Drum Nou, decembrie 1971 (Anul 28, nr. 8366-8392)

1971-12-01 / nr. 8366

an ABONSAME]­U zarea BRAŞOV COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV At ^vbucata aletari din toate tarile, un»tî­ var tou . CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8366 Miercuri, 1 decembrie 1971 4 pagini 30 bani ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL CC AL P.C.R. în ziua de 30 noiembrie 1971 a avut loc şedinţa Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat, ca invitaţi, miniştri şi alţi conducători ai unor organe centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a examinat proiec­tul de lege privind gospodărirea apelor în Republica Socia­listă România şi proiectul de lege cu privire la regimul de stabilire a preţurilor şi tarifelor. Ambele proiecte vor fi su­puse dezbaterii publice şi prezentate spre legiferare Marii Adunări Naţionale. Au fost examinate, de asemenea, proiectele de decret cu privire la asigurările de stat şi la organizarea şi funcţio­narea Administraţiei Asigurărilor de Stat, care urmează să fie supuse spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Comitetul Executiv a hotărît reducerea, cu începere de la 1 decembrie 1971, a preţurilor cu amănuntul la aparatele de radio din producţia internă în medie cu 22 la sută şi la televizoare în medie cu 18 la sută. Comitetul Executiv a trasat Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini sar­cina de a elabora un program de măsuri pentru reducerea preţului de cost, diversificarea producţiei de aparate de radio şi televizoare, pentru mai buna organizare a activi­tăţii centrelor de reparaţii în acest domeniu. Comitetul Executiv a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii care urmează să fie puse în funcţiune în actualul cincinal şi a stabilit măsurile ce trebuie luate de către mi­nistere, centrale industriale şi întreprinderi pentru folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, pentru pregătirea forţei de muncă necesare şi asigurarea condiţiilor tehnico­­organizatorice pentru extinderea schimbului doi şi trei de lucru în industrie. în încheierea şedinţei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a soluţionat unele probleme ale activităţii curente. CINCINALUL 1971 -1975 AMPLU PROGRAM DE INVESTIŢII PENTRU DEZVOLTAREA SOCIAL-ECONOMICA A ŢĂRII Noul plan cincinal, elaborat pe baza Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R... a unei ample ac­tivităţi de cercetare şi analiză pentru stabilirea soluţiilor şi va­riantelor optime, la toate nivele­le, a unor largi consultări popu­lare cu colectivele de oameni ai muncii şi specialişti din toate do­meniile, reprezintă o etapă im­portantă în făurirea societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Un loc de primă însemnătate în cadrul prevederilor planului cin­cinal îl deţine amplul program de investiţii pentru dezvoltarea multilaterală, economică şi social­­culturală a ţării noastre. El este o expresie a politicii consecvente a partidului şi statului pentru continuarea un ritm susţinut a in­dustrializării socialiste, orientată în direcţia dezvoltării unei eco­nomii puternice, cu o structură modernă, capabilă să asigure progresul rapid al economiei, şti­inţei şi culturii, ridicarea conti­nuă a nivelului de trai al poporu­lui. In vederea atingerii acestor obiective în anii 1971—1975 este prevăzută realizarea unui volum de investiţii din fondurile centra­lizate ale statului de 470 miliar­de lei. Dacă la aceasta adăugăm şi volumul de investiţii necentrali­­zate, rezultă că cincinalul în curs prevede un efort de inves­tiţii fără precedent, mai mare de­cit investiţiile realizate în ultimii zece ani. Ritmul înalt de creştere a venitului naţional, ca urmare a valorificării superioare a multiple­lor rezerve ale economiei şi sta­bilirii unei corelaţii juste, ştiinţi­fic fundamentate, între fondul de acumulare şi fondul de consum, creează premisele pentru ridica­rea rapidă a României socialis­te la nivelul ţărilor dezvoltate din punct de vedere industrial. Trebuie remarcat, de altfel, că una din coordonatele esenţiale ale grandiosului program de in­vestiţii din cincinal este orienta­rea fondurilor cu prioritate spre dezvoltarea ramurilor producţiei materiale. Astfel, aproape 50 la sută din volumul total de inves­tiţii este destinat dezvoltării şi modernizării industriei, iar, în ca­drul acesteia, ramurilor şi sub­­ramurilor de mare importanţă pentru progresul tehnic al econo­miei şi valorificarea superioară a resurselor naturale, cum sunt : in­dustria constructoare de maşini, chimia, siderurgia etc. O deose­bită creştere vor marca în ca­drul acestora industria electro­tehnică şi electronică, de meca­nică fină şi maşini-unelte, petro­chimia, metalurgia oţelurilor alia­te etc. In acelaşi timp, cincinalul prevede fonduri importante de in­vestiţii pentru asigurarea unui ritm susţinut de dezvoltare a ra­murilor industriale producătoare de bunuri de consum. In concordanţă cu cerinţele spo­rite ale economiei naţionale în cincinalul 1371—1975 o accentua­tă dezvoltare va înregistra agri­cultura socialistă — ramură de bază a producţiei materiale. Rea­lizarea unui important volum de investiţii, cifrat la circa 100 mi­liarde lei, din care 31 miliarde din fondurile centralizate ale sta­tului, vizează accelerarea proce­sului de dezvoltare intensivă şi modernizare a agriculturii şi sil­viculturii, gospodăririi apelor, concretizată în lărgirea bazei de mecanizare şi chimizare a agri­culturii, realizarea programelor naţionale de irigaţii şi hidroame­lioraţii, de dezvoltare a zooteh­niei. Fonduri însemnate de investiţii sunt destinate în cincinal dezvol­tării transporturilor şi telecomuni­caţiilor, industriei construcţiilor, comerţului, altor ramuri ale eco­nomiei naţionale. Ele permit, prin­tre altele, modernizarea a 2.000— 2.100 km de drumuri cu trafic in­tens, începerea lucrărilor la auto­strada „Litoral", dezvoltarea în continuare a electrificării trans­porturilor feroviare, construirea a numeroase centrale şi linii tele­fonice urbane şi interurbane, mo­dernizarea comerţului şi deser­virii populaţiei cu servicii şi pres­taţii de lucrări. O atenţie deosebită se acordă în planul cincinal creşterii bazei materiale a învăţămîntului, ştiin­ţei şi culturii, ocrotirii sănătăţii, precum şi construcţiei de locuinţe şi gospodăriei comunale. în ca­drul acestor activităţi este pre­văzută realizarea unor importan­te obiective, printre care: con­struirea a 522.000 locuinţe, extin­derea reţelei de distribuţie a apei cu cea 1900 km, a celei de gaze naturale cu 1100 km, darea în fo­losinţă a 10.900 săli de clasă, 38.500 locuri în internatele pen­tru învăţămîntul de cultură gene­rală, tehnic şi liceal etc. Realiza­rea acestor obiective, în paralel cu prevederile cincinalului pen­tru creşterea salariilor şi a veni­turilor populaţiei, constituie tot atîtea garanţii ale ridicării nive­lului de trai, a bunăstării mate­riale şi spirituale a întregului popor. Una din coordonatele majore ale amplului program de inves­tiţii din cincinal o reprezintă re­partizarea armonioasă, avîndu-se în vedere criteriile eficienţei eco­nomice şi apropierea de sursele de materii prime a obiectivelor economice care se vor construi. Prin transpunerea în viaţă a a­­cestui principiu, partidul şi statul nostru urmăresc dezvoltarea ju­dicioasă, raţională, a tuturor ju­deţelor ţării. Cu toate că judeţul Braşov este complex dezvoltat din Ing. Ioan GIRAŞ, de la comisia economică a Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. (Continuare in pag. a 2-a) Un nou depozit pentru oţel La uzina „Rulmentul" din Braşov a fost dat de curînd în folosinţă un nou şi modern depozit acoperit destinat oţe­lului tras pentru rulmenţi, oţe­lului fosfatat în formă de co­laci şi benzi laminate la rece. Noul obiectiv, construit de I.C.I.M. Braşov, dispune de o suprafaţă de 4000 m.p., iar în aer ,ma­i rafturi, special amenajate se pot depozita peste 7.700 tone de oţel pen­tru elemente de montaj a rul­menţilor. Determinarea calităţii unor noi soiuri de cartofi Ieri, la Institutul de cerce­tări pentru cultura cartofului şi a sfeclei Braşov a avut loc o manifestare ştiinţifică puţin obişnuită. Cercetători, specia­lişti din cadrul institutelor a­­gronomice din ţară, de la M.A.I.A.S.A. şi alte instituţii de profil s-au întrunit pentru a-şi spune părerea asupra calităţi­lor gustative ale unor soiuri de cartofi. Aprecierile făcute cu această ocazie servesc drept­­criteriu pentru introdu­cerea în cultura mare a ce­lor mai valoroase soiuri. Se încheie geneza unui nou lot de autocamioane Diesel — R.O.M.A.N. Foto: GHL BÂNUŢA SEMICENTENARUL UZINEI DE AUTOCAMIOANE La captivanta geneză a autocamioanelor, la uzina braşoveană semi­­centenară, oţelarii ela­borează în aceste zile şarjele aniversării. O­­ţelăria este primul bas­tion industrial din suita celor care alcătuiesc „vatra de foc" a uzi­nei, în care impresio­nantul proces de pre­lucrare a metalului are loc sub impulsul mari­lor forţe calorice. Din a­­ceastă suită de coloşi ai industriei moderne, cu vatră de foc conti­nuu, mai fac parte, tur­nătoria de fontă — cea mai mare de acest fel din ţară — forja, trata­mentul termic, în cele peste 250.000 de autocamioane care au ieşit pînă azi de pe porţile uzinei se află contribuţia de primă în­semnătate a oţelarilor. Din marile impulsuri ter­mice, din „vulcanii" oţe­­lăriei, din pasiunea şi măiestria oamenilor ca­re le stăpînesc şi le di­rijează, provine marea forţă de oţel a autoca­mioanelor. Uzina modernă de azi, produsele ei, ridicate la performanţele tehnicii actuale, reprezintă o o­­peră care poartă sem­năturile unui detaşament de frunte al clasei noas­tre muncitoare, semnă­tura inteligenţei tehnice a uzinei. Bilanţul impre­sionant al ascensiunilor din anii construcţiei so­cialiste este sinteza muncii desfăşurate cu pasiune şi entuziasm de către miile de metalur­­­gişti, în frunte cu comu­niştii. Istoria uzinei este ilustrată la scară u­­mană, de către biogra­fiile muncitorilor şi spe­cialiştilor ei, în fiecare dintre aceste biografii se reflectă destinul nou al poporului nostru, al ţării, împlinirile socia­lismului. Alexandru Oros, secre­tarul comitetului de par­tid al uzinei, ne citează una dintre aceste bio­­grafii : aceea a lui Va­sile Sultan, de la aţelă­­rie. O dată cu semicen­tenarul întreprinderii, sărbătoreşte şi prim to­­pitorul Vasile Sultan un sfert de veac de neîn­treruptă activitate la cuptoarele primului din­tre bastioanele care al­cătuiesc, „vatra de foc" a uzinei. A venit pe lume în a­­ceeaşi zi cu alţi doi fraţi gemeni. Din cauza sără­ciei, a fost dat „copil de suflet" unei alte fa­milii. Anii regimului ca­pitalist i-au hărăzit din fragedă copilărie desti­nul de slugăr pe moşia boierească. In zilele imediat următoare lui 23­­August 1944, ostaşul Vasile Sultan se dis­tinge în lupta împotriva armatei germane fas­ciste, pe linia Podul Olt —Breţcu, unde distruge două tancuri inamice şi capturează prizonieri. Pentru faptele lui de vi­tejie este decorat. Spre sfîrşitul războiului Va­sile Sultan se găsea grav rănit după luptele de la Banska Bistriţa din Cehoslovacia. In 1946 el intră ca topitor la uzina braşo­­veană unde se află în construcţie oţelăria. De atunci este participant activ la toate evenimen­tele petrecute în primul bastion de foc al uzinei braşovene. 22 aprilie 1947. Vasile Sultan, alături de alţi 200 de oţelari a încheiat toate pregătirile pentru o premieră industrială. La cuptorul Siemens Martin se elaborează prima şarjă, în toamna anului 1953, Vasile Sul­tan participă cu echipa sa la pregătirea oţelu­lui pentru piesele primu­lui autocamion româ­nesc. Treptat, el îşi aso­ciază contribuţia la în­treaga activitate a oţe­­lăriei pentru noile ti­puri de autocamioane, mereu mai moderne. In iunie 1967 se află prin­tre miile de făuritori ai autocamioanelor care în­­tîmpină cu căldură şi cu nespus entuziasm pe se­cretarul general a! Par­tidului Comunist Ro­mân, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Vizitînd u­­zina, tovarăşul Nicolae Ceauşescu consemna în Ştefan PETRARU (Continuare în pag. a 3-a) ŞARJELE ANIVERSĂRII în sesiunea din aprilie a aces­tui an, Marea Adunare Naţională a adoptat, printre altele şi Legea privind organizarea şi dezvolta­rea activităţilor industriale de prelucrare a produselor agrico­le, construcţii şi prestări de ser­vicii în unităţile aparţinînd consi­liilor populare, cooperaţiei agri­cole, meşteşugăreşti şi de con­sum. S-a creat, astfel, un cadru legal optim pentru valorificarea judicioasă, superioară a resur­selor de materii prime şi uri, care există cu precădere în me­diul sătesc. De la apariţia legii au trecut de acum aproape şapte luni, timp suficient, deci, pentru ma­terializarea prevederilor ei de către cei cărora li se adresează şi în special ""de către comitetele executive ale consiliilor popu­lare comunale, care în colecti­vitatea sătească — şi evident nu numai aici — trebuie, întotdeau­na să fie exemplu de iniţiativă şi acţiune. Care este situaţia de fapt în judeţul nostru în această direcţie? Ce s-a întreprins şi ce s-ar fi putut întreprinde de către consiliile populare comunale în sensul înfiinţării de noi activităţi economice şi prestări de servicii? Răspunsurile la aceste între­bări nu sunt, din păcate, satisfă­cătoare. După cum ne informa tov. Dumitru Drăghici, directorul Direcţiei de planificare din ca­drul Consiliului popular judeţean, la nivelul unor consilii populare comunale amintita lege n-a pro­dus revirimentul ce se impunea, iar efectele se văd. De la începe­rea acţiunii de aplicare a legii (1 iunie a. c.) şi pînă la finele a­­nului s-a stabilit să se realizeze, din activităţi nou înfiinţate pe lingă aceste consilii, o producţie globală în valoare de 3.289.000 lei. Lipsa de iniţiativă dovedită de majoritatea primarilor (abia la 15 consilii populare din 43 s-au propus activităţi economice), de preocupare în direcţia finalizării activităţilor abordate — a con­dus însă ca, pînă în prezent, abia 11,2 la sută din planul stabilit să fie realizat. Cele 20 de activităţi înfiinţate pe lingă consiliile populare comunale nu au încă eficienţă, locul iniţiativelor fiind luat, încetul cu încetul, de rutină sau lipsă de interes. S-a consi­derat, probabil, de unii primari că aplicarea legii este o treabă de „campanie". Această deforma­tă optică este evidentă, mai ales în cazul unor comitete executive cum sunt cele din comunele Apa­­ţa, Buneşti, Hîrseni, Caţa, Lisa, Ormeniş ş.a., unde chiar dacă legea a stimulat... unele „bune intenţii", şi acestea au fost aban­donate. Nu sunt, bineînţeles, „ca­zuri unice". în comuna Sînpetru, stăm de vorbă cu tovarăşul Ion Ardelea­­nu, primarul comunei. — După apariţia Legii nr. 7 — ne spune dînsul — am înfiinţat pe lîngă Consiliul popular o sec­ţie de zidărie, cu trei meşteri. îi folosim deocamdată la executa­rea unor lucrări din contribuţia voluntar bănească şi la produ­cerea de borduri, din care vrem să vindem şi altor comune. — Alte activităţi ? — Avem cereri de la doi meş­teri să înfiinţăm un atelier me­canic, dar nu avem cu ce plăti oamenii. Am înaintat însă din luna mai Consiliului popular ju­deţean o situaţie cu intenţiile noastre (cam sărăcuţe — n.r.), ce­­rînd lămuriri şi sprijin, dar nici pînă acum nu am primit un răs­puns. Iar noi ce să facem, că pînă în prezent nu am primit in­strucţiunile de aplicare a legii ? Aşadar, „judeţul" nu ne-a dat, nu ne-a îndrumat etc. Dar chiar aşa să fie oare ? Drept orice ar­gument în această problemă, ne permitem să reproducem un sin­gur citat dintr-o informare pe a­­ceastă temă dezbătută recent în Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, care nu credem că mai necesită alte comentarii: „Pentru a veni în sprijinul comi­tetelor executive ale consiliilor populare comunale şi orăşeneşti, L. MUNTEANU (Continuare în pag. a 2-a) O ÎNTREBARE PE ADRESA PRIMARILOR DE LA COMUNE: De ce trenează iniţiativele în organizarea de noi activităţi economice? IN TARA BIRSEI MAI SUNT DE ARAT PESTE 4.000 HECTARE Realizarea lor este obligatorie Se ştie că nivelul recoltei anu­lui 1972 este hotărît în bună mă­sură de pregătirile pe care uni­tăţile le fac încă de cu toamnă, între acestea, arăturile adinei prezintă o importanţă deosebită. Cu toate greutăţile întîmpinate la eliberarea terenului, în multe cooperative agric­ole din Ţara Birsei lucrările au şi fost termi­nate. La C.A.P. Zărneşti, spre exemplu, colaborarea fructuoasă dintre cooperatori şi mecaniza­tori s-a materializat în eliberarea operativă a terenului de recoltă şi, respectiv, executarea în ace­laşi ritm a ogoarelor de toamnă. Aşa a fost posibil ca această u­­nitate să încheie executarea a­­răturilor adinei destinate însă­­mînţărilor de primăvară încă de la sfîrşitul săptămânii trecute. La fel de bine s-a organizat munca şi la cooperativa agri­colă din Ghimbav. Pentru a spori la maximum randamentul agre­gatelor mecanice cu care au lu­crat, tractorişti ca Ion Di­ck şi Gh. Aliess, ziua au participat ac­tiv la eliberarea terenului de sfeclă de zahăr, iar seara pînă tîrziu au arat la lumina faruri­lor. Interes sporit, pentru utiliza­rea întregului parc de tractoare la eliberarea terenului de recol­tă şi executarea arăturilor adinei a existat şi la cooperativele a­­gricole din Budila, Săcele, Vul­can, Măeruş, Rîşnov şi Ormeniş. Deci nu întîmplător unităţile men­ţionate şi-au realizat integral pla­nul ogoarelor de toamnă, sau do­resc să încheie în următoarele cîteva zile arăturile pentru însă­­mînţările de primăvară pe toate suprafeţele prevăzute. — Există o relaţie directă între disciplina mecanizatorilor la lo­cul de muncă şi rezultate — ne spunea ing. Gh. Axente, directo­rul S.M.A. Codlea. Intr-adevăr, mecanizatori ca Ion Frank (C.A.P. Vulcan), Gh. Huisu (C.A.P. Rîş­nov) şi Petre Simon (C.A.P. Co­dlea) şi-au adus din plin contri­buţia la impulsionarea arăturilor adinei în unităţile pe care le de­servesc. Insă, în comparaţie cu hărnicia acestora, cu totul inac­ceptabilă este atitudinea tracto­riştilor Gh. N. Ghimbăşan şi Ion Spiridon, de la secţia de meca­nizare din Stupini, care nu numai că au îndrăznit să folosească tractoarele ce le-au fost încredin­ţate la lucrări neautorizate, dar au fost găsiţi în timpul progra­mului în stare de ebrietate. Cooperativa agricolă din Sîn­petru mai are de atat cca. 200 hectare. Pentru a recupera ră­­mînerea în urmă în timp cit mai scurt, unităţii i-au fost re­partizate prin grija organelor agricole judeţene încă 10 trac­toare de la S.M.A. Ucea de Jos. Nu mică însă ne-a fost mirarea să aflăm că luni, înainte de amiază, şase tractorişti din nou­ veniţi nu s-au prezentat la datorie, fiind plecaţi în satele de domiciliu încă de sîmbătă. Nu este mai puţin adevărat că tractoriştii localnici, printre care Ion Fides, Will Pro­­mer şi Andrei Promer, lucrează zi de zi, de dimineaţa şi pînă seara tîrziu, atît la transportul produ­selor din cîmp, cît şi la arat. Dar, dacă duminică şi luni, de pildă, alături de mecanizatorii prezenţi pe cîmp ar fi lucrat şi cei absenţi, s-ar fi putut vorbi de un sprijin C. ILIESCU (Continuare în pag. a 3-a) - Din nici o parte a globulu Statele Unite nu obţin atîtea venituri ca din America Latină Potrivit unor date oficiale, din 1950 pînă în 1967, investiţiile de capital directe ale S.U.A. în ţă­ CU O MINA DAU $1 CU ZECE IAU rile acestui continent a­u atins valoarea de 4,6 miliarde dolari, iar beneficiul net, în aceeași perioadă, a ajuns la 16 miliarde. (Continuare in pag.­­ 4*a) _________________________________________________________/

Next