Drum Nou, martie 1972 (Anul 29, nr. 8442-8468)

1972-03-01 / nr. 8442

h­rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8442 Miercuri, 1 martie 1972 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniti-val PLANIFICAT, NICI UN MINUT NELUCRAT! Sintetizînd magistral dezideratele actuale ale sporirii eficien-1 v r^rc*t 11 Mi rtAlrtn C armncce/ru în nmrîrrlrr . I.V51 U.lsll VJlU.t.11 CUUHUilUUC, iv/vuiuuui ifiwwxxx«. wuu^vuvu, xj.j. vuvrma­rea rostită la recenta Conferinţă pe ţară a cadrelor de conducere din întreprinderi şi centrale industriale şi de construcţii, a lansat lozinca : „Nici o maşină şi nici un utilaj sun randamentul planifi­cat, nici un minut nelucrat !". Ea a stîrnit un viu interes în rîndul comuniştilor, al tuturor salariaţilor întreprinderilor din judeţul nos­tru. Pentru înfăptuirea exemplară a acestei chemări a conducerii partidului confluesc munca politico-educativă, numeroasele ac­ţiuni practice menite să contribuie la : utilizarea integrală a capa­cităţilor de producţie, creşterea coeficientului de schimburi, îmbu­nătăţirea calităţii reparaţiilor şi întreţinerii utilajelor, a pregătirii profesionale a salariaţilor, întărirea disciplinei şi răspunderii în muncă. Vădind dinamism şi o înaltă conştiinţă civică pentru traduce­rea în viaţă a acestor deziderate majore ale economiei româneşti,­­colectivele de muncă din industria judeţului Braşov subsumează acestei judicioase şi înflăcărate chemări întregul lor potenţial crea­tiv, iniţiativele — între care „Micronul, gramul şi secunda în slujba eficienţei" ocupă un loc important — valorifică la noi parametri de exigenţă experienţa acumulată. Făcîndu-se ecoul acestui puternic curent al opiniei de masă, ziarul „Drum nou" răspunde cuvîntului de ordine, pus în faţa eco­nomiei de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, printr-o rubrică care-şi propune ca prin generalizarea experienţei pozitive, înlătu­rarea neajunsurilor, dezvoltarea iniţiativei, a spiritului de exigen­ţă, prin largul schimb de păreri şi soluţii ce-l va prilejui, să con­tribuie efectiv, operativ, eficient la înfăptuirea preţioaselor indi­caţii date de conducerea partidului. Conducerea ştiinţifica a producţiei cere COMBATEREA ENERGICĂ A SIMPTOMULUI OBEZITĂŢII PERSONALULUI T. A. Optimizarea organigramelor, a ponderii personalului tehnico-ad­­ministrativ reprezintă unul din o­­biectivele de seamă ale acţiunii de organizare pe baze ştiinţifice a conducerii producţiei şi a mun­cii. In ultimii ani s-au întreprins numeroase studii, s-au luat mă­suri în multe întreprinderi pentru reducerea ponderii personalului T.A., pentru a face mai suplu a­­paratul de coordonare şi urmă­rire a fabricaţiei. Este însă tot atît de adevărat că, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta Conferinţă pe ţară a cadrelor de conducere din întreprinderi şi centrale in­dustriale şi de construcţii, în u­­nele unităţi această acţiune a slăbit. Secretarul general al par­tidului arăta totodată că un impe­rativ major al etapei pe care o parcurgem este realizarea con­ducerii producţiei într-un aseme­nea mod încît să se asigure cu­prinderea tuturor domeniilor de activitate, o urmărire permanentă a felului cum se desfăşoară munca în toate ramurile şi sub­­ramurile producţiei. In dorinţa de a cunoaşte sta­­diul acestui proces de optimizare a conducerii producţiei, dar mai ales intenţiile, prognozele organi­zatorilor producţiei. Cabinetul ju­deţean O.S.P.M. în colaborare cu redacţia ziarului nostru a între­prins o anchetă la nivelul indus­triei judeţului. Ce rezultă din da­tele investigaţiilor făcute ? In primul rînd se constată că între anii 1960—1970, numărul me­diu al serviciilor administrative a scăzut cu 20 la sută. Aceasta ca urmare a comasam unor servicii cu activităţi tangente, cum ar fi „personal" şi „învăţămînt" sau „pază", „pompieri" şi „administra­tiv". Cu acest prilej s-a procedat şi la o reducere a mediei perso­nalului ocupat în aceste servicii cu 22,5 la sută, precum şi a numă­rului absolut cu 22,7 la sută Ca urmare, s-au putut lua o serie de măsuri pentru sporirea numărului salariaţilor ocupaţi în serviciile tehnice şi economice, care-şi a­­duc direct contribuţia la sporirea eficienţei activităţii productive. De remarcat este şi diversificarea, creşterea numărului serviciilor tehnice, care prin adîncirea spe­cializării lor îşi pot intensifica a­­portul la rezolvarea problemelor pe care le ridică complexitatea producţiei. Faptul că, în general, s-a procedat bine prin aceste mu­taţii în structura serviciilor, re­zultă şi din aceea că ponderea salariaţilor care nu produc direct bunuri materiale, deci a persona­lului T.A. , a scăzut de la 18,3 la sută în 1960 la 13,8 la sută în 1971. Cu toate acestea, prognozele organizatorilor producţiei ne a­­rată că nu peste tot s-a adoptat o strategie clară pentru optimi­zarea structurii şi a personalului serviciilor din întreprinderi. Ca o primă constatare, la întrebarea : „consideraţi necesar ca în ac­tualul cincinal să crească numă­rul serviciilor şi al personalului ocupat în aceste servicii?", 73,4 la sută din cei anchetaţi au răs­puns afirmativ, 18,4 la sută s­au Dr. ing. Liviu ŞTEFĂNESCU Z. FORT (Continuare în pag. a 3-a) Organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muzicii, o acţiune permanenta INTIMPINAREA SEMICENTENARULUI U.T.C. Ne mai desparte puţin timp de glorioasa aniversare a semi­centenarului U.T.C. închinîndu-i eforturile, întregul lor elan tine­resc, uteciştii din judeţul Braşov întîmpină marea lor sărbătoare cu însemnate fapte de muncă şi noi acţiuni politico-educative, din care nu lipsesc evocările diferitelor momente din activitatea or­ganizaţiei revoluţionare de tineret de-a lungul anilor. DESPRE ACTIVITATEA OR­GANIZAŢIEI JUDEŢENE U.T.C. În trecut şi în pre­zent, le-a vorbit tovarăşul Cornel Şandru, prim-secre­­tar al Comitetului judeţean U.T.C., elevilor Şcolii ge­nerale din comuna Bran. „EROI UTECIŞTI DIN ANII REZISTENŢEI ANTI­FASCISTE", s-a intitulat simpozionul la care au participat tinerii de la coo­perativa ,,Covorul’" din Rupea. LA UZINA , ,6 MARTIE" din Zărneşti, a avut loc o întîlnire a tinerilor cu tov. Petre Gavrilă, vechi mili­tant al U.T.C., care le-a prezentat momente din lupta în ilegalitate a ute­­ciştilor. LA MONTAJUL LITERAR­ MUZICAL-CINEMATOGRA­­ FIC cu tema ,,Ne este ti­nereţea partidului datoa­re", desfăşurat la cine­matograful ,,Tineretului", au participat numeroşi e­­levi ai şcolilor din Braşov. EXPUNEREA „ CREAREA U.T.C. - moment de sea­mă în evoluţia mişcării de­mocratice şi revoluţionare de tineret din România", a fost prezentată în faţa tinerilor de la uzina ,,Me­trom" de către tov. Doru Munteanu, secretar al Co­mitetului municipal U.T.C. O INSTRUCTIVA SEARA LITERARĂ, avînd ca temă ,, Pagini de glorie, pagini de elan tineresc", a avut loc la căminul cultural din comuna Cincu. COMITETUL U.T.C. AL UZINEI ,,RULMENTUL" a organizat o întîlnire a ti­nerilor cu membrii primu­lui activ U.T.C. de după 23 August 1944, care le-au împărtăşit din activitatea lor din anii reconstrucţiei ţării. EXPUNEREA ,,Rolul miş­cării de tineret din socie­tatea contemporană, acti­vitatea U.T.C. pe plan in­ternaţional", a fost ţinută de Cornel Bălteanu, secre­tar al Comitetului judeţean U.T.C., în faţa elevilor de la Liceul din Predeal. ÎN COMUNA SÎNPETRU a avut loc o întîlnire a u­­teciştilor cu tov. Ion Băr­­bulescu, vechi militant al organizaţiei revoluţionare de tineret, care le-a pre­zentat aspecte din activi­tatea în ilegalitate a U.T.C. LA FABRICA DE SCULE DIN RÎŞNOV a avut loc ■simpozionul ,, Fi­le din isto­ria U.T.C.". TINERII DIN COMUNA ŞINCA au organizat o reu­şită seară literară intitu­lată ,,50 de ani de la crea­rea U.T.C.". NUMEROŞI UTECIŞTI DIN ORAŞUL RUPEA au vizitat muzeul Doftana, importan­tă mărturie a luptei în i­­legalitate a partidului şi a U.T.C. PESTE 2.000 TINERI din municipiul Braşov au par­ticipat în ultimele zile la acţiuni de muncă patrioti­că pentru gospodărirea şi înfrumuseţarea diferitelor zone ale municipiului, pre­cum şi a căminelor pen­tru tineret. COLECTAREA A 20 TONE FIER VECHI - acesta este rezultatul acţiunilor volun­­tar-patriotice desfăşurate de tinerii din Oraşul Vic­toria. Ce înseamr­â 1 minut de lucru în 1972 pentru pro­ducţia industrială: Aproape 1,4 milioane lei pe plan naţional şi 163.700 lei la nivelul judeţului Braşov LA CONTUL 45 Printre acţiunile destinate „Con­tului 45" (Fondul de solidaritate internaţională), se înscrie şi or­ganizarea, din iniţiativa Comite­tului municipal Braşov al femei­lor, a unei expoziţii cu vînzare, în incinta clubului I.G.L. din Piaţa 23 August. In expoziţie , care s-a deschis ieri înainte de masă — sunt prezentate peste două su­te de articole de artizanat, cusă­turi cu motive populare ş.a., rea­lizate şi donate de comisiile de femei din cartierele muncipiului. Cu acest prilej, menţionăm şi faptul că, pînă în prezent, din acţiunile organizate la nivelul în­tregului judeţ (contribuţii ale or­ganizaţiilor de masă, obşteşti şi profesionale, ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor coo­peratiste, spectacole, vînzare de timbre, cocarde şi insigne etc.), a fost depusă în „Contul 45" su­ma de peste 250.000 lei. Aspect din expoziţia cu vînzare organizată de Comitetul munici­pal Braşov al femeilor. Foto : GH. BAHUŢA Acţionăm cu hotărire pentru sporirea producţiei la furajele de volum In economia cooperativei agri­cole din Voila zootehnia are o pondere însemnată. O bună par­te din veniturile realizate în anul trecut provin tocmai din livrarea către stat a peste 5.300 hl. lapte şi, respectiv, a 55 tone de carne, cantităţi ce au depăşit cu mult prevederile de plan. Ţinînd însă seama de experi­enţa valoroasă dobîndită, ca şi de rezervele existente, adunarea generală a cooperatorilor a ho­­tărît ca anul acesta cooperativa să contracteze cu statul cantităţi sporite de produse animaliere, printre care 7.330 hl. lapte de vacă şi 74 tone de carne. După cum era şi firesc, orien­tarea spre dezvoltarea producţiei zootehnice a impus schimbări imediate în organizarea produ­cerii şi folosirii furajelor, în sen­sul îmbunătăţirii structurii cultu­rilor pentru nutreţurile de volum şi al accelerării ritmului de îm­bunătăţire şi exploatare raţiona­lă a pajiştilor naturale. Judecind după cele ce s-au în­treprins pînă acum în vederea a­­sigurării bazei furajere, se poa­te aprecia că şefii celor două fer­me zootehnice, sprijiniţi îndea­proape de conducerea cooperati­vei şi sub directa îndrumare a comitetului de partid, au acţio­nat în spiritul indicaţiilor cuprin­se în cuvîntarea ţinută de tova­răşul Nicolae Ceauşescu la des­chiderea lucrărilor celui de-al II-lea Congres al ţărănimii coo­peratiste. Cum s-a procedat ? In strînsă corelare cu indicatorii de creşte-Trifolienele vor avea o pon­dere însemnată în structu­ra nutreţerilor. Măsuri practice pentru creşterea producţiei la hec­tar, îmbunătăţirea pajiştilor na­turale — pe prima filă a a­­gendei de lucru a consiliu­lui de conducere­­re a efectivelor şi a producţiei la toate speciile de animale, pentru producerea nutreţurilor cultivate s-a repartizat 12,5 la sută din suprafaţa arabilă a uni­tăţii, adică 215 ha., din care 95 ha. (44 la sută) sunt ocupate cu leguminoase perene — trifoi, lu­cerna, ghizdei. De la toate aces­te culturi, este prevăzut să se ob­ţină în medie 3.000 kg. fin la hec­tar. Dar, în programul naţional de dezvoltare a zootehniei este indicat ca cel puţi­n 70 la sută din suprafaţa afectată furajelor cultivate să fie destinată legumi­noaselor perene, furajele fibroasă cu valoarea nutritivă cea mai ridi­cată. Pentru a se realiza o ase­menea pondere, fără ca produc­ţia vegetală în ansamblul ei să aibă de suferit, preconizăm ca în primăvară să se mai însâmîn­­ţeze cu trifoi şi ghizdei încă 200 ha. pe terenuri inutilizabile pen­tru alte culturi. Suprafeţe mai mari decât în anul trecut sunt destinate şi pentru rădăcinoase­­le furajere, unde este prevăzut să se obţină în medie 30 de tone la hectar. Cu respectarea planu­lui de cultivare a porumbului pentru siloz se asigură pentru fiecare vită mare suprafaţa de suculente indicată de Direcţia generală judeţeană a agricul­turii. Cultivarea intensivă a furajelor şi sporirea rapidă a producţiilor medii de fin­ şi masă verde la hectar, nu se pot concepe fără asigurarea unei baze materiale corespunzătoare, fără aplicarea corectă a complexului de măsuri agrotehnice. Pornindu-se de la această premisă, amplasarea culturilor s-a făcut pe terenuri fertile, situate în apropierea cen­trelor de exploatare zootehnică şi după plante bune premergă­toare. în acest fel, s-a creat şi cadrul optim pentru ca de pro­ducerea nutreţurilor cultivate să se ocupe nemijlocit toţi îngriji­torii de animale, iniţiativă expe- Tănase FĂRCAŞ, inginer şef la C.A.P. Voila (Continuare în pag. a 3-a) Mărţişor Au apârut mai intîi ghioceii. Nu de sub zăpadă ca în alţi ani. S-au ivit pur şi simplu spre a vărsa din cupele lor cris­taline primul clinchet simbolic vestitor de primăvară, primul semn al reintrării na­turii în mirificul laborator al prefacerii, l-am văzut scoţindu-şi petalele timide de sub povara covoarelor de frunzişuri rugi­nii, ori in bucheţele oferite la colţ de stradă. Şi miraţi, am exclamat­­ fie şi doar în sinea noastră : ,,Ghioceii Apoi, tot aşa, din virfuri de răchite ori din improvizate mănunchiuri neau dat bineţe mugurii diafani cu luciri piezişe . ..Mărţişorii" !..., am strigat. Şi lăsind chiotul apropiatei primăveri să reverbe­reze în suflet, azi ne cuplăm gestul şi simţirea la generozitatea ei, oferind ce­lor dragi — mame, soţii, colege, Învăţă­toare, ori profesoare - mărţişoare. Asta, poate şi sub puterea tradiţiei, dar mai ales ca o ofrandă simplă, omenească la adre­sa gingăşiei, frumuseţii şi hărniciei lor, cu nimic mai prejos decit cele ale ima­culatelor şi prime semne ale primăverii. I. C. «IBiBi«««IW«W*B!««IBiBi#3lB!»IM!«iBI«!»!aiy!HIMIB^»!»IHIBIBI«IHi«IB!BIBIBÎBIB!BiBii iBIBIBIBIBIBIBHB»NB Comisiile de judecată din în­treprinderile braşovene şi-au do­­bîndit un binemeritat prestigiu. Ele exercită prin funcţiile de ju­risdicţie şi influenţare obştească ce le revin, un rol deosebit în înfăptuirea legalităţii şi pro­movarea regulilor de convieţu­ire socială. Fiind o expresie a dezvoltării democratismului so­cialist, realizează, prin caracte­rul lor electiv, atragerea celor mai capabile și experimentate cadre de muncitori, ingineri și tehnicieni, la rezolvarea unui număr însemnat de litigii­ care constituie tot atîtea probleme de interes pentru bun­l mers al unităţilor economice. Prin­­mă­surile de influenţare aplicate cu ocazia judecării unor abateri să­­vîrşite la locul de muncă, mem­brii comisiilor de judecată au rostit un verdict hotărît şi in­transigent împotriva acelora ca­re lezează avutul obştesc ori în­calcă regulile de convieţuire socială mobilizînd forţa opiniei publice, oprobriul întregului co­lectiv de munca în combaterea unor astfel de manifestări anti­sociale. In acest scop, multe comi­sii organizează dezbateri chiar în faţa tovarăşilor de muncă ai celor vinovaţi. Afişarea hotărîrilor, ca­ricaturile la gazetele satirice, pu­nerea în discuţia adunărilor gru­pelor sindicale, prelucrarea prin staţiile de radioamplificare, în gazetele uzinale, a cazurilor de abateri amplifică la nivelul tu­turor sectoarelor de­ muncă mă­surile adoptate de comisie.. Mulţi membri ai comisiilor de judecată vădesc prin buna orien­tare în rezolvarea litigiilor că posedă însuşiri deosebite, îmbi­nînd înţelepciunea tradiţională a poporului nostru cu principiile eticii şi echităţii socialiste. Ei se ocupă cu multă competenţă şi simţ de răspundere de elucidarea cazurilor pe care le rezolvă, de interpretarea şi aplicarea corectă a normelor legale cu aceeaşi pa­siune cu care îşi exercită propria lor meserie. Unor oameni ca Gheorghe Gomoiu de la între­prinderea poligrafică, ing. Ion Florea de la I.I.L. Metalochim, Cristiana Grigoraş de la între­prinderea de unelte şi scule, Irm­gard Stănică de la O.C.L. Metalo­­chimice Braşov, Ioan Jutcu de la Uzina de anocamioane le sunt familiare tratatele de drept şi decizii ale Tribunalului suprem, fac propuneri de „lege ferenda“ ca nişte iniţiaţi în materie. Desigur, realizarea funcţiilor complexe pe care le au comisii­le de judecată presupune ca membrii acestora să fie înarmaţi în mod corespunzător din punct de vedere juridic, să posede no­ţiuni de dreptul muncii, drept şi procedură penală, de drept civil şi de procedură civilă, în scopul creării posibilităţii de a cunoaşte aceste discipline, de a-şi însuşi cunoştinţele necesare în vederea corectei aplicări a normelor le­gale din partea membrilor comi­siilor de judecată, s-a elaborat sub îndrumarea Comitetului ju­deţean de partid, un amplu pro­gram de instruire, completat cu acţiuni concrete de îndrumare metodologică. Consiliul judeţean al sindicatelor, în colaborare cu Asociaţia juriştilor, a organizat astfel cicluri de lecţii, simpozi­oane, expuneri, dezbateri pe te­me de legislaţia muncii cuprin­­zînd comisiile de judecată din municipiul Braşov, oraşele Co­­dlea, Predeal, Făgăraş, Victoria, Hupea, Săcele, Rîşnov, Zărneşti, comunele Feldioara, Ghimbav şi altele. Cu atît mai mulţumitoare este de menţionat în acest context activitatea multor comisii de ju­decată (Uzina de tractoare, Metalochim, Metrom, Fabrica de şuruburi, Combinatul chimic Fă­găraş, I.M.A. Harman etc.) care îşi îndeplinesc cu exigenţă înal­tele răspunderi cu care au fost investite. Am întîlnit însă nu o dată şi comisii de judecată care nu-şi desfăşoară activitatea în mod co­respunzător, în care lipsa de în­ţelegere a funcţiilor educative, e­­conomice şi sociale din partea unor membri aduc neajunsuri se­rioase atît intereselor întreprin­derilor cît­ şi angajaţilor. Să luăm un prim exemplu: comisia de­ ju­decată de la­­ I.T. Rimea. Datori­tă neglijenţei acesteia au fost puşi pe drumuri în mod inutil salariaţii Vlad Nicolae şi Faze­kas Ioan de la secţia Racoş, res­­tituindu-li-se o cerere pe care avea Maria HIRSCH BÄDESCU, consilier juridic principal la Consiliul judeţean al sindicatelor Braşov (Continuare în pag. a 3-a) COMISII DE JUDECATĂ, organe de jurisdicţie şi influenţare obştească COMENTARII1 Perspective favorabile pentru un curs înnoitor în relaţiile intereuropene tut de forţe prin apariţia şi dezvoltarea, alături de U.R.S.S., a încă 8 state socialiste, ampli­ficarea mişcării muncitoreşti, creşterea şi intensificarea lup­tei frontului antiimperialist, maturizarea politică a partide­lor comuniste şi muncitoreşti din ţările occidentale. Totoda­tă, mutaţiile înregistrate în conştiinţa popoarelor, dornice să împiedice declanşarea unei noi conflagraţii mondiale care ar avea consecinţe incalcula­bile pentru omenire, au condus la dezvoltarea unei opinii pu­blice pentru pace şi securitate, cuprinzînd cercuri tot mai largi, oameni de cele mai di­verse concepţii şi convingeri politice sau filozofice. Evoluţia pozitivă a situaţiei pe plan european din ultima vreme, în ceea ce priveşte mo­dalităţile de abordare mai rea­listă şi lucidă a problemelor păcii în Europa, relevă schim­bări fundamentale în viaţa politică a continentului, în di­recţia creării unui cadru de înţelegere, colaborare şi coo­perare­ a statuării unui sistem de securitate. Conferinţa de la Bucureşti din 1966 a­­ Comitetului Politic Consultativ al statelor partici­pante la Tratatul de la Var­şovia, făcînd o analiză amplă şi aprofundată a noilor con­diţii create în Europa, a ten­dinţelor realiste apărute în o­­pinia publică internaţională care reclamau necesitatea a­­bordării concrete a problemei securităţii, a creării unui sis­tem de securitate care să pună popoarele ce trăiesc pe conti­nentul european în afara pe­ Dr. Ovidiu POPESCU (Continuare în pag. a 4-a) Europa relevă cel mai preg­nant complexitatea situaţiei create după cel de-al doilea război mondial, marile schim­bări ce au intervenit în rapor­

Next