Drum Nou, februarie 1972 (Anul 29, nr. 8417-8441)

1972-02-01 / nr. 8417

pik da a ou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al PX R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8417 Marţi, 1 februarie 1972 4 pagini 30 bani Poletari din toate ţările, uniţ* vâ! Modele noi de tricotaje Preocupările colectivului Fabricii de tricotaje din Braşov pentru înnoirea şi modernizarea producţiei, in raport cu solicitările beneficiarilor din ţară şi de pe piaţa externă, au căpătat în cursul lunii ianuarie o promptă materializare. Astfel,de la începutul anului şi pînă în prezent, au intrat în fabricaţia de serie un număr de 84 de modele noi de tricotaje pentru copii, femei şi bărbaţi. Producţia a 34 din acestea este destinată exclusiv exportului în numeroase ţări, printre care U.R.S.S., R. P. Ungară, R. S. Cehoslovacă, R.D. Germană și R.F. a Germaniei. Cea mai mare producţie de flori Conducerea E.A.S. Codlea-sere ne-a informat ca în luna ianuarie a.c. aici s-au recoltat peste 2 milioane de flori, cifră care reprezintă cea mai mare producţie de flori pentru aceeaşi perioadă din istoria întreprinderii. Acest lucru se datoreşte în primul rînd eforturilor susţinute, depuse de întregul colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni ai întreprinderii, aplicării în practică a celor mai noi descoperiri ale ştiinţei în acest domeniu de activitate. Rezultatele remarcabile obţinute în luna ianuarie au permis livrarea la export cu circa 500.000 flori tăiate peste plan. Faptul că florile de la Codlea sunt căutate şi apreciate nu numai în ţara noastră, ci şi în Finlanda, Norvegia, Suedia, Riga Germaniei, Austria, Olanda, Liban şi în multe alte ţari ale lumii, constituie o dovadă grăitoare ci măiestriei floricultorilor din Codlea. OFICIUL P.1 TML ------ MilREc Adunarea generală a cooperatorilor din Stupini Obştea n-a mai reînnoit mandatul preşedintelui Judecind după condiţiile în care-şi desfăşoară activitatea, ar fi trebuit ca, in anul trecut, ţăranii cooperatori din Stupini să se situeze cu producţiile realizate printre fruntaşii judeţului. Din darea de seamă a consiliului de conducere, prezentată în faţa adunării generale, care a avut loc recent, a reieşit, însă, că prevederile planului de producţie nu s-au realizat la mulţi indicatori. In cultura mare, de exemplu, n-au fost îndeplinite producţiile planificate la grîu, orzul de toamnă, orzoaica, cicoare, cartofi, iar în legumicultura la morcovi, castraveţi, ceapă uscată şi fasole. în zootehnie, treburile au mers şi mai rău : efectivele de taurine totale şi matcă, precum şi producţia de lapte marfă au fost sub cifrele prevăzute, inregistrîndu-se totodată un număr nepermis de mare de mortalităţi mai ales la purcei. Şi toate acestea s-au petrecut în condiţiile in care pe total activităţi s-a înregistrat o depăşire de norme şi valori care însumează 20.000 norme convenţionale. Faptul în sine este cu atît mai greu de înţeles, cu cît unitatea dispune de o puternică bază tehnicomaterială, iar cooperativele agricole vecine au obţinut producţii record, unora dintre ele - Ghimbav şi Sînpetru — decernîndu-li-se chiar Ordinul muncii clasa I pentru recoltele mari de cartofi. Desigur, faţă de această situaţie, normal era ca în materialul prezentat cooperatorilor să se analizeze cu profunzime şi răspundere adevăratele cauze care au determinat obţinerea rezultatelor amintite. Din păcate, însă, acesta n-a pus, cum se r zice, punctul pe ,,", scuţind mai mult în evidenţă fel de fel de justificări şi ,,motive obiective", ocolind tocmai ceea ce era mai important : modul cum consiliul de conducere, preşedintele acestuia, — cărora adunarea generală le-a încredinţat mandatul de a conduce treburile obşteşti s-au ocupat de îndeplinirea sarcinilor ce le-au revenit. Or, despre acest lucru darea de seamă a amintit vag, în încheiere, că „s-au ţinut 17 şedinţe de consiliu", acestea au fost „convocate pe bază de convocator" (sublinierea noastră), că „s-au discutat şi luat hotărîri cu privire la buna desfăşurare a procesului de producţie" etc., etc. Despre ceea ce s-a omis in material, însă, au ţinut să vorbească membrii cooperatori care au luat parte la dezbateri. „Consiliul nostru de conducere nu şi-a făcut aşa cum trebuie datoria, spunea Nicolae A. Cristoloveanu. Unii consilieri au participat rar la şedinţe, dar şi atunci nu şi-au adus întreaga contribuţie la rezolvarea treburilor obşteşti. Şi, cum a muncit consiliul, aşa au lucrat şi unii cooperatori. Mulţi au venit la treabă pînă cînd au primit lotul, ca apoi să ne rugăm de ei pentru a mai participa la diferitele lucrări. Din cauză că n-a fost organizată bine munca şi nu s-a imprimat o disciplină severă, a trebuit să angajăm numeroase braţe din afară, care ne-au costat bani grei. Cred că aceste neajunsuri se datoresc faptului că membrii consiliului de conducere n-au reuşit să ţină treburile în mină, n-au controlat cum îşi fac datoria şefii de echipe, brigadierii". Despre acest aspect al muncii consiliului au vorbit şi alţi cooperatori. Dumitru Lupu, de exemplu, arăta că preşedintele cooperativei, Vasile Negulici, n-a reuşit să-şi impună autoritatea, din care cauză între el şi brigadieri au apărut tot felul de discuţii neprincipiale, ce au dăunat bunului mers al activităţii. „Eu cred, spunea vorbitorul, că şi acesta este un motiv pentru care de 10 ani n-am avut o producţie de grîu atît de slabă". Intr-adevăr, aşa stau lucrurile. Dezbaterile din adunarea generală au reliefat faptul că nerealizarea cu 520 kg. la ha. a producţiei de grîu puini nu tc, tu şi u = 1 UCUII.UU I. TOCANIE (Continuare în pag. a 2-a) în moderna secţie de filatură a IWIBIBIBaiSBiKIHIKiSilHIMII Fabricii de postav din Prejmer. Foto: GH. BANUŢĂ Fiecare familie de ţarani, fiecare locuitor al satelor să se ocupe de creşterea animalelor la Pârău. Deea ai Viştea sporeşte numărul curivadeidr Cu fiecare zi ce trece, se înmulţeşte numărul locuitorilor din satele şi comunele judeţului nostru care contractează animale cu statul. Incomuna PÂRÂU, de pildă, realizările din ultima săptămînă au ridicat totalul animalelor contractate din gospodăriile populaţiei la 17 bovine adulte, aproape 200 tăuraşi şi 80 de porci. Printre cei care au înţeles ,,să se achite cu cinste de această îndatorire patriotică se află EUGENIA STOICA, IOAN COMANICI (nr. 131), EMIL STOICA, ION NODEA (Grid. 226), ALEXANDRU MIHĂILA (Gric) NICOLAE BOER (Veneţia de Joi nr. 82) şi alţii. Demne de subliniat sunt şi măsurile întreprinse pe plan local în vederea prăsirii materialului viu. Astfel, la C.A.P. Pârău, ca şi pe lingă consiliul popular comunal, se va înfiinţa cîte o maternitate de 30 şi, respectiv, 15 scroafe, menite să livreze populaţiei purcei înţărcaţi în vederea contractării cu statul. După cum ne-a comunicat telefonic primarul comunei UCEA, şi aici s-au obţinut unele succese pe linie de contractare: 7 bovine adulte, peste 80 de tăuraşi şi 49 de porci. Iată şi citeva exemple demne de urmat: DUMITRU FUCIU (Ucea de Sus nr. 54) a contractat cu statul 2 porci şi 2 tăuraşi; ION FUNARIU (din acelaşi sat, nr. 16) — 2 porci; ŞTEFAN BUCŞA (satul Feldioara) - 3 tăuraşi; GH. I. ARON (acelaşi sat, nr. 123) - 4 tăuraşi, şi MARIA PETREUCA (Ucea de Sus) 4 porci. Veşti, în această privinţă, am primit şi de la Remus Codrea, primarul comunei VIŞTEA. Aici, însă, s-au contractat numai 45 de porci, 15 taurine adulte, 26 capete tineret bovin, 10 oi şi 6 miei. Au contractat un număr mai mare de animale: GH. I. ORZEA (Viştea de Jos nr. 209), 2 porci şi 2 tăuraşi; NICOLAE CODREA (Drăguş nr. 415), 2 porci şi 2 bivoliţe; LIVIU VÎGU (Rucăr nr. 184), 2 porci şi 2 tăuraşi şi NICOLAE NASEA (Viştea de Sus nr. 127), 1 porc şi un tăuraş. Pe rezultate mult mai bune se scontează în perioada ce urmează, acţiunea desfâşurîndu-se cu intensitate sporită în toate satele aparţinătoare comunei Viştea. Sesiuni ale consiliilor populare orăşeneşti ANGAJAMENTE MOBILIZATOARE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR CUPRINSE IN RĂSPUNSUL DAT DE CONSILIUL POPULAR JUDEŢEAN BRAŞOV CHEMĂRII LA INTRECERE LANSATE DE CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA în cursul zilei de ieri au continuat să se desfăşoare sesiuni ale consiliilor populare orăşeneşti la Oraşul Victoria, Rîşnov şi Rupea. Cu acest prilej au fost dezbătute şi adoptate planurile economice şi bugetele acestor oraşe pentru anul 1972, precum şi angajamentele luate pentru realizarea obiectivelor cuprinse în răspunsul dat de Consiliul popular judeţean chemării la întrecere lansate de Consiliul popular al judeţului Hunedoara. Redăm, mai jos, citeva din principalele obiective pe care cele trei consilii populare orăşeneşti s-au angajat să le realizeze, peste pian, în anul 1972. ORAŞUL VICTORIA • In cadrul industriei locale se va obţine o depăşire a planului producţiei globale cu 250.000 Iei şi se vor efectua prestaţii de servicii către populaţie, peste plan, in valoare de 400.000 iei. în domeniul gospodăriei comunale şi locative se va depăşi planul de producţie-prestaţii cu 300.000 lei, se vor racorda la reţeaua de apă, peste plan, 50 locuinţe şi se vor moderniza, peste planul iniţial, 5.000 m.p. de străzi şi trotuare. Se vor efectua lucrări de înfrumuseţare a oraşului prin munci patriotice, peste angajament, în valoare de 750.000 lei. Pe linia dezvoltării sportului de masă se vor construi două terenuri de fotbal, două terenuri de tenis de cînp, două terenuri de volei şi un teren de handbal. RÎŞNOV , în domeniul industriei locale, planul producţiei globale va fi depăşit cu 130.000 lei şi se va realiza un volum suplimentar de mărfuri reprezentînd 100 canapele. - în cadrul gospodăriei comunale şi locative, prin serviciul productiv-bugetar al Consiliului popular se vor efectua prestări de servicii către populaţie cu 15.000 lei mai mult faţă de volumul iniţial, se vor extinde serviciile de salubritate în întreg oraşul şi se va amenaja o pepinieră de 10.000 m.p. Este prevăzută, de asemenea, o reducere a preţului de cost la lucrările finanţate, care aparţin gospodăriei comunale, cu 200.000 lei. Totodată, proiectele necesare pentru anii 1972 şi 1973 vor fi realizate de către inginerii, tehnicienii şi specialiştii din Rîşnov, reducîndu-se astfel cheltuielile de proiectare cu peste 150.000 Iei. • Pe ansamblul economiei locale se va realiza o reducere a consumurilor specifice cu peste 40 tone de metal. © Se vor efectua lucrări de înfrumuseţare a oraşului prin munci patriotice, realizindu-se economii în valoare de peste 3.000.000 lei. RUPEA : In cadrul industriei locale se va depăşi planul la producţia globală şi producţia mamfă vîndută şi încasată cu cîte 600.000 iei, se vor livra la fondul pieţei produse în valoare de 200.000 lei şi se va realiza o îmbunătăţire a gradului de înzestrare a unităţilor prin crutodotare şi modernizare în valoare de 40.000 lei. In domeniul gospodăriei comunale şi locative este prevăzută o depăşire a planului de producţie la prestaţii de servicii catre populaţie cu 70.000 lei şi se vor moderniza peste plan 500 m.p. străzi şi 300 m.p. trotuare. In sectorul cooperaţiei meşteşugăreşti se vor efectua livrări la fondul pieţei în valoare de 150.000 lei şi se vor realiza beneficii de la economia de apreriare de 50.000 lei. gji In cadrul coopsăciii şi de consum, pentru buna deservire a populaţiei cu produse industriale şi alimentare se va depăşi planul cu 315.000 lei, iar planul de achiziţii va fi depăşit cu 15.000 lei. De asemenea, se prevede organizarea unei gospodării proprii pentru creşterea oilor şi porcilor. Se vor efectua lucrări de înfrumuseţare a oraşului prin munci patriotice în valoare de 1.500.000 lei. Turismul auto braşovean la începutul unui nou sezon Convorbire cu ing. C. NICULESCU, secretar al Filialei judeţene Braşov a A.C.R. Turismul auto cunoaşte an de an o dezvoltare tot mai evidentă, tot mai multi sint aceia care la sfirşitul săptămînii poposesc in mijlocul naturii sau vizitează obiective social-culturale, locuri pitoreşti. Pentru a ajuta atit dezvoltarea turismului automobilistic cit şi automobilismul in general, Automobil Clubul Român, ca asociaţie a tuturor automobiliştilor şi reprezentant legal al lor, se străduieşte an de an să aducă noi îmbunătăţiri deservirii membrilor săi prin prestaţii şi măsuri organizatorice capabile a asigura un cadru cît mai prielnic desfăşurării activităţii. Pentru a informa cititorii noştri asupra tuturor acestor probleme, a noutăţilor survenite, am solicitat un interviu ing. C. NICULESCU, secretar al Filialei Braşov a A.C.R. in ce constau aceste măsuri ? D In primul rînd, Filiala judeţeană A.C.R. Braşov, prin aparatele de înaltă precizie din dotare, va efectua gratuit revizuirea anuală a tuturor automobilelor membrilor săi. Deoarece în aurul 1971 motocicliştii au fost vitregiţi de această revizie - din lipsa atelierelor specializate - anul acest«», prin măsurile luate, le putem efectua tot în mod gratuit la toţi posesorii de motociclete, membri ai A.C.R. în spiritul unei înalte exigenţe pentru îmbunătăţirea securităţii circulaţiei rutiere, vom organiza o serie de acţiuni privind educaţia rutieră cu masa largă a membrilor A.C.R. şi a altor automobişti. De altfel, la securitatea circulaţiei rutiere trebuie să concure toţi factorii care au tangenţă sau folosesc căile rutiere. — Care sunt de fapt doleanţele automobiliştilor ? Să pornim de la autocamioanele care prim construcţie au farurile montate la o înălţime mai mare decit la autoturisme. Ele trebuie să-şi regleze farurile, eliminînd pericolul de „orbire" a automobiliştilor, sursă a unor tragice accidente. Un pericol de ,,orbire" pentru cei care circulă din sens invers pe şoselele paralele cu liniile C.F.R. simt şi farurile de la locomotivele Diesel şi electrice. Poate că pînă la plantarea unor panouri sau perdele de protecţie, stingerea acestui reflector, în anumite porţiuni ar constitui nu numai un act de politeţe în circulaţiadiferitelor mijloace de transport, ci şi eliminarea sursei de accidente. Apoi, ar fi util să fie refăcut marcajul alb de pe margine şi din centrul şoselei. In aceste direcţii, Inspectoratul judeţean de miliţie, şi nu numai el, ar trebui să acţioneze mai ferm, pentru remedierea neajunsurilor semnalate. . Interviu consemnat de AL.DINCA {Continuare in pag. a I-a) • La Cincu: „Atelierul nostru lucrează din plin" . La Harman: „Mai bine mai tîrziu decit niciodată". • La Vlădeni: „Aşteptăm... ajutor de sus" • O judicioasă valorificare a resurselor locale presupune spirit practic şi iniţiativă. Atelierul-şcoală este o nouă realitate pregnantă în viaţa şcolii noastre, sub auspiciile căreia a debutat actualul an de învăţământ. Laborator al formăm deprinderilor de muncă practică ale elevilor, al creării convingerilor tinerilor despre necesiiuţa şi utilitatea socială a muncii, atelierul-şcoală este, de fapt, „recipientul" în care se desfăşoară un complex proces de educare a tineretului şcolar prin muncă şi pentru muncă. In judeţul nostru, pînă la 31 decembrie 1971, toate şcolile trebuiau să aibă create premisele amenajării şi dotării atelierelor-şcoală, în aşa fel incit, la sfîrşitul anului şcolar, ele să fie în perfectă stare de funcţionare. Aceasta presupune ca pînă în prezent în toate şcolile să se fi încheiat contractele cu întreprinderile sau instituţiile care le patronează, să se fi stabilit spaţiul în care va funcţiona atelierul, pentru ca să se poată începe dotarea lui cu materiale, scule şi utilaje corespunzătoare profilului stabilit şi, acolo unde GXI31C1 Condiţii, ©I S’Vii SQ-Si pnCiIQ, desfăşura activitatea productivă Desigur, la şcolile din oraşe, unde astfel de ateliere au existat şi înainte, acest lucru s-a realizat, în parte cu mai puţine dificultăţi. Nu aceeaşi este însă situaţia în cazul şcolilor din mediul rural. Aici patronajul şcolilor de către o întreprindere sau instituţie a constituit o problemă mai spinoasă decât în oraşe. Şi totuşi, în unele şcoli din comunele şi satele judeţului, datorită efortului susţinut al cadrelor didactice şi prin conlucrarea factorilor locali, aceste ateliere există, iar elevii îşi desfăşoară acolo activitatea productivă. ★ In comuna CINCU, una dintre ocupaţiile tradiţionale ale oamenilor acestor locuri este tâmplăria. Potrivit acestei tradiţii, unul dintre atelierele-şcoală amenajate aici, într-o fază incipientă, este profilat pe activitatea de tîmplărie. Şcoala generală din Cincu, patronată de cooperativa „Viitorul" din Făgăraş, a reuşit pînă acum să-şi doteze atelierul cu o maşină de şlefuit, tejghele de tîmplărie, un circular mic (confecţionat în şcoală din iniţiativa maistrului-instructor, prof. Nicolae Suciu, cu ajutorul elevilor), un motor electric, procurat de la F.I.P.A. Agnita ş.a. — Ce plan de producţie aveţi? — îi întreb pe „tîmplarii" din clasele VII—VIII, pe care i-am găsit muncind de zor în atelier. — Noi facem lădiţe pentru ambalarea fructelor. Pentru C.A.P. Cincu. Pînă la sfîrşitul anului, avem de realizat un plan de producţie în valoare de cea. 4.000—4.500 lei — mi se răspunde. La 14—15 ani, elevii din Cincu sînt conştienţi de misiunea lor productivă. De altfel, din proprie iniţiativă, lucrează şi în afara orelor din orarul-program al atelierului, executînd şi alte obiecte necesare dotării claselor, înfrumuseţării şcolii. Am dori să subliniem şi eforturile susţinute, spiritul de iniţiativă al colectivului didactic, dedicate creării în cel mai scurt timp a primului atelier-şcoală, în ciuda unor neajunsuri inerente începutului. La şcoala din HARMAN, patronajul S.M.A. şi al cooperativei „Covorul" a început să fie... palpabil! în şcoală funcţionează, (tot în fază incipientă), un atelier mecanic în care se află, deocamdată, un banc de lucru, scule, o bormaşină, aparat de sudură. — Acest început al dotării nu l-am putut realiza de alt în decembrie anul trecut — ne spune prof. Mihai Komnerih, diractorul adjunct al şcolii. Dar, oricum, sîntem mulţumiţi pentru început. Existent mai de mult, sub forma unui cerc al elevilor, atelierul de covoare al şcolii din Hărman se va mări acum, uimind să fie dotat cu 4 rame mici, 6 rame mari ş.a. Deocamdată, elevelor entuziasmate de această activitate li se oferă asistenţă tehnică, urmînd ca, prin însuşirea mai temeinică, în perioada următoare, a cunoştinţelor şi deprinderilor necesare, prim dobîndirea unui mai bun indice al productivităţii muncii, să primească şi planul de producţie din partea cooperativei. Ultimul „popas" al raidului Victoria STEGARU (Continuare în peg. a 7-a) EXISTENTA ATELIERELOR-SCOALA TREBUIE SA DEPĂȘEASCĂ BAZA INCEPUTELOR! *•» A. Tribuna ideilor Trăim o epocă de profunde mutaţii de conştiinţă şi de împliniri, cu putere de radiaţie asupra minţilor lucide, a scriitorilor care o refac prin cuvint, o reînvie în feţele cele mai umane, mai pline de sens, de perspectiva. Scriitorul autentic este un foc viu în mijlocul acestui cîmp sufletesc. Iu- Scriitorul creator şi politic mina şi căldura flăcărilor se raspindesc în măsura în care combustibilul este unul şi acelaşi cu al spaţiului spiritual în care arde. Or, spaţiul nostru geografic trăieşte sub imperiul înălţării; fiecare cetăţean, de la comunistul dirz la adolescentul prezent şiel în fluviul acestor efervescente căutări şi înălţări spre suprema treaptă de împlinire a demnităţii umane, este un personaj poliţic prin opţiunea şi faptele sale, încadrate în cercul colectiv al patriei, în suma intereselor naţiunii noastre socialiste. Scriitorul nu este altceva decit un personaj, integrat alături de ceilalţi oameni ai cetăţii, este un seismograf sensibil a tot ce se framîntă şi plămădeşte trainic în sinul acestui popor. In ansamblul acţiunilor cu Caracter educativ, adică de formare conştienta şi sistematică a omului nou, multilateral dezvoltat, scrisul, opera literară şi de artă, deţine un rol de primă importanţa prin posibilităţile multiple de transmitere a mesajului profund uman al societăţii noastre, ale celor mai înalte idei comuniste. Scrisul este acţiune, este mişcarea ideilor in sinul unei culturi reale şi puternice. A nu răspunde acestui deziderat înseamnă a nu fi scriitor, a nu fi sincronizat cu epoca ta, cu năzuinţele şi idealurile cele mai înaintate, cu aspiraţia poporului care te-a hrănit cu plinea şi legendele sale, cu partea lui de înţelepciune şi dreptate socială. Nu este o cerinţă numai de acum. Dintotdeauna, scriitorul adevărat lor IUGA (Continuare in pag. a 2-a) Proporţiile „morţii albe“ Toxicomania — ciuma „civilizaţiei" occidentale Cea mai „rentabilă" afacere a secolului Tributul cel mai mare, dat de tineret ! Cauze şi consecinţe Un domn distins. Două rînduri de vameşi şi poliţişti care ii fac loc cu respect. Controlul bagajelor ? A, nu — domnul e excelenţa sa Domingo Comtes, ataşat al Filipinelor în Laos, aflat în trecere prin New York. in citeva secunde, om şi bagaje sunt înghiţite de un ultramo-U,._ Î—- -J.: fl —'' ■ „.. _____i. uci ii „uiumiul , iui I-teva minute, un grandios hote! îl găzduieşte pe distinsul diplomat. Abia în intimitatea discretă (Continuare în pag. a 4-a)