta"... Apoi, vrînd parcă să abată a- r V~ 170 tone metal economisit . Măsurile întreprinse de către constructorii de la T.C.I. Braşov pentru gospodărirea judicioasă a metalului pe fiecare şantier, la fiecare obiectiv de investiţii, s-au concretizat în economisirea a 170 tone din această preţioa­să materie primă. De remarcat că prin aceasta harnicii con­structori au atins cota de circa 85 la sută din angajamentul asu­mat pe întregul an la acest ca­pitol în întrecerea socialistă. In cuprins Artă cultură învățămînt Jubileul lor (pag. a 2-a) • Scrisori deschise • Sport (pag. a 3-a) cimentiști- A „Se urmăreşte sugrumarea publicaţiei „Der Spiegel", dar nu se va reuşi niciodată aşa ceva", cam acestea sînt cuvintele optimiste ale colec­tivului redacţional al săptă­­mînalului hamburghez „Der Spiegel" (tiraj : 1 milion de exemplare), publicaţie care timp de 20 ani a susţinut mai multe campanii împotriva u­­nor stări de lucruri negative din Germania federală. Reve­laţiile revistei — întotdeauna scrupulos verificate — au fă­cut, în cîteva rînduri, să tre­mure lumea politică a Bonnu­lui. Reluarea proiectului „Contra-Spiegel“ „Oamenii influenţi" care doresc sugrumarea unei ast­fel de publicaţii nu lipsesc în R.F.G. ; în plus, ei dispun de un serios arsenal material. Acum cîteva luni, unul dintre cei mai importanţi editori vest-germani a luat în discu­ţie proiectul creării unui „Contra-Spiegel", bine infor­mat şi de formaţie conserva­toare. Mari industriași, prin­tre care Siemens, regele in­dustriei electronice, adesea atacat în paginile lui „Der (Continuare in pag a 4-a) 1 S" A­A A

Next