Drum Nou, aprilie 1972 (Anul 29, nr. 8469-8494)

1972-04-01 / nr. 8469

pc: ZV^p.ga*­n nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8469 Sîmbătă, 1 aprilie 1972 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţârile, uniţi-vâ! invenţie iraşnieină premiile la Viena Agregatul pentru sudarea simultană a mai multor roţi auto sau piese similare, crea­ţie a unui colectiv de la Uzi­na de autocamioane din Bra­şov, este una din invenţiile româneşti premiate cu meda­lia de aur la Salonul interna­ţional de la Viena. Caracte­ristic pentru acest agregat es­te că el sudează simultan un rînd de roţi la interior şi un altul la exterior. Se asigură o productivitate ridicată pe su­prafeţe de lucru reduse, o me­canizare şi automatizare com­plexă, o calitate superioară sudării. (Agerpres) SPECTACOL DE GALĂ Ieri seară, in sala ,,Studio 181", a avut loc un spectacol de gală susţinut de corul facultăţii de muzică, dirijat de Dorel Munteanu, şi de brigada ar­tistică de agitaţie a Casei de cultură a studenţilor din Braşov, formaţii că­rora li s-a decernat premiul I la cea de-a Vlll-a ediţie a Festivalului na­ţional al artei studenţeşti, desfăşurat la Cluj. Au asistat membrii birourilor judeţean şi municipal de partid, ai consiliilor populare judeţean şi muni­cipal, activişti de partid şi de stat, cadre didactice şi studenţi ai Univer­sităţii braşovene. Aplauzele îndelungate ale publicu­lui spectator au marcat încă o dată valoarea artistică deosebită a progra­mului formaţiilor noastre studenţeşti. Angajament pe 1972: 1.500.000 Ifl PRODUCŢIE PESTE M­ Prin creşterea cu 0,2 a coeficientului de schimb se realizează peste angajament prefabricate ÎN VALOARE DE 2.000.000 Una din sarcinile de primă im­portanţă care stau actualmente în faţa colectivelor de muncă din industrie este folosirea inte­grală, la maximum, a capacităţi­lor de producţie. Generalizarea schimbului II şi extinderea schim­bului III, creşterea deci a coefi­cientului de schimb reprezintă una din cele mai eficiente resur­se pentru sporirea producţiei, a eficienţei economice în fiecare întreprindere, fără a afecta fon­duri de investiţii suplimentare. Relevînd că în întreprinderile in­dustriale există încă în această direcţie multiple rezerve nevalo­rificate, secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, arăta pe bu­nă dreptate la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din in­dustrie şi construcţii că : „Numai pe seama folosirii complete a capacităţilor de producţie putem asigura depăşirea substanţială a planului cincinal". Mai mult, în cursul dezbaterilor la Conferinţă au fost precizate căile concrete prin care centralele industriale şi întreprinderile trebuie să ac­ţioneze pentru folosirea comple­tă a capacităţilor de producţie. In vederea transpunerii în prac­tică a acestor sarcini, specialiştii întreprinderii noastre au plecat de la realizările obţinute în a­­nul trecut. Astfel, cu toate rezul­tatele bune obţinute în 1971, in­dicele de utilizare a maşinilor­­unelte s-a ridicat abia la 70 la sută. Atît comitetul de partid cu­ I.P.E.C. — Braşov şi comitetul oamenilor muncii — în urma analizelor efectuate — au ajuns la concluzia că în între­prinderea noastră există încă se­rioase rezerve în creşterea gra­dului de folosire a capacităţilor de producţie. Ca urmare, un co­lectiv de specialişti a analizat, în secţiile şi atelierele întreprin­derii, măsurile tehnice şi orga­nizatorice care se impun pentru­­generalizarea schimbului II şi ex­tinderea schimbului III. Ceea ce aş vrea să precizez de la bun început în privinţa a­­cestor măsuri 05*0 faptul că 010 se referă la o arie vastă de pro­bleme care se cer rezolvate, că ele înglobează un larg evantai de iniţiative. Cu alte cuvinte, creşterea coeficientului de schimb este rezultatul practic de sinteză al unei multitudini de acţiuni concrete, eficiente. Experienţa de pînă acum ne-a demonstrat că omiterea sau ignorarea unuia sau altuia din aceste domenii de ac­ţiune face că, eforturile pentru creşterea coeficientului de schimb­ să nu-şi atingă scopul prevăzut. Nu intenţionez, fireşte, să relev toată gama de măsuri întreprin­se în toate domeniile sau laturile activităţii de producţie. Cîteva se impun totuşi prin eficienţa lor deosebită. Aşa este, spre exem­plu, cazul organizării producţiei şi muncii în atelierele de prefa­bricate. S-a constatat că forma­ţiile de lucru, de pe liniile teh­nologice, nu sunt judicios împăr­ţite pe cele trei schimburi. Din această cauză, în unele schim­buri existau aşa-zisele „strangu­lări" în fabricaţie, determinate îndeosebi de lipsa de semifabri­cate, pe care schimbul prece­dent, incomplet folosit, nu le pu­tea asigura. Ca urmare, for­maţiile de lucru din atelierele de prefabricate au fost în aşa fel organizate încît să acopere toate cele trei schimburi, iar utilajele Ing. Ion MOICEANU, directorul I.P.E.C. Braşov (Continuare în pag. a 7-a) La primirea de noi membri in rindurile partidului ! Principialitatea şi exigenţa să deţină primatul ! Sarcinile deosebit de mari şi complexe ale edificarii so- I cietăţii socialiste multilateral dezvoltate impun, cu necesi- [ tate, creşterea necontenită, afirmarea plenară a rolului con­ z ducător al partidului, în toate domeniile vieţii şi activităţii social-economice. în acest context, întărirea continuă a rin-­­­durilor partidului cu cele mai înaintate şi capabile cadre de­­ muncitori, ţărani şi intelectuali, trebuie să se caracterizeze­­ ca un proces exigent şi perseverent, de calitatea membrilor partidului depinzînd, în ultimă instanţă, înfăptuirea progra­mului său.­­ Pe ce coordonate calitative este înscris acest proces la nivelul municipiului Braşov ? Cum acţionează Comitetul mu­nicipal de partid şi organizaţiile din subordine în scopul traducerii în viaţă a hotăririlor conducerii partidului cu pri­vire la acordarea înaltului titlu de comunist ? Pentru a afla un răspuns la aceste întrebări, citiţi articolul pe care îl pu- jj­­iicăm în pagina a 2-a. o noua centrala telefonica în municipiu După cum am fost informaţi de tov. Alfred Wagner, şeful Oficiu­lui municipal P.T.T.R., în cartierul braşovean Steagul roşu va fi pusă în funcţiune, în acest tri­mestru, o nouă centrală telefoni­că, care va permite sporirea nu­mărului de abonaţi din Braşov cu 30 la sută. Şi încă o noutate: pentru cetă­ţenii municipiului, care solicită convorbiri telefonice cu Capita­la, au fost instalate patru posturi telefonice publice, racordate di­rect la sistemul telefonic al Bucu­­reştiului (deci, fără utilizarea cu­noscutului prefix 90, ci prin for­mare directă a numărului dorit); aceste posturi funcţionează la sediul central al telefoanelor din Braşov, la oficiul din str. Republi­cii, la oficiul P.T.T.R. nr. 11 din cartierul Steagul roşu şi în gara Braşov. într-una din zilele tre­cute am poposit şi în sa­tul Paltin (Poiana Măru­lui). Am revăzut fru­mosul ,magazin sătesc şi şcoala de alături — ri­dicate în anii noştri. In peisajul montan, cu ca­sele risipite pe coclauri şi povîrnişuri, ceie două edificii noi de pe vale fac notă aparte, avizînd pe trecător despre în­noirile care îşi pun am­prenta şi pe fizionomia acestui tipic sat de mun­te. Afară în faţa maga­zinului cîţiva localnici împuţinau sticlele de bere. înăuntru, leliţele târguiau zahăr, încălţări, pînză şi arnici. Tocmai cînd ne luasem la vor­bă cu gestionarul Ion Cocan, atenţionîndu-l pentru murdăria din magazin, pentru că lă­sase mărfurile să se pră­­fuiască şi pereţii să se degradeze, s-a apropiat de noi un bătrînel deşi­rat, cu părul sur şi o­­brajii neraşi. Fără nici o zăbavă, bătrînelul ne-a luat în tărbacă : — Dar cine veţi mai fi şi dv. ? I-am explicat că sin­tem­ de la judeţ şi că rostul nostru e ca să de­terminăm lichidarea u­­nor neorînduieli cu care dumnealor par să se fi obişnuit. Bătrînelul s-a iţit vrăjmăşeşte la noi: — Va să zică sînteţi de „sus" ? Aţi picat toc­mai la vreme. Uite, noi cerem să ne faceţi o ma­gazie, în care dumnea­lui, Cocan, să adăpos­tească lăzile și butoaiele de afară. — Dar matale cine ești ? — l-am întrebat. — Ion Banu, de la nr. 663 ! Rostea aceste cuvinte ca și cînd ar fi zis: „Eu sînt primarele satului, în carne și oase". — Din cîte știu, nea Banule, magazinul aces­ta nou vi l-au făcut ăi de „sus", adică sta­tul. Şi şcoala de ală­turi la fel. Dumneata însă spui că-s ale „noas­tre“. Păi dacă-s ale „dumneavoastră", nu-i de datoria sătenilor să le îngrijească, să le o­­crotească ? Vreţi cumva ca U.J.C.C.-ul să vă tri­mită de la oraş şi un în­grijitor de magazin? Co­can e plătit nu numai ca să vîndă mărfurile, ci să şi păstreze faţa curată a prăvăliei. — Pe Cocon să-l lă­saţi, că-i om de omenie. Mai bine faceţi-ne un şopron pentru lăzi şi butoaie. — De ce nu-l faceţi dv. ? — Noi ?? ■ — Da! Dumneata pui o blană, vecinul altă blană,­ dumnealor, care zvîntă berea, altele, şi tot aşa. De ce adică aş­teptaţi totul de „sus" ? Doar judeţul nu-i un sac fără fund. — Vorbim alte limbi — făcu nea Banu, a le­hamite. Mă aşteptam ca cei din jur să intervină în dis­cuţie. N-au făcut-o însă, şi abia mai târziu mi-am dat seama de ce. — De-ale lui nea Ba­­­­nu să nu cumperi — mi-a șoptit Cocan. E cusurgiul satului, „avo­catul" din Paltin — cum îi zic oamenii. Poartă frică de el, că-i reclama­giu. Pe mine adineauri m-a lăudat. Da-n spate mă bîrfește, cum îi­ vine la gură. M-a reclamat peste tot. Asta-i îndelet­nicirea lui, să-şi vîre nasul în toate discuţii­le. Unde­­ vorbesc trei oameni, hop şi Banu ! Dacă unul zice „uite că-i aşa“, nea Banu zice „uite că nu-i aşa". In literatură tipul e cunoscut sub denumirea de Ghiţă-contra; în via­ţa de toate zilele oame­nii îi spun „căutătorul de nod în papură". Iată ce­ mi-a spus des­pre Ion Banu primarul din Poiana Mărului, to­varăşul Gheorghe Itu. — Se bagă în toate, nimic nu-i pe voia lui. Şi dacă ar fi un ţăran model, nu m-ar deranja. Dar nu-i tocmai model. Vorbeşte multe şi... se­sizează multe... Ne-am obişnuit să res­pectăm tâmplele cărun­te, fiindcă de sub ele iz­vorăsc înţelepciunea şi vorba cu judecată. Dar dacă dai de un vîrstnic care, în ciuda anilor, scoate numai, vorbe sla­be din gură, nu poţi să nu i-o zici. —­ Ehei, eu am trecut prin multe t­reia nea Banu. Am făcut şi răz- Attila SOCACIU ..flancatm“ Ion Bonn din Palim: - Să vină judeţul să ne facă șopronul!­­ Venim. Sîntem 475.000. Ajunge? (Continuare în pag. a 3-a) VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN REPUBLICA DEMOCRA­TIC­A SUDAN Convorbiri oficiale Vineri, 31 martie, la Palatul Po­porului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între preşedin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Repu­blicii Democratice Sudan, gene­ralul maior Gaafar Mohammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română : Ion Păţan, vice­preşedinte al Consiliului de Mi­niştri şi ministrul comerţului ex­terior, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Bujor Al­­măşan, ministrul minelor, petrolu­lui şi geologiei, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, Constantin Mitea, consilieri ai preşedintelui, Gheor­ghe Şerbănescu, însărcinat cu a­­faceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului comerţului exterior. Din partea sudaneză : dr. Os­man Abu Al-Gasim, ministrul coo­perării şi dezvoltării rurale, Ibra­him Moneim Mansour, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, minis­tru de stat la Preşedinţia republi­cii, Fakhradin Mohammad, ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, Ahmed Abdel Rahman Al- Akib, ministrul industriei si mine­lor, Suleiman Babikes, ambasa­dor, Mohammad Abdel Majid Ah­med, secretar de stat la Ministe­rul Comerțului. Întîlnirea tovarăşului­­ Ion Pătan , cu Ibrahim Moneim Mansour Vineri după-amiază, tovarăşul Ion Păţan, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, ministrul co­merţului exterior al Republicii Socialiste România, a avut o în­tâlnire de lucru cu Ibrahim Mo­neim Mansour, ministrul econo­miei Sudanului. Au fost discutate probleme le­gate de perfectarea unor înţele­geri privind cooperarea econo­mică şi tehnică, precum şi schim­burile de mărfuri pe anul în curs. Ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Bujor Almăşan, a avut o întrevedere de lucru cu minis­trul sudanez al industriei și mi­nelor, Ahmed Abdul Rahman El- Agib. Au fost discutate probleme de interes comun din domeniul minelor și al petrolului. Printre culturile a căror însăm­înţare nu mai trebuie tărăgănată este şi sfecla furajeră. In fotografie : Tractoris­tul Constantin Filip, de la ferma Hărman a I.A.S. Prejmer, pre­găteşte cu atenţie terenul destinat acestei culturi. Foto: GH. BANUŢA Vizita la rezervaţia naturală Dinder Vineri la amiază, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, împreună cu preşedin­tele Gaafar Numeiry au plecat spre localitatea Damazin, de unde şi-au continuat călătoria spre re­zervaţia naturală Dinder. Cei doi şefi de stat sunt însoţiți de personalități române şi suda­neze. •”» DIN ŢARĂ . Zilele acestea, o echipă de tineri alpinişti maramure­şeni, înfruntând asperităţile u­­nei grele ascensiuni, a fixat pe vîrful Pietrosul Rodnei, la 2.305 metri înălţime, o pla­că comemorativă închinată sărbătoririi semicentenarului U.T.C. Ca un omagiu al generaţiei semicentenarului adus organi­zaţiei Uniunii Tineretului Co­munist, tineri de la Uzina de fire şi fibre sintetice de la Săvineşti au scris pe­ o placă: ,,1922—1972. Să dăruim patriei tot ce avem mai bun, toată puterea minţii şi braţelor noastre, ei să-i închinăm ela­nul şi năzuinţele noastre ti­nereşti". Această placă come­morativă a fost prinsă în stâncă, pe Vîrful Toaca, de pe Muntele Ceahlău, la 1935 m. înălţime.­­ In peisajul industrial al oraşului Gheorgheni şi-a fă­cut apariţia o modernă fabrică de mobilă care va produce a­­nual peste 22.000 garnituri. Colectivul acestei noi unităţi, intrată în funcţiune zilele tre­cute, îşi propune ca întreprin­derea să atingă parametrii pro­iectaţi într-un termen cît mai scurt. Prinde contur şi noua fa­brică de stofe de mobilă, care urmează să intre în funcţiune . Incepînd din luna iulie, în staţiunea Amara va func­ţiona un nou complex sanato­­rial cu o capacitate de 1.000 locuri, realizat din fondurile U.G.S.R. Complexul, avînd un profil reumatologic, bazat pe tratamentul cu nămol sapro­pelic şi apă sărată, este dotat cu instalaţii moderne pentru încălzirea şi prepararea sub­stanţei curative, la tempera­tura şi concentraţia indicată de medic, cu laboratoare şi cabinete de consultaţii bine utilate. Aici vor fi aplicate şi tratamente în unele afecţiuni cardio-vasculare, ale căilor res­piratorii, ginecologice, precum şi tratamente de electroterapie şi hidroterapie. Tot din fondurile U.G.S.R se află în curs de execuţie noi complexe sanatoriale la Sîn­­giorz-Băi, cu o capacitate de 600 focuri, şi la Herculane, cu 360 locuri. Pînă la sfîrşitul cincinalului vor fi construite complexe asemănătoare la Efo­rie Nord, Geoagiu-Băi şi Tuş­­nad, însumînd peste 1.000 de locuri. La acestea se adaugă Tabăra de copii de la Năvo­dari, care va avea în final o capacitate de 5.500 locuri. (Agerpres) în prima jumătate a viitor, anului i i i i i i i i i i i i Cerinţele acestor zile impun măsuri prompte pentru: ■ MENŢINEREA UMEZELII ÎN SOL ■ FUNC­ŢIONAREA TUTUROR ASPERSOARELOR Pregătirea bună a patului germinativ = păstrarea în sol a două vagoane de apă la hectar Cantităţile mici de precipitaţii căzute în timpul iernii şi în a­­ceastă primăvară, precum şi temperatura mai ridicată decît în alţi ani au determinat şi scăder­ea rezervelor de apă ale solului. Acest fapt impune ca în fiecare unitate, concomitent cu executa­rea în epoca optimă a însămînţă­rilor, să se ia măsuri energice şi pentru efectuarea lucrărilor de menţinere a umidităţii în sol şi irigarea unor suprafeţe cît mai mari, dîndu-se prioritate culturi­lor de legume.­­ Pentru a vedea ce preocupare există în această privinţă, ieri am întreprins un raid-anchetă prin cîteva cooperative agricole. Iată, pe scurt, cele constatate : HARMAN Legumele nu suferă din cauza secetei Ieri dimineaţă, la ferma legu­micolă a G.A.P. Hărman aspersoa­rele funcţionau din plin. Cîţiva cooperatori, printre care se afla şi Knor Herman, mecanic la sta­ţia de pompare, supravegheau cu atenţie buna funcţionare a agre­gatului. In­­legătură cu această acţiune de cea mai mare impor­tanţă pentru nivelul viitoarei pro­ducţii de legume, am solicitat câ­teva amănunte inginerei F. Fire­­ţeanu, şefa fermei. „ Condiţiile acestei primăveri, ne-a informat interlocutoarea, au impus să începem irigatul cultu­rilor de toamnă încă cu trei săp­tămâni în urmă, aşa că pînă acum am făcut cîte 3 udări, pe cele două hectare cultivate cu salată, 4 ha. cu spanac şi 4 ha. cu căpşuni. Deocamdată am pus în funcţiune numai o staţie de pompare, dar cînd va fi nevoie, vom interveni şi cu cealaltă,­ care a fost verifi­cată şi funcţionează bine. — In total, ce suprafaţă culti­vată cu legume veţi iriga, în acest an ? — 63 ha., cu 10 mai mult decît în anul trecut. Din acestea, 5 ha. vor fi cultivate cu varză de vară, 10 ha. cu castraveţi, 3 ha. cu­ ţe­­lină şi gulioare. Vom iriga, de a­­semenea, varza de toamnă ce ur­mează să fie cultivată după legu­me şi verdeţuri. Dar, în cadrul acestei ferme legumicole se execută şi alte lu­crări menite să ducă la realizarea unor recolte mari, printre care merită a fi consemnate repicarea verzei timpurii pe 200 m.p., care va fi plantată în cîmp începând cu săptămîna viitoare, plantarea cartofilor încolţiţi pentru obţine­rea de producţii timpurii ş.a. Insă, ţinînd seama de condiţiile specifice ale acestei primăveri, se 1. TOCANIE, C. ILIESCU (Continuare în pag.­­ 2*6) 9 Misterele „iadului ver­de", o născocire în slujba monopolurilor • Submari­ne şi avioane militare par­ticipă la exploatarea unui nou Eldorado. De cîteva decenii, în jurul Amazoniei s-au ţesut tot felul de legende, una mai învăluită de mister decît cealaltă, una mai înfricoşătoare decît alta. Fabulosul şi tragicul Amazoniei (I) Şi toate cu un singur scop : acoperirea activităţii febrile pe care o desfăşurau marile trusturi nord-americane, sub forma a tot felul de misiuni religioase şi ştiinţifice, în rea­litate misiuni care operau în secret pentru prospectarea i­­menselor bogăţii ale­­subsolu­lui amazonian, acapararea de terenuri cît mai întinse, sta­bilirea zonelor pentru inves­(Continuers în pag. a 4-a)

Next