Drum Nou, martie 1972 (Anul 29, nr. 8442-8468)
1972-03-01 / nr. 8442
hrum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8442 Miercuri, 1 martie 1972 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniti-val PLANIFICAT, NICI UN MINUT NELUCRAT! Sintetizînd magistral dezideratele actuale ale sporirii eficien-1 v r^rc*t 11 Mi rtAlrtn C armncce/ru în nmrîrrlrr . I.V51 U.lsll VJlU.t.11 CUUHUilUUC, iv/vuiuuui ifiwwxxx«. wuu^vuvu, xj.j. vuvrmarea rostită la recenta Conferinţă pe ţară a cadrelor de conducere din întreprinderi şi centrale industriale şi de construcţii, a lansat lozinca : „Nici o maşină şi nici un utilaj sun randamentul planificat, nici un minut nelucrat !". Ea a stîrnit un viu interes în rîndul comuniştilor, al tuturor salariaţilor întreprinderilor din judeţul nostru. Pentru înfăptuirea exemplară a acestei chemări a conducerii partidului confluesc munca politico-educativă, numeroasele acţiuni practice menite să contribuie la : utilizarea integrală a capacităţilor de producţie, creşterea coeficientului de schimburi, îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor şi întreţinerii utilajelor, a pregătirii profesionale a salariaţilor, întărirea disciplinei şi răspunderii în muncă. Vădind dinamism şi o înaltă conştiinţă civică pentru traducerea în viaţă a acestor deziderate majore ale economiei româneşti,colectivele de muncă din industria judeţului Braşov subsumează acestei judicioase şi înflăcărate chemări întregul lor potenţial creativ, iniţiativele — între care „Micronul, gramul şi secunda în slujba eficienţei" ocupă un loc important — valorifică la noi parametri de exigenţă experienţa acumulată. Făcîndu-se ecoul acestui puternic curent al opiniei de masă, ziarul „Drum nou" răspunde cuvîntului de ordine, pus în faţa economiei de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, printr-o rubrică care-şi propune ca prin generalizarea experienţei pozitive, înlăturarea neajunsurilor, dezvoltarea iniţiativei, a spiritului de exigenţă, prin largul schimb de păreri şi soluţii ce-l va prilejui, să contribuie efectiv, operativ, eficient la înfăptuirea preţioaselor indicaţii date de conducerea partidului. Conducerea ştiinţifica a producţiei cere COMBATEREA ENERGICĂ A SIMPTOMULUI OBEZITĂŢII PERSONALULUI T. A. Optimizarea organigramelor, a ponderii personalului tehnico-administrativ reprezintă unul din obiectivele de seamă ale acţiunii de organizare pe baze ştiinţifice a conducerii producţiei şi a muncii. In ultimii ani s-au întreprins numeroase studii, s-au luat măsuri în multe întreprinderi pentru reducerea ponderii personalului T.A., pentru a face mai suplu aparatul de coordonare şi urmărire a fabricaţiei. Este însă tot atît de adevărat că, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta Conferinţă pe ţară a cadrelor de conducere din întreprinderi şi centrale industriale şi de construcţii, în unele unităţi această acţiune a slăbit. Secretarul general al partidului arăta totodată că un imperativ major al etapei pe care o parcurgem este realizarea conducerii producţiei într-un asemenea mod încît să se asigure cuprinderea tuturor domeniilor de activitate, o urmărire permanentă a felului cum se desfăşoară munca în toate ramurile şi subramurile producţiei. In dorinţa de a cunoaşte stadiul acestui proces de optimizare a conducerii producţiei, dar mai ales intenţiile, prognozele organizatorilor producţiei. Cabinetul judeţean O.S.P.M. în colaborare cu redacţia ziarului nostru a întreprins o anchetă la nivelul industriei judeţului. Ce rezultă din datele investigaţiilor făcute ? In primul rînd se constată că între anii 1960—1970, numărul mediu al serviciilor administrative a scăzut cu 20 la sută. Aceasta ca urmare a comasam unor servicii cu activităţi tangente, cum ar fi „personal" şi „învăţămînt" sau „pază", „pompieri" şi „administrativ". Cu acest prilej s-a procedat şi la o reducere a mediei personalului ocupat în aceste servicii cu 22,5 la sută, precum şi a numărului absolut cu 22,7 la sută Ca urmare, s-au putut lua o serie de măsuri pentru sporirea numărului salariaţilor ocupaţi în serviciile tehnice şi economice, care-şi aduc direct contribuţia la sporirea eficienţei activităţii productive. De remarcat este şi diversificarea, creşterea numărului serviciilor tehnice, care prin adîncirea specializării lor îşi pot intensifica aportul la rezolvarea problemelor pe care le ridică complexitatea producţiei. Faptul că, în general, s-a procedat bine prin aceste mutaţii în structura serviciilor, rezultă şi din aceea că ponderea salariaţilor care nu produc direct bunuri materiale, deci a personalului T.A. , a scăzut de la 18,3 la sută în 1960 la 13,8 la sută în 1971. Cu toate acestea, prognozele organizatorilor producţiei ne arată că nu peste tot s-a adoptat o strategie clară pentru optimizarea structurii şi a personalului serviciilor din întreprinderi. Ca o primă constatare, la întrebarea : „consideraţi necesar ca în actualul cincinal să crească numărul serviciilor şi al personalului ocupat în aceste servicii?", 73,4 la sută din cei anchetaţi au răspuns afirmativ, 18,4 la sută sau Dr. ing. Liviu ŞTEFĂNESCU Z. FORT (Continuare în pag. a 3-a) Organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muzicii, o acţiune permanenta INTIMPINAREA SEMICENTENARULUI U.T.C. Ne mai desparte puţin timp de glorioasa aniversare a semicentenarului U.T.C. închinîndu-i eforturile, întregul lor elan tineresc, uteciştii din judeţul Braşov întîmpină marea lor sărbătoare cu însemnate fapte de muncă şi noi acţiuni politico-educative, din care nu lipsesc evocările diferitelor momente din activitatea organizaţiei revoluţionare de tineret de-a lungul anilor. DESPRE ACTIVITATEA ORGANIZAŢIEI JUDEŢENE U.T.C. În trecut şi în prezent, le-a vorbit tovarăşul Cornel Şandru, prim-secretar al Comitetului judeţean U.T.C., elevilor Şcolii generale din comuna Bran. „EROI UTECIŞTI DIN ANII REZISTENŢEI ANTIFASCISTE", s-a intitulat simpozionul la care au participat tinerii de la cooperativa ,,Covorul’" din Rupea. LA UZINA , ,6 MARTIE" din Zărneşti, a avut loc o întîlnire a tinerilor cu tov. Petre Gavrilă, vechi militant al U.T.C., care le-a prezentat momente din lupta în ilegalitate a uteciştilor. LA MONTAJUL LITERAR MUZICAL-CINEMATOGRA FIC cu tema ,,Ne este tinereţea partidului datoare", desfăşurat la cinematograful ,,Tineretului", au participat numeroşi elevi ai şcolilor din Braşov. EXPUNEREA „ CREAREA U.T.C. - moment de seamă în evoluţia mişcării democratice şi revoluţionare de tineret din România", a fost prezentată în faţa tinerilor de la uzina ,,Metrom" de către tov. Doru Munteanu, secretar al Comitetului municipal U.T.C. O INSTRUCTIVA SEARA LITERARĂ, avînd ca temă ,, Pagini de glorie, pagini de elan tineresc", a avut loc la căminul cultural din comuna Cincu. COMITETUL U.T.C. AL UZINEI ,,RULMENTUL" a organizat o întîlnire a tinerilor cu membrii primului activ U.T.C. de după 23 August 1944, care le-au împărtăşit din activitatea lor din anii reconstrucţiei ţării. EXPUNEREA ,,Rolul mişcării de tineret din societatea contemporană, activitatea U.T.C. pe plan internaţional", a fost ţinută de Cornel Bălteanu, secretar al Comitetului judeţean U.T.C., în faţa elevilor de la Liceul din Predeal. ÎN COMUNA SÎNPETRU a avut loc o întîlnire a uteciştilor cu tov. Ion Bărbulescu, vechi militant al organizaţiei revoluţionare de tineret, care le-a prezentat aspecte din activitatea în ilegalitate a U.T.C. LA FABRICA DE SCULE DIN RÎŞNOV a avut loc ■simpozionul ,, File din istoria U.T.C.". TINERII DIN COMUNA ŞINCA au organizat o reuşită seară literară intitulată ,,50 de ani de la crearea U.T.C.". NUMEROŞI UTECIŞTI DIN ORAŞUL RUPEA au vizitat muzeul Doftana, importantă mărturie a luptei în ilegalitate a partidului şi a U.T.C. PESTE 2.000 TINERI din municipiul Braşov au participat în ultimele zile la acţiuni de muncă patriotică pentru gospodărirea şi înfrumuseţarea diferitelor zone ale municipiului, precum şi a căminelor pentru tineret. COLECTAREA A 20 TONE FIER VECHI - acesta este rezultatul acţiunilor voluntar-patriotice desfăşurate de tinerii din Oraşul Victoria. Ce înseamrâ 1 minut de lucru în 1972 pentru producţia industrială: Aproape 1,4 milioane lei pe plan naţional şi 163.700 lei la nivelul judeţului Braşov LA CONTUL 45 Printre acţiunile destinate „Contului 45" (Fondul de solidaritate internaţională), se înscrie şi organizarea, din iniţiativa Comitetului municipal Braşov al femeilor, a unei expoziţii cu vînzare, în incinta clubului I.G.L. din Piaţa 23 August. In expoziţie , care s-a deschis ieri înainte de masă — sunt prezentate peste două sute de articole de artizanat, cusături cu motive populare ş.a., realizate şi donate de comisiile de femei din cartierele muncipiului. Cu acest prilej, menţionăm şi faptul că, pînă în prezent, din acţiunile organizate la nivelul întregului judeţ (contribuţii ale organizaţiilor de masă, obşteşti şi profesionale, ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor cooperatiste, spectacole, vînzare de timbre, cocarde şi insigne etc.), a fost depusă în „Contul 45" suma de peste 250.000 lei. Aspect din expoziţia cu vînzare organizată de Comitetul municipal Braşov al femeilor. Foto : GH. BAHUŢA Acţionăm cu hotărire pentru sporirea producţiei la furajele de volum In economia cooperativei agricole din Voila zootehnia are o pondere însemnată. O bună parte din veniturile realizate în anul trecut provin tocmai din livrarea către stat a peste 5.300 hl. lapte şi, respectiv, a 55 tone de carne, cantităţi ce au depăşit cu mult prevederile de plan. Ţinînd însă seama de experienţa valoroasă dobîndită, ca şi de rezervele existente, adunarea generală a cooperatorilor a hotărît ca anul acesta cooperativa să contracteze cu statul cantităţi sporite de produse animaliere, printre care 7.330 hl. lapte de vacă şi 74 tone de carne. După cum era şi firesc, orientarea spre dezvoltarea producţiei zootehnice a impus schimbări imediate în organizarea producerii şi folosirii furajelor, în sensul îmbunătăţirii structurii culturilor pentru nutreţurile de volum şi al accelerării ritmului de îmbunătăţire şi exploatare raţională a pajiştilor naturale. Judecind după cele ce s-au întreprins pînă acum în vederea asigurării bazei furajere, se poate aprecia că şefii celor două ferme zootehnice, sprijiniţi îndeaproape de conducerea cooperativei şi sub directa îndrumare a comitetului de partid, au acţionat în spiritul indicaţiilor cuprinse în cuvîntarea ţinută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la deschiderea lucrărilor celui de-al II-lea Congres al ţărănimii cooperatiste. Cum s-a procedat ? In strînsă corelare cu indicatorii de creşte-Trifolienele vor avea o pondere însemnată în structura nutreţerilor. Măsuri practice pentru creşterea producţiei la hectar, îmbunătăţirea pajiştilor naturale — pe prima filă a agendei de lucru a consiliului de conducerere a efectivelor şi a producţiei la toate speciile de animale, pentru producerea nutreţurilor cultivate s-a repartizat 12,5 la sută din suprafaţa arabilă a unităţii, adică 215 ha., din care 95 ha. (44 la sută) sunt ocupate cu leguminoase perene — trifoi, lucerna, ghizdei. De la toate aceste culturi, este prevăzut să se obţină în medie 3.000 kg. fin la hectar. Dar, în programul naţional de dezvoltare a zootehniei este indicat ca cel puţin 70 la sută din suprafaţa afectată furajelor cultivate să fie destinată leguminoaselor perene, furajele fibroasă cu valoarea nutritivă cea mai ridicată. Pentru a se realiza o asemenea pondere, fără ca producţia vegetală în ansamblul ei să aibă de suferit, preconizăm ca în primăvară să se mai însâmînţeze cu trifoi şi ghizdei încă 200 ha. pe terenuri inutilizabile pentru alte culturi. Suprafeţe mai mari decât în anul trecut sunt destinate şi pentru rădăcinoasele furajere, unde este prevăzut să se obţină în medie 30 de tone la hectar. Cu respectarea planului de cultivare a porumbului pentru siloz se asigură pentru fiecare vită mare suprafaţa de suculente indicată de Direcţia generală judeţeană a agriculturii. Cultivarea intensivă a furajelor şi sporirea rapidă a producţiilor medii de fin şi masă verde la hectar, nu se pot concepe fără asigurarea unei baze materiale corespunzătoare, fără aplicarea corectă a complexului de măsuri agrotehnice. Pornindu-se de la această premisă, amplasarea culturilor s-a făcut pe terenuri fertile, situate în apropierea centrelor de exploatare zootehnică şi după plante bune premergătoare. în acest fel, s-a creat şi cadrul optim pentru ca de producerea nutreţurilor cultivate să se ocupe nemijlocit toţi îngrijitorii de animale, iniţiativă expe- Tănase FĂRCAŞ, inginer şef la C.A.P. Voila (Continuare în pag. a 3-a) Mărţişor Au apârut mai intîi ghioceii. Nu de sub zăpadă ca în alţi ani. S-au ivit pur şi simplu spre a vărsa din cupele lor cristaline primul clinchet simbolic vestitor de primăvară, primul semn al reintrării naturii în mirificul laborator al prefacerii, l-am văzut scoţindu-şi petalele timide de sub povara covoarelor de frunzişuri ruginii, ori in bucheţele oferite la colţ de stradă. Şi miraţi, am exclamat fie şi doar în sinea noastră : ,,Ghioceii Apoi, tot aşa, din virfuri de răchite ori din improvizate mănunchiuri neau dat bineţe mugurii diafani cu luciri piezişe . ..Mărţişorii" !..., am strigat. Şi lăsind chiotul apropiatei primăveri să reverbereze în suflet, azi ne cuplăm gestul şi simţirea la generozitatea ei, oferind celor dragi — mame, soţii, colege, Învăţătoare, ori profesoare - mărţişoare. Asta, poate şi sub puterea tradiţiei, dar mai ales ca o ofrandă simplă, omenească la adresa gingăşiei, frumuseţii şi hărniciei lor, cu nimic mai prejos decit cele ale imaculatelor şi prime semne ale primăverii. I. C. «IBiBi«««IW«W*B!««IBiBi#3lB!»IM!«iBI«!»!aiy!HIMIB^»!»IHIBIBI«IHi«IB!BIBIBÎBIB!BiBii iBIBIBIBIBIBIBHB»NB Comisiile de judecată din întreprinderile braşovene şi-au dobîndit un binemeritat prestigiu. Ele exercită prin funcţiile de jurisdicţie şi influenţare obştească ce le revin, un rol deosebit în înfăptuirea legalităţii şi promovarea regulilor de convieţuire socială. Fiind o expresie a dezvoltării democratismului socialist, realizează, prin caracterul lor electiv, atragerea celor mai capabile și experimentate cadre de muncitori, ingineri și tehnicieni, la rezolvarea unui număr însemnat de litigii care constituie tot atîtea probleme de interes pentru bunl mers al unităţilor economice. Prinmăsurile de influenţare aplicate cu ocazia judecării unor abateri săvîrşite la locul de muncă, membrii comisiilor de judecată au rostit un verdict hotărît şi intransigent împotriva acelora care lezează avutul obştesc ori încalcă regulile de convieţuire socială mobilizînd forţa opiniei publice, oprobriul întregului colectiv de munca în combaterea unor astfel de manifestări antisociale. In acest scop, multe comisii organizează dezbateri chiar în faţa tovarăşilor de muncă ai celor vinovaţi. Afişarea hotărîrilor, caricaturile la gazetele satirice, punerea în discuţia adunărilor grupelor sindicale, prelucrarea prin staţiile de radioamplificare, în gazetele uzinale, a cazurilor de abateri amplifică la nivelul tuturor sectoarelor de muncă măsurile adoptate de comisie.. Mulţi membri ai comisiilor de judecată vădesc prin buna orientare în rezolvarea litigiilor că posedă însuşiri deosebite, îmbinînd înţelepciunea tradiţională a poporului nostru cu principiile eticii şi echităţii socialiste. Ei se ocupă cu multă competenţă şi simţ de răspundere de elucidarea cazurilor pe care le rezolvă, de interpretarea şi aplicarea corectă a normelor legale cu aceeaşi pasiune cu care îşi exercită propria lor meserie. Unor oameni ca Gheorghe Gomoiu de la întreprinderea poligrafică, ing. Ion Florea de la I.I.L. Metalochim, Cristiana Grigoraş de la întreprinderea de unelte şi scule, Irmgard Stănică de la O.C.L. Metalochimice Braşov, Ioan Jutcu de la Uzina de anocamioane le sunt familiare tratatele de drept şi decizii ale Tribunalului suprem, fac propuneri de „lege ferenda“ ca nişte iniţiaţi în materie. Desigur, realizarea funcţiilor complexe pe care le au comisiile de judecată presupune ca membrii acestora să fie înarmaţi în mod corespunzător din punct de vedere juridic, să posede noţiuni de dreptul muncii, drept şi procedură penală, de drept civil şi de procedură civilă, în scopul creării posibilităţii de a cunoaşte aceste discipline, de a-şi însuşi cunoştinţele necesare în vederea corectei aplicări a normelor legale din partea membrilor comisiilor de judecată, s-a elaborat sub îndrumarea Comitetului judeţean de partid, un amplu program de instruire, completat cu acţiuni concrete de îndrumare metodologică. Consiliul judeţean al sindicatelor, în colaborare cu Asociaţia juriştilor, a organizat astfel cicluri de lecţii, simpozioane, expuneri, dezbateri pe teme de legislaţia muncii cuprinzînd comisiile de judecată din municipiul Braşov, oraşele Codlea, Predeal, Făgăraş, Victoria, Hupea, Săcele, Rîşnov, Zărneşti, comunele Feldioara, Ghimbav şi altele. Cu atît mai mulţumitoare este de menţionat în acest context activitatea multor comisii de judecată (Uzina de tractoare, Metalochim, Metrom, Fabrica de şuruburi, Combinatul chimic Făgăraş, I.M.A. Harman etc.) care îşi îndeplinesc cu exigenţă înaltele răspunderi cu care au fost investite. Am întîlnit însă nu o dată şi comisii de judecată care nu-şi desfăşoară activitatea în mod corespunzător, în care lipsa de înţelegere a funcţiilor educative, economice şi sociale din partea unor membri aduc neajunsuri serioase atît intereselor întreprinderilor cît şi angajaţilor. Să luăm un prim exemplu: comisia de judecată de la I.T. Rimea. Datorită neglijenţei acesteia au fost puşi pe drumuri în mod inutil salariaţii Vlad Nicolae şi Fazekas Ioan de la secţia Racoş, restituindu-li-se o cerere pe care avea Maria HIRSCH BÄDESCU, consilier juridic principal la Consiliul judeţean al sindicatelor Braşov (Continuare în pag. a 3-a) COMISII DE JUDECATĂ, organe de jurisdicţie şi influenţare obştească COMENTARII1 Perspective favorabile pentru un curs înnoitor în relaţiile intereuropene tut de forţe prin apariţia şi dezvoltarea, alături de U.R.S.S., a încă 8 state socialiste, amplificarea mişcării muncitoreşti, creşterea şi intensificarea luptei frontului antiimperialist, maturizarea politică a partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările occidentale. Totodată, mutaţiile înregistrate în conştiinţa popoarelor, dornice să împiedice declanşarea unei noi conflagraţii mondiale care ar avea consecinţe incalculabile pentru omenire, au condus la dezvoltarea unei opinii publice pentru pace şi securitate, cuprinzînd cercuri tot mai largi, oameni de cele mai diverse concepţii şi convingeri politice sau filozofice. Evoluţia pozitivă a situaţiei pe plan european din ultima vreme, în ceea ce priveşte modalităţile de abordare mai realistă şi lucidă a problemelor păcii în Europa, relevă schimbări fundamentale în viaţa politică a continentului, în direcţia creării unui cadru de înţelegere, colaborare şi cooperare a statuării unui sistem de securitate. Conferinţa de la Bucureşti din 1966 a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, făcînd o analiză amplă şi aprofundată a noilor condiţii create în Europa, a tendinţelor realiste apărute în opinia publică internaţională care reclamau necesitatea abordării concrete a problemei securităţii, a creării unui sistem de securitate care să pună popoarele ce trăiesc pe continentul european în afara pe Dr. Ovidiu POPESCU (Continuare în pag. a 4-a) Europa relevă cel mai pregnant complexitatea situaţiei create după cel de-al doilea război mondial, marile schimbări ce au intervenit în rapor