Drum Nou, decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8366-8392)
1971-12-01 / nr. 8366
an ABONSAME]U zarea BRAŞOV COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV At ^vbucata aletari din toate tarile, un»tî var tou . CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8366 Miercuri, 1 decembrie 1971 4 pagini 30 bani ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL CC AL P.C.R. în ziua de 30 noiembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat, ca invitaţi, miniştri şi alţi conducători ai unor organe centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a examinat proiectul de lege privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România şi proiectul de lege cu privire la regimul de stabilire a preţurilor şi tarifelor. Ambele proiecte vor fi supuse dezbaterii publice şi prezentate spre legiferare Marii Adunări Naţionale. Au fost examinate, de asemenea, proiectele de decret cu privire la asigurările de stat şi la organizarea şi funcţionarea Administraţiei Asigurărilor de Stat, care urmează să fie supuse spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Comitetul Executiv a hotărît reducerea, cu începere de la 1 decembrie 1971, a preţurilor cu amănuntul la aparatele de radio din producţia internă în medie cu 22 la sută şi la televizoare în medie cu 18 la sută. Comitetul Executiv a trasat Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini sarcina de a elabora un program de măsuri pentru reducerea preţului de cost, diversificarea producţiei de aparate de radio şi televizoare, pentru mai buna organizare a activităţii centrelor de reparaţii în acest domeniu. Comitetul Executiv a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii care urmează să fie puse în funcţiune în actualul cincinal şi a stabilit măsurile ce trebuie luate de către ministere, centrale industriale şi întreprinderi pentru folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, pentru pregătirea forţei de muncă necesare şi asigurarea condiţiilor tehnicoorganizatorice pentru extinderea schimbului doi şi trei de lucru în industrie. în încheierea şedinţei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a soluţionat unele probleme ale activităţii curente. CINCINALUL 1971 -1975 AMPLU PROGRAM DE INVESTIŢII PENTRU DEZVOLTAREA SOCIAL-ECONOMICA A ŢĂRII Noul plan cincinal, elaborat pe baza Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R... a unei ample activităţi de cercetare şi analiză pentru stabilirea soluţiilor şi variantelor optime, la toate nivelele, a unor largi consultări populare cu colectivele de oameni ai muncii şi specialişti din toate domeniile, reprezintă o etapă importantă în făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Un loc de primă însemnătate în cadrul prevederilor planului cincinal îl deţine amplul program de investiţii pentru dezvoltarea multilaterală, economică şi socialculturală a ţării noastre. El este o expresie a politicii consecvente a partidului şi statului pentru continuarea un ritm susţinut a industrializării socialiste, orientată în direcţia dezvoltării unei economii puternice, cu o structură modernă, capabilă să asigure progresul rapid al economiei, ştiinţei şi culturii, ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului. In vederea atingerii acestor obiective în anii 1971—1975 este prevăzută realizarea unui volum de investiţii din fondurile centralizate ale statului de 470 miliarde lei. Dacă la aceasta adăugăm şi volumul de investiţii necentralizate, rezultă că cincinalul în curs prevede un efort de investiţii fără precedent, mai mare decit investiţiile realizate în ultimii zece ani. Ritmul înalt de creştere a venitului naţional, ca urmare a valorificării superioare a multiplelor rezerve ale economiei şi stabilirii unei corelaţii juste, ştiinţific fundamentate, între fondul de acumulare şi fondul de consum, creează premisele pentru ridicarea rapidă a României socialiste la nivelul ţărilor dezvoltate din punct de vedere industrial. Trebuie remarcat, de altfel, că una din coordonatele esenţiale ale grandiosului program de investiţii din cincinal este orientarea fondurilor cu prioritate spre dezvoltarea ramurilor producţiei materiale. Astfel, aproape 50 la sută din volumul total de investiţii este destinat dezvoltării şi modernizării industriei, iar, în cadrul acesteia, ramurilor şi subramurilor de mare importanţă pentru progresul tehnic al economiei şi valorificarea superioară a resurselor naturale, cum sunt : industria constructoare de maşini, chimia, siderurgia etc. O deosebită creştere vor marca în cadrul acestora industria electrotehnică şi electronică, de mecanică fină şi maşini-unelte, petrochimia, metalurgia oţelurilor aliate etc. In acelaşi timp, cincinalul prevede fonduri importante de investiţii pentru asigurarea unui ritm susţinut de dezvoltare a ramurilor industriale producătoare de bunuri de consum. In concordanţă cu cerinţele sporite ale economiei naţionale în cincinalul 1371—1975 o accentuată dezvoltare va înregistra agricultura socialistă — ramură de bază a producţiei materiale. Realizarea unui important volum de investiţii, cifrat la circa 100 miliarde lei, din care 31 miliarde din fondurile centralizate ale statului, vizează accelerarea procesului de dezvoltare intensivă şi modernizare a agriculturii şi silviculturii, gospodăririi apelor, concretizată în lărgirea bazei de mecanizare şi chimizare a agriculturii, realizarea programelor naţionale de irigaţii şi hidroamelioraţii, de dezvoltare a zootehniei. Fonduri însemnate de investiţii sunt destinate în cincinal dezvoltării transporturilor şi telecomunicaţiilor, industriei construcţiilor, comerţului, altor ramuri ale economiei naţionale. Ele permit, printre altele, modernizarea a 2.000— 2.100 km de drumuri cu trafic intens, începerea lucrărilor la autostrada „Litoral", dezvoltarea în continuare a electrificării transporturilor feroviare, construirea a numeroase centrale şi linii telefonice urbane şi interurbane, modernizarea comerţului şi deservirii populaţiei cu servicii şi prestaţii de lucrări. O atenţie deosebită se acordă în planul cincinal creşterii bazei materiale a învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, ocrotirii sănătăţii, precum şi construcţiei de locuinţe şi gospodăriei comunale. în cadrul acestor activităţi este prevăzută realizarea unor importante obiective, printre care: construirea a 522.000 locuinţe, extinderea reţelei de distribuţie a apei cu cea 1900 km, a celei de gaze naturale cu 1100 km, darea în folosinţă a 10.900 săli de clasă, 38.500 locuri în internatele pentru învăţămîntul de cultură generală, tehnic şi liceal etc. Realizarea acestor obiective, în paralel cu prevederile cincinalului pentru creşterea salariilor şi a veniturilor populaţiei, constituie tot atîtea garanţii ale ridicării nivelului de trai, a bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. Una din coordonatele majore ale amplului program de investiţii din cincinal o reprezintă repartizarea armonioasă, avîndu-se în vedere criteriile eficienţei economice şi apropierea de sursele de materii prime a obiectivelor economice care se vor construi. Prin transpunerea în viaţă a acestui principiu, partidul şi statul nostru urmăresc dezvoltarea judicioasă, raţională, a tuturor judeţelor ţării. Cu toate că judeţul Braşov este complex dezvoltat din Ing. Ioan GIRAŞ, de la comisia economică a Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. (Continuare in pag. a 2-a) Un nou depozit pentru oţel La uzina „Rulmentul" din Braşov a fost dat de curînd în folosinţă un nou şi modern depozit acoperit destinat oţelului tras pentru rulmenţi, oţelului fosfatat în formă de colaci şi benzi laminate la rece. Noul obiectiv, construit de I.C.I.M. Braşov, dispune de o suprafaţă de 4000 m.p., iar în aer ,mai rafturi, special amenajate se pot depozita peste 7.700 tone de oţel pentru elemente de montaj a rulmenţilor. Determinarea calităţii unor noi soiuri de cartofi Ieri, la Institutul de cercetări pentru cultura cartofului şi a sfeclei Braşov a avut loc o manifestare ştiinţifică puţin obişnuită. Cercetători, specialişti din cadrul institutelor agronomice din ţară, de la M.A.I.A.S.A. şi alte instituţii de profil s-au întrunit pentru a-şi spune părerea asupra calităţilor gustative ale unor soiuri de cartofi. Aprecierile făcute cu această ocazie servesc dreptcriteriu pentru introducerea în cultura mare a celor mai valoroase soiuri. Se încheie geneza unui nou lot de autocamioane Diesel — R.O.M.A.N. Foto: GHL BÂNUŢA SEMICENTENARUL UZINEI DE AUTOCAMIOANE La captivanta geneză a autocamioanelor, la uzina braşoveană semicentenară, oţelarii elaborează în aceste zile şarjele aniversării. Oţelăria este primul bastion industrial din suita celor care alcătuiesc „vatra de foc" a uzinei, în care impresionantul proces de prelucrare a metalului are loc sub impulsul marilor forţe calorice. Din această suită de coloşi ai industriei moderne, cu vatră de foc continuu, mai fac parte, turnătoria de fontă — cea mai mare de acest fel din ţară — forja, tratamentul termic, în cele peste 250.000 de autocamioane care au ieşit pînă azi de pe porţile uzinei se află contribuţia de primă însemnătate a oţelarilor. Din marile impulsuri termice, din „vulcanii" oţelăriei, din pasiunea şi măiestria oamenilor care le stăpînesc şi le dirijează, provine marea forţă de oţel a autocamioanelor. Uzina modernă de azi, produsele ei, ridicate la performanţele tehnicii actuale, reprezintă o operă care poartă semnăturile unui detaşament de frunte al clasei noastre muncitoare, semnătura inteligenţei tehnice a uzinei. Bilanţul impresionant al ascensiunilor din anii construcţiei socialiste este sinteza muncii desfăşurate cu pasiune şi entuziasm de către miile de metalurgişti, în frunte cu comuniştii. Istoria uzinei este ilustrată la scară umană, de către biografiile muncitorilor şi specialiştilor ei, în fiecare dintre aceste biografii se reflectă destinul nou al poporului nostru, al ţării, împlinirile socialismului. Alexandru Oros, secretarul comitetului de partid al uzinei, ne citează una dintre aceste biografii : aceea a lui Vasile Sultan, de la aţelărie. O dată cu semicentenarul întreprinderii, sărbătoreşte şi prim topitorul Vasile Sultan un sfert de veac de neîntreruptă activitate la cuptoarele primului dintre bastioanele care alcătuiesc, „vatra de foc" a uzinei. A venit pe lume în aceeaşi zi cu alţi doi fraţi gemeni. Din cauza sărăciei, a fost dat „copil de suflet" unei alte familii. Anii regimului capitalist i-au hărăzit din fragedă copilărie destinul de slugăr pe moşia boierească. In zilele imediat următoare lui 23August 1944, ostaşul Vasile Sultan se distinge în lupta împotriva armatei germane fasciste, pe linia Podul Olt —Breţcu, unde distruge două tancuri inamice şi capturează prizonieri. Pentru faptele lui de vitejie este decorat. Spre sfîrşitul războiului Vasile Sultan se găsea grav rănit după luptele de la Banska Bistriţa din Cehoslovacia. In 1946 el intră ca topitor la uzina braşoveană unde se află în construcţie oţelăria. De atunci este participant activ la toate evenimentele petrecute în primul bastion de foc al uzinei braşovene. 22 aprilie 1947. Vasile Sultan, alături de alţi 200 de oţelari a încheiat toate pregătirile pentru o premieră industrială. La cuptorul Siemens Martin se elaborează prima şarjă, în toamna anului 1953, Vasile Sultan participă cu echipa sa la pregătirea oţelului pentru piesele primului autocamion românesc. Treptat, el îşi asociază contribuţia la întreaga activitate a oţelăriei pentru noile tipuri de autocamioane, mereu mai moderne. In iunie 1967 se află printre miile de făuritori ai autocamioanelor care întîmpină cu căldură şi cu nespus entuziasm pe secretarul general a! Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Vizitînd uzina, tovarăşul Nicolae Ceauşescu consemna în Ştefan PETRARU (Continuare în pag. a 3-a) ŞARJELE ANIVERSĂRII în sesiunea din aprilie a acestui an, Marea Adunare Naţională a adoptat, printre altele şi Legea privind organizarea şi dezvoltarea activităţilor industriale de prelucrare a produselor agricole, construcţii şi prestări de servicii în unităţile aparţinînd consiliilor populare, cooperaţiei agricole, meşteşugăreşti şi de consum. S-a creat, astfel, un cadru legal optim pentru valorificarea judicioasă, superioară a resurselor de materii prime şi uri, care există cu precădere în mediul sătesc. De la apariţia legii au trecut de acum aproape şapte luni, timp suficient, deci, pentru materializarea prevederilor ei de către cei cărora li se adresează şi în special ""de către comitetele executive ale consiliilor populare comunale, care în colectivitatea sătească — şi evident nu numai aici — trebuie, întotdeauna să fie exemplu de iniţiativă şi acţiune. Care este situaţia de fapt în judeţul nostru în această direcţie? Ce s-a întreprins şi ce s-ar fi putut întreprinde de către consiliile populare comunale în sensul înfiinţării de noi activităţi economice şi prestări de servicii? Răspunsurile la aceste întrebări nu sunt, din păcate, satisfăcătoare. După cum ne informa tov. Dumitru Drăghici, directorul Direcţiei de planificare din cadrul Consiliului popular judeţean, la nivelul unor consilii populare comunale amintita lege n-a produs revirimentul ce se impunea, iar efectele se văd. De la începerea acţiunii de aplicare a legii (1 iunie a. c.) şi pînă la finele anului s-a stabilit să se realizeze, din activităţi nou înfiinţate pe lingă aceste consilii, o producţie globală în valoare de 3.289.000 lei. Lipsa de iniţiativă dovedită de majoritatea primarilor (abia la 15 consilii populare din 43 s-au propus activităţi economice), de preocupare în direcţia finalizării activităţilor abordate — a condus însă ca, pînă în prezent, abia 11,2 la sută din planul stabilit să fie realizat. Cele 20 de activităţi înfiinţate pe lingă consiliile populare comunale nu au încă eficienţă, locul iniţiativelor fiind luat, încetul cu încetul, de rutină sau lipsă de interes. S-a considerat, probabil, de unii primari că aplicarea legii este o treabă de „campanie". Această deformată optică este evidentă, mai ales în cazul unor comitete executive cum sunt cele din comunele Apaţa, Buneşti, Hîrseni, Caţa, Lisa, Ormeniş ş.a., unde chiar dacă legea a stimulat... unele „bune intenţii", şi acestea au fost abandonate. Nu sunt, bineînţeles, „cazuri unice". în comuna Sînpetru, stăm de vorbă cu tovarăşul Ion Ardeleanu, primarul comunei. — După apariţia Legii nr. 7 — ne spune dînsul — am înfiinţat pe lîngă Consiliul popular o secţie de zidărie, cu trei meşteri. îi folosim deocamdată la executarea unor lucrări din contribuţia voluntar bănească şi la producerea de borduri, din care vrem să vindem şi altor comune. — Alte activităţi ? — Avem cereri de la doi meşteri să înfiinţăm un atelier mecanic, dar nu avem cu ce plăti oamenii. Am înaintat însă din luna mai Consiliului popular judeţean o situaţie cu intenţiile noastre (cam sărăcuţe — n.r.), cerînd lămuriri şi sprijin, dar nici pînă acum nu am primit un răspuns. Iar noi ce să facem, că pînă în prezent nu am primit instrucţiunile de aplicare a legii ? Aşadar, „judeţul" nu ne-a dat, nu ne-a îndrumat etc. Dar chiar aşa să fie oare ? Drept orice argument în această problemă, ne permitem să reproducem un singur citat dintr-o informare pe această temă dezbătută recent în Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, care nu credem că mai necesită alte comentarii: „Pentru a veni în sprijinul comitetelor executive ale consiliilor populare comunale şi orăşeneşti, L. MUNTEANU (Continuare în pag. a 2-a) O ÎNTREBARE PE ADRESA PRIMARILOR DE LA COMUNE: De ce trenează iniţiativele în organizarea de noi activităţi economice? IN TARA BIRSEI MAI SUNT DE ARAT PESTE 4.000 HECTARE Realizarea lor este obligatorie Se ştie că nivelul recoltei anului 1972 este hotărît în bună măsură de pregătirile pe care unităţile le fac încă de cu toamnă, între acestea, arăturile adinei prezintă o importanţă deosebită. Cu toate greutăţile întîmpinate la eliberarea terenului, în multe cooperative agricole din Ţara Birsei lucrările au şi fost terminate. La C.A.P. Zărneşti, spre exemplu, colaborarea fructuoasă dintre cooperatori şi mecanizatori s-a materializat în eliberarea operativă a terenului de recoltă şi, respectiv, executarea în acelaşi ritm a ogoarelor de toamnă. Aşa a fost posibil ca această unitate să încheie executarea arăturilor adinei destinate însămînţărilor de primăvară încă de la sfîrşitul săptămânii trecute. La fel de bine s-a organizat munca şi la cooperativa agricolă din Ghimbav. Pentru a spori la maximum randamentul agregatelor mecanice cu care au lucrat, tractorişti ca Ion Dick şi Gh. Aliess, ziua au participat activ la eliberarea terenului de sfeclă de zahăr, iar seara pînă tîrziu au arat la lumina farurilor. Interes sporit, pentru utilizarea întregului parc de tractoare la eliberarea terenului de recoltă şi executarea arăturilor adinei a existat şi la cooperativele agricole din Budila, Săcele, Vulcan, Măeruş, Rîşnov şi Ormeniş. Deci nu întîmplător unităţile menţionate şi-au realizat integral planul ogoarelor de toamnă, sau doresc să încheie în următoarele cîteva zile arăturile pentru însămînţările de primăvară pe toate suprafeţele prevăzute. — Există o relaţie directă între disciplina mecanizatorilor la locul de muncă şi rezultate — ne spunea ing. Gh. Axente, directorul S.M.A. Codlea. Intr-adevăr, mecanizatori ca Ion Frank (C.A.P. Vulcan), Gh. Huisu (C.A.P. Rîşnov) şi Petre Simon (C.A.P. Codlea) şi-au adus din plin contribuţia la impulsionarea arăturilor adinei în unităţile pe care le deservesc. Insă, în comparaţie cu hărnicia acestora, cu totul inacceptabilă este atitudinea tractoriştilor Gh. N. Ghimbăşan şi Ion Spiridon, de la secţia de mecanizare din Stupini, care nu numai că au îndrăznit să folosească tractoarele ce le-au fost încredinţate la lucrări neautorizate, dar au fost găsiţi în timpul programului în stare de ebrietate. Cooperativa agricolă din Sînpetru mai are de atat cca. 200 hectare. Pentru a recupera rămînerea în urmă în timp cit mai scurt, unităţii i-au fost repartizate prin grija organelor agricole judeţene încă 10 tractoare de la S.M.A. Ucea de Jos. Nu mică însă ne-a fost mirarea să aflăm că luni, înainte de amiază, şase tractorişti din nou veniţi nu s-au prezentat la datorie, fiind plecaţi în satele de domiciliu încă de sîmbătă. Nu este mai puţin adevărat că tractoriştii localnici, printre care Ion Fides, Will Promer şi Andrei Promer, lucrează zi de zi, de dimineaţa şi pînă seara tîrziu, atît la transportul produselor din cîmp, cît şi la arat. Dar, dacă duminică şi luni, de pildă, alături de mecanizatorii prezenţi pe cîmp ar fi lucrat şi cei absenţi, s-ar fi putut vorbi de un sprijin C. ILIESCU (Continuare în pag. a 3-a) - Din nici o parte a globulu Statele Unite nu obţin atîtea venituri ca din America Latină Potrivit unor date oficiale, din 1950 pînă în 1967, investiţiile de capital directe ale S.U.A. în ţă CU O MINA DAU $1 CU ZECE IAU rile acestui continent au atins valoarea de 4,6 miliarde dolari, iar beneficiul net, în aceeași perioadă, a ajuns la 16 miliarde. (Continuare in pag. 4*a) _________________________________________________________/