Drum Nou, septembrie 1971 (Anul 28, nr. 8288-8313)
1971-09-01 / nr. 8288
Tim nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8288 Miercuri, 1 septembrie 1971 4 pagini 30 bani Proletari din toate turile, uniţi-va! CI MĂSURI ATI LUAT PENTRU INDEPLINIREA EXEMPLARA A PLANULUI PE 1971 ŞI PREGĂTIREA TEMEINICĂ A PRODUCŢIEI DIN ANUL VIITOR ? *— Masa rotundă la uzina „Electroprecizie” Activitatea pe care o desfăşoară în prezent colectivele de munca din întreprinderile braşovene este direcţionată în principal spre realizarea exemplară a prevederilor de plan pe anul în curs, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Aria iniţiativelor cuprinde, în acelaşi timp, o multitudine de măsuri tehnice şi organizatorice pentru asigurarea desfăşurării in condiţii optime a fabricaţiei din anul viitor. La ora actuală colectivele de specialişti fundamentează temeinic sarcinile de plan pe 1972, eforturile colective fiind îndreptate spre găsirea unor noi resurse valoroase pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii, a eficienţei întregii activităţi economice. Organizaţiile de partid, sindicale şi de tineret din fabrici şi uzine desfăşoară, totodată, în frunte cu comuniştii, o intensă activitate politică pentru utilizarea deplină, la parametri superiori, a potenţialului tehnic, material şi uman, în vederea încheierii cu succese remarcabile a primului an din actualul cincinal. Cunoaşterea programelor de perspectivă în dezvoltarea fabricaţiei oferă în acelaşi timp un teren rodnic pentru mobilizarea plenară a resurselor creatoare, productive, a întregului colectiv, pentru creşterea aportului individual la dezvoltarea şi modernizarea producţiei. In scopul cunoaşterii tuturor acestor preocupări ale colectivelor din industria braşoveană, în continuarea rubricii noastre deschisă acestei problematici, publicăm astăzi o discuţie in jurul „mesei rotunde" cu factori de răspundere de la uzina „Electroprecizie" Săceie. — Colectivul uzinei a obţinut pînă în prezent rezultate bune in îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor. Care consideraţi că este cel mai semnificativ succes înregistrat în perioada celor opt luni din acest an? Ing. GH. BUCERZAN, directorul uzinei: La începutul anului, muncitorii, inginerii şi tehnicienii uzinei noastre au avut marea bucurie de a fi vizitaţi de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Am primit cu acest prilej o multitudine de indicaţii extrem de preţioase pentru dezvoltarea, diversificarea şi modernizarea producţiei, îndeosebi a celei de motoare electrice destinate exportului. La ora actuală putem raporta că sarcinile trasate de secretarul general al partidului au fost transpuse cu maximă responsabilitate în viaţă. Prevederile de plan la export, de exemplu, au fost depăşite cu peste 7000 kW motoare electrice. De asemenea, au fost îndeplinite, numai după şapte luni din acest an, angajamentele anuale privind sporirea producţiei marfă, a producţiei de motoare electrice şi realizarea de beneficii suplimentare. — Care sunt principalele obiective ale producţiei din a doua jumătate a anului şi ce măsuri a luat conducerea uzinei pentru atingerea lor? Ing. GH BUCERZAN: De primă importanţă pentru colectivul nostru este, în această perioadă, realizarea sarcinilor privind diversificarea în continuare a producţiei. în acest sens este prevăzută asimilarea în fabricaţie a numeroase produse pentru echiparea autovehiculelor şi tractoarelor. Din acestea au fost realizate pînă în prezent seria zero la demarcare şi tahometre pentru tractoare etc. Se lucrează, de asemenea, intens la omologarea vitezometrelor, urmînd ca în trimestrul IV a.c., să fie definitivată introducerea în fabricaţie a produselor pentru aparatajul de bord al autoturismelor „Dacia". Eforturile noastre sunt orientate, totodată, pentru a realiza, peste sarcinile de plan la capitolul asimilări, seria zero a echipamentului electric destinat autocamioanelor de mare tonaj după licenţa MAN. — Aţi amintit de realizări suplimentare. Cred că n-ar fi lipsit de interes să informăm cititorii şi despre alte succese de acest fel cu care estimaţi că se va încheia primul an al actualului cincinal la uzina „Electroprecizie". Ing. GH. BUCERZAN: Primul lucru pe care-l pot spune este că vom realiza integral prevederile de plan şi angajamentele asumate în întrecerea socialistă. Considerăm că printr-o activitate susţinută a întregului colectiv, prin utilizarea cit mai deplină a utilajelor şi timpului de lucru, gospodărirea judicioasă a materiei prime, vom reuşi să obţinem depăşiri însemnate la aproape toţi indicatorii de plan. Astfel, după datele existente la ora actuală, la finele anului se va înregistra un spor de cinci milioane lei la producţia globală şi aproape opt milioane lei la producţie marfă. Vom depăşi, de asemenea, prevederile la export cu 10.700 kW motoare electrice, iar planul la beneficiu cu 4 milioane lei. Cheltuielile la mia de lei producţie marfă vor fi diminuate cu 1,10 lei. Nu ne-aţi spus însă nimic despre creşterea productivităţii muncii. IOAN RASALIU, secretarul comitetului de partid pe uzină: Prevederile de plan vor fi îndeplinite, fireşte, şi la acest indicator, în ce priveşte însă obţinerea unei creşteri suplimentare, deocamdată întîmpinăm o serie de dificultăţi. Din lipsa unor capacităţi de producţie, unele măsuri din planul M.T.O. ca şi o serie de utilaje şi agregate prevăzute a fi realizate prin autoutilaje, nu au fost executate, în acest sens comitetul de direcţie trebuie să ia, în primă urgenţă, cele mai adecvate, şi eficiente măsuri. De altfel, comitetul de partid şi-a propus să analizeze, împreună cu conducerea şi specialiştii uzi- Gh. NOVAC (Continuare in pag. a 2-a O modernă bandă de montaj într-una din secţiile uzinei „Electroprecizie" Săceie. Foto: GH. BANUŢĂ IN PAGINA A4 -A . 4) Intervenţia reprezentantului român in cadrul dezbaterilor din Consiliul U.N.C.T.A.D. $ Incidente la graniţa dintre Ulster şi Republica Irlanda 6,5 milioane lei producţie suplimentară Colectivele de muncă din secţiile şi atelierele F.A.T. Codlea s-au angajat în acest an într-o entuziastă întrecere socialistă pentru sporirea producţiei şi creşterea eficienţei economice. O dovadă a rodniciei întrecerilor o constituie faptul că producţia globală suplimentară înregistrată pînă în prezent se cifrează la 6.500.000 lei. Succesul se datoreşte, printre altele, realizării cu 11 zile mai devreme a prevederilor de plan pe 8 luni la producţia globală şi la producţia marfă. însemnări de la plenara comitetului de partid „SĂNĂTATEA" ETICA OMULUI CARE RASPUNDE DE SĂNĂTATEA SEMENILOR SĂI TREBUIE SĂ FIE IREPROŞABILĂ ! în cadrul dezbaterilor plenarei lărgite a comitetului de partid „Sănătatea", din municipiul Braşov, care a analizat, în lumina programului de educaţie comunistă a poporului, elaborat de secretarul general al partidului, munca politico-ideologică şi cultural-educativă desfăşurată de comitet şi organizaţiile de bază din ramura sănătate, în prim plan a figurat conduita omului care răspunde de sănătatea semenilor săi. Şi nu întîmplător s-au oprit comuniştii la acest aspect al eticii medicale. însuşi materialul prezentat în faţa plenarei a dat tonul dezbaterii în profunzime a problemelor, discutării lor de pe poziţiile militantismului, ale înaltei responsabilităţi comuniste. Reliefînd faptul că în instituţiile sanitare braşovene, ca urmare a muncii politice ideologice şi educative desfăşurate de organizaţiile de partid, a creşterii continue a forţei lor de influenţă în rîndul maselor de salariaţi, marea majoritate a cadrelor dovedesc pasiune pentru profesie, intransigenţă faţă de lipsuri, au o ţinută moral-cetăţenească corespunzătoare, informarea a scos în evidenţă, totodată, existenţa unor abateri condamnate de morala comunistă. S-a arătat, de pildă, că sunt medici şi cadre medii, mai ales de la policlinica „Steagul roşu", care întîrzie de la serviciu, pleacă din timpul programului de lucru pentru a rezolva probleme personale. A fost criticată şi ţinuta necorespunzătoare, indecentă, igiena personală deficitară a unor lucrători sanitari ca: Rodica Proscaru, Radu Barbu şi dr. Constanţa Stăncescu, de la Centrul stomatologic, Ioana Maxim, Florica Păiş, Florica Popescu, de la Spitalul de copii. Cu multă fermitate, informarea a relevat că unii medici au manifestat o condamnabilă lipsă de răspundere în cazul unor situaţii deosebite de salvare a vieţii unor bolnavi. S-a arătat că, la rezolvarea unor urgenţe medicochirurgicale, nu s-a intervenit cu promptitudine şi solicitudine, ori s-au făcut diagnosticări incorecte, fapte ce s-au soldat cu urmări grave, ireparabile. Informarea a arătat că de asemenea fapte se fac vinovaţi medicii Alexandru Negrescu şi Viorel Frăţilă de la Spitalul nr. 1, Dragoş Gavrilă, Mos Căldare şi Maria Coleanu de la Maternitate. Pe bună dreptate s-a subliniat că asemenea fapte indignează pe orice om cinstit, ele sunt o sfidare, un afront la adresa marii majorităţi a medicilor din unităţile sanitare, care muncesc cu pasiune şi dăruire pentru salvarea vieţilor omeneşti. Informarea şi-a spus răspicat cuvîntul şi asupra subiectivităţii cu care colegiul medicilor şi farmaciştilor a analizat aceste cazuri, asupra tăcerii de care dă dovadă Direcţia sanitară. Faţă de asemenea abateri grave relevate de informare şi dezbătute în plenară, un cuvînt au de spus şi organele procuraturii. Cu fermitate şi intransigenţă a L. CIUTACU (Continuare în pag a 2-a) Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. în ziua de 31 august 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri şi şefi ai unor instituţii centrale. În cadrul şedinţei au fost examinate şi aprobate propunerile privind îmbunătăţirea activităţii Academiei de învăţămînt social-politic „Ştefan Gheorghiu", lărgirea şi reorganizarea şcolilor interjudeţene pentru pregătirea activiştilor de partid, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, precum şi propunerile de organizare a Institutului pentru pregătirea cadrelor de conducere din economie şi administraţia de stat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la executarea unor lucrări de investiţii, modificarea Decretului pentru organizarea şi funcţionarea Băncii de Investiţii, precum şi cu privire la alte probleme curente. Recolte mari de grîu se pot obţine în fiecare cooperativă agricolă Anul acesta, la cooperativa agricolă din Harman bilanţul recoltei de grîu a întrecut aşteptările : de pe o suprafaţă de 250 ha. cultivate s-au obţinut în medie 3.480 kg. boabe la hectar, producţie ce întrece media ultimilor cinci ani cu 640 kg. Performanţa ni se pare cu atît mai valoroasă cu cit ea s-a realizat pe fondul unui alt climatic deosebit de favorabil atacului de fuzarioză şi al altor boli criptogaftice, fapt ce ne face să apreciem ca, in condiţii normale, în unitatea noastră se pot obţine pe puţin in jur de 4.000 kg. grîu la hectar. S-ar putea spune că în Ţara Birsei, cu terenul arabil considerat mai fertil, este firesc să se înregistreze prodicţii ridicate de grîu. La noi în cooperativă lucrurile nu stau tocmai aşa, deoarece tipul de sol pe care a fost amplasată cultura griului intră în categoria „Brandogurilor", care, după cum se ştie, are substratul arabil format din pietriş. Mai degrabă, succesul pe care noi l-am obţinut se datoreşte folosirii în raport optim a tuturor factorilor de vegetaţie de care depinde creşterea şi dezvoltarea plantelor şi tocmai de aceea experienţa acumulată ne permite să afirmăm că sporirea substanţială a producţiei de grîu la hectar este posibilă în fiecare cooperativă agricolă din judeţ. în ce ne priveşte, iată ce considerăm vrednic de reţinut. Experienţa anilor trecuţi ne-a convins pe ari i .S.detulia că în sporirea producţiei de grîu la hectar un rol hotărîtor îl joacă folosirea unui material semincer de cea mai bună calitate. Din cauza şiştăvirii, provocată de atacul de fazanoză, sămînţa produsă în anul 1969, în loturile semincere proprii, a devenit improprie însămînţării. De aceea, a fost nevoie să o schimbăm cu alta originală tot din solul Bezostaia, cu greutatea a 1.000 de boabe cu mult superioare. Astfel, ca să asigurăm 600 boabe germinabile la m.p. am încorporat în sol doar cite 276 kg. la hectar, adică cu 81 kg. mai puţin decit în anul precedent. Lucrările de pregătire a patului germinativ au fost cele obişnuite. în schimb, o noutate a constituit-o faptul că s-a stabilit dinainte care anume mecanizatori vor executa fiecare lucrare în parte, incepînd cu aratul şi terminînd cu semănatul. în acest fel, s-a întărit răspunderea personală a acestora pentru calitatea reparării agregatelor ce le-au fost încredinţate, cit şi pentru respectarea strictă a indicaţiilor primite de la specialişti prin ordinele zilnice de lucru. Desigur, mărimea recoltei viitoare depindea in cel mai înalt grad de împrăştierea uniformă a îngrăşămintelor şi în dozele stabilite, executarea corectă a arăturilor, buna mărunţire şi nivelare a solului, reglarea corespunzătoare a semănătorilor, însămînţarea uniformă, la adîncimea cea mai potrivită şi în perioada optimă, buna acoperire a seminței etc. Menționăm că toate aceste lucrări s-au executat la nivelul de exigenţă cerut, întrucît şefii de fermă, conducerea cooperativei s-au aflat permanent în mijlocul oamenilor, controlîndu-le şi îndrumîndu-le îndeaproape activitatea. Spre exemplu, mecanizatorului Mihai Graef, care activează cu o deosebită conştiinciozitate în cadrul cooperativei de 21 de ani, i s-a încredinţat lucrarea de semănat. Deşi în răstimpul arătat a acumulat o experienţă deosebit de bogată, nu a fost lăsat să regleze semănătoarea singur. Asistenţa tehnică ce i-a fost acordată, personal de către primul specialist al cooperativei, l-a ajutat să regleze astfel debitul fiecărui tub, incit norma de sămînţă utilizată la hectar nu a depăşit decit cu un kg. pe cea reieşită din calcul. O atenţie deosebită am acordat amplasării şi fertilizării corespunzătoare a culturii. Astfel, 161 ha. au avut ca plantă premergătoare cartoful, 37 ha. au fost însămînţate după trifoi, iar 52 ha. au urmat după porumbsiloz. Cea mai mare producţie de grîu — 3.990 kg. la ha. — am realizat-o după trifoi, însă, nu poate fi trecut cu vederea nici faptul că, pe parcelele cultivate cu grîu după cartofi, producţia medie obţinută la ha. a fost doar cu 450 kg. mai mică, sporulmare de recoltă datorîndu-se îndeosebi efectului remanent al îngrăşămintelor aplicate plantei premergătoare. Iată doar un exemplu edificator : pe o tarla de 35 ha., planta premergătoare, în speță cartoful, a fost fertilizată cu cite 30 tone gunoi de grajd și respectiv 200 kg. superfosfat la ha. Toamna, cînd s-a pregătit terenul pentru grîu, s-au mai administrat și cite 500 kg. superfosfat, iar înaintea desprimăvărării cite 200 kg. azotat de amoniu. Efectul acestor îngrăşăminte s-a dovedit foarte fructuos : de pe suprafaţa mai sus-menţionată s-au recoltat în medie nu mai puţin de 4.195 kg. grîu la hectar, în urma analizării comparative a datelor am ajuns la concluzia că pentru a obţine producţii de grîu cit mai aproape de posibilităţi, pe „Brandogurile" specifice comunei Harman este necesar să se administreze toamna, cu ajutorul discurilor, 300—400 kg. superfosfat la ha., iar înainte de a se desprimăvăra cite 200 kg. de azotat de amoniu. în ce priveşte pregătirea terenului, considerăm util să subliniem că arătura de bază s-a executat la adîncimea de 18—20, sau 21—23 cm., în funcţie de grosimea stratului arabil. De asemenea, pentru a forma un bun pat germinativ, am executat 2—3 discuiţi şi 1-2 tăvălugiri. Totodată, pentru sporirea producţiei, nu mai puţin important a fost faptul că, semănatul s-a efectuat în Jürgen ROTH, inginer şef la C.A.P. Harman (Continuase în pag. a 3-a) Din experienţa C.A.P. Hărman Arta se verifică în confruntarea cu adevărurile vieții Pictorul Eftimie Modîlcă și-a clădit atelierul într-o adevărată livadă de pomi fructiferi. Ramuri grele de rod bat în fereastra artistului şi lumina se cerne printre frunze ca printr-un filtru vital. A vorbi despre o apropiere de natura mi se pare la fel de nedureni şi pădurence, între voievozi şi ziditori de ţară. I-am vizitat atelierul la puţin timp după ce s-a întors din lungul voiaj petrecut în vara aceasta prin pădurile Hunedoarei natale, pe potecile Branului şi ale Gorjului. Avea pe şevalet chipul potrivit în cazul lui ca şi cînd am unui bărbat mîndru şi drept ca vorbi despre apropierea a două un brad, neînduplecat şi frumos, lucruri care nu sînt două ci unul singur. Pictorul nu „se apropie de natură" ci există şi trăieşte ca parte a naturii însăşi. O parte conştientă de sine şi în mereu neastîmpăr al exprimării întregului." Cine a urmărit creaţia sa nu putea să nu remarce diversitatea de tehnici folosite, dar mai cu seamă multitudinea preocupărilor. La început se pare că au existat numai pădurea şi oamenii ei: pădurenii şi pădurencele. Dintre ei au răsărit voievozii, marii ziditori de cetăţi şi de ţară nouă. Apoi oţelarii cu apriga dogoare a luptei în privire. Aceasta este coloana vertebrală, firul neîntrerupt al creaţiei sale peste care se încrucişează alte adieri, alte ferestre deschise spre grădinile vieţii în care bat alţi arbori cu alte fructe şi alte culori. Acuarela şi grafica, pictura sau metaloplastia, sculptura şi chiar ceramica l-au atras rînd pe rînd. Cineva spunea cu maliţiozitate: — Modîlcă nu este un artist, Modîlcă este... mai mulţi artişti. Să vedem care dintre ei va învinge pînă la urmă. Suav în acuarelele de la Suzopol, sobru şi auster în cele de la Cracovia, neliniştit şi misterios în „aplicaţiile decorative" sau în tablourile abstracte cu care a încercat într-o vreme să-şi astîmpere un anumit orgoliu, Modîlcă rămîne el însuşi numai atunci cînd este la el acasă, între pă Daniel DRAGAN (Continuare In pag. a 2-a) dîrz şi măreţ în simplitatea gorjană: Tudor Vladimirescu, în stînga, oastea pandurilor galopînd spre un infinit al istoriei. în dreapta, boierii cu spinarea plecată sub osînda nemiloasă a timpului, pe care privirea domnitorului atît de maiestuos o exprimă. — Sper să-l termin pentru „Salonul de toamnă” care se va deschide în noiembrie la sala „Arta"... Apoi, vrînd parcă să abată a- r V~ 170 tone metal economisit . Măsurile întreprinse de către constructorii de la T.C.I. Braşov pentru gospodărirea judicioasă a metalului pe fiecare şantier, la fiecare obiectiv de investiţii, s-au concretizat în economisirea a 170 tone din această preţioasă materie primă. De remarcat că prin aceasta harnicii constructori au atins cota de circa 85 la sută din angajamentul asumat pe întregul an la acest capitol în întrecerea socialistă. In cuprins Artă cultură învățămînt Jubileul lor (pag. a 2-a) • Scrisori deschise • Sport (pag. a 3-a) cimentiști- A „Se urmăreşte sugrumarea publicaţiei „Der Spiegel", dar nu se va reuşi niciodată aşa ceva", cam acestea sînt cuvintele optimiste ale colectivului redacţional al săptămînalului hamburghez „Der Spiegel" (tiraj : 1 milion de exemplare), publicaţie care timp de 20 ani a susţinut mai multe campanii împotriva unor stări de lucruri negative din Germania federală. Revelaţiile revistei — întotdeauna scrupulos verificate — au făcut, în cîteva rînduri, să tremure lumea politică a Bonnului. Reluarea proiectului „Contra-Spiegel“ „Oamenii influenţi" care doresc sugrumarea unei astfel de publicaţii nu lipsesc în R.F.G. ; în plus, ei dispun de un serios arsenal material. Acum cîteva luni, unul dintre cei mai importanţi editori vest-germani a luat în discuţie proiectul creării unui „Contra-Spiegel", bine informat şi de formaţie conservatoare. Mari industriași, printre care Siemens, regele industriei electronice, adesea atacat în paginile lui „Der (Continuare in pag a 4-a) 1 S" AA A