Drum Nou, mai 1972 (Anul 29, nr. 8495-8519)
1972-05-03 / nr. 8495
Proletari din toate ţarife, uniţi-viifiun nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8495 Miercuri, 3 mai 1972 4 pagini 30 bani Ilitor Minhialisti Mill i delegatiei dR M sl stinitt a Republicii Dévaié Gene Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Comitetul Central al Partidului Socialist tinit din Germania şi guvernele celor două ţări au convenit ca vizita oficială de prietenie în Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane să aibă loc în a doua decadă a lunii mai a.c. Delegaţia va fi condusă de Erich Honecker, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, şi Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. ARMINDENI SĂRBĂTORIT PRIN MUNCĂ, CÎNTEC, JOC ȘI VOIE BUNĂ In sectoarele de muncă cu FOC CONTINUU Este un bun obicei al poporului nostru ca în clipele de răgaz să treacă în revistă faptele mai de seamă, să se gîndească la ce are de făcut în viitor. Un asemenea moment de analiză au oferit și cele trei zile de repaus prilejuite de Sărbătoarea Zilei muncii. Nu ne-am propus ca în aceste rînduri să facem un bilanţ, nici prognoze, ci să vorbim despre cei care, lingă cuptoarele veşnic arzînde, au întreţinut focul viu al muncii, despre ştafeta care a făcut joncţiunea dintre rezultatele bilanţiere şi perspectivele entuziaste ale noii etape a întrecerii pentru îndeplinirea planului şi a angajamentelor pe cel de-al doilea an al actualului cincinal. Există un respect deosebit pentru aceşti oameni, pentru faptele lor, poate pentru că ele conţin o doză suplimentară de dăruire, entuziasm şi chiar sacrificiu. La „Temelia“ lîngă cuptoare şi în carieră ne-am întîlnit cu cunoştinţe mai vechi. Nu mai ştiudacă de Revelion, 23 August sau tot cu prilejul unui alt 1 Mai am mai scris despre cocătorul Dumitru Vişan, morarul Iosif Handra, sau şeful de brigadă de la cariere Constantin Patrichi. Ei au ţinut, ca de obicei, nu numai la prezenţă, ci şi la calitatea rezultatelor. Dispecerul de serviciu ne-a relatat de altfel ieri că planul pe cele trei zile a fost depăşit cu 10 tone clincher şi 85 tone ciment. Este un dar, şi poate cel mai semnificativ dar, închinat Zilei muncii. Chimiştii din Oraşul Victoria au ţinut ca de 1 Mai să adauge noi succese buchetului de realizări obţinute în prima etapă a întrecerii din 1972. Echipa lui Viorel Nimereala a adus o contribuţie de seamă la obţinerea celor 8 tone îngrăşăminte chimice realizate peste plan. La metanol s-au distins în muncă echipele lui Ioan Tudor şi Ioan Halmaghi şi operatorii D. Knall, F. Hărbău, Gh. Boeriu şi Gh. Cucu. Ei au dat peste prevederi 20 tone metanol. Paralel cu ei la „metanol II“ s-a muncit intens la reparaţia capitală a instalaţiei. Orice devans obţinut în aceste zile faţă de grafic va însemna cantităţi suplimentare de metanol. Acest lucru îl ştiu foarte bine maiştrii Gheorghe Dalea, Viorel Pandrea şi muncitorii Victor Ganea, Ioan Purece, Vasile Pîndescu şi Nicolae Cîndea pe care i-am întîlnit la executarea remontului. S-a muncit cu entuziasm şi la F.C.H. Zărneşti. Rezultatul : 10 tone celuloză, 8 tone hîrlie şi 2 tone drojdie furajeră peste plan. Dintre autorii acestor succese am reţinut numele şefului de secţie Mircea Garcea, maistrului Gheorghe Rotari şi al şefului de echipă Gheorghe Creţu de la „celuloză“, al şefului de secţie Nicolae Gircei, maiştrilor loan Dafina şi lancu Foacşe şi al conducătorilor de maşini Nicolae Roşea, Ioan Căţoiu, lancu Feherei şi loan Berţea de la „hîrtie“. .. .La Făgăraş, chimiştii au raportat partidului succese de seamă. In ziua de 1 Mai ei nu numai că au realizat planul, dar au obţinut şi o producţie suplimentară de 170.000 lei. In fruntea realizărilor s-au situat cei de la Fabrica de azotat de amoniu. Ei au dat peste prevederi 17,8 tone îngrăşăminte chimice. Maistrul Hans Lihn şi operatorii Ioan Fleşeriu, Gheorghe Ramba şi Gheorghe Negrilă s-au întrecut pe sine. Nici cei de la răşini sintetice nu s-au lăsat mai prejos. Aici operatorii Octavian Şipoş, Ioan Pandrea, Alexandru Iordea şi Ştefan Moraru au făcut totul ca instalaţiile să funcţioneze la randamentul planificat. Ba, mai mult, au depăşit şi sarcinile zilei cu 13,8 tone. Şirul exemplelor muncii pline de abnegaţie din aceste zile s-ar putea continua. Esenţial ni se pare însă de subliniat faptul că peste tot unde focul continuu al producţiei a reclamat prezenţa activă a oamenilor, ei şi-au făcut cu cinste datoria, manifestîndu-şi şi cuacest prilej hotărîrea de a înfăptui politica partidului. Z. FORT Ieri dimineaţă, topitorul Ioan Tomoşi a preluat ştafeta „focului", la noua turnătorie a Uzinei de autocamioane. Foto: GH. BANUŢA Pe scenele duhurilor braşovene Armindeni, zi a întregului pămînt şi mai ales a celor ce-i modelează chipul cu mintea şi braţul, zi a ogorului gravat de pluguri şi semănători şi clorofilă, a fontei şi oţelului, a nestematelor cu trudă smulse din măruntaiele pămîntului, dar mai întîi de toate zi a făurarilor de bogăţii şi frumuseţi, de inestimabile valori materiale şi spirituale ,puse trepte în suişul fără sfîrşit al istoriei, zi a oamenilor muncii de pretutindeni. Prefigurasem Intîiul de Mai cu două zile mai devreme, în 29 aprilie, atunci cînd strînşi în marile mitinguri populare, am salutat istorica zi a solidarităţii internaţionale raportînd partidului bogatele realizări din industrie, agricultură, ştiinţă şi artă, dedicate lui Armindeni ’72. La Braşov şiîn celelalte oraşe şi localităţi ale judeţului, ca în întreaga noastră patrie socialistă, s-au rostit cifre, angajamente şi îndemnuri edificatoare pentru vrerile noastre, declanşate şi coordonate de vrerea partidului, a politicii lui înţelepte, prin care ne-am cîştigat un loc, demn, stimat şi respectat în istoria lumii. Da, rostisem atunci bilanţul marilor înfăptuiri închinate Intîiului de Mai şi întrupate structural în cincinalul dezvoltării noastre multilaterale, spre a lăsa Armindeniul cîntecului, jocului şi veseliei. Plănuisem — ştiţi bine — mari serbări cîmpeneşti , în cele mai frumoase cadruri naturale din judeţ. Prinşi în hore şi sîrbe săltăreţe, îndemnaţi de ritmurile aprinse ale strigăturilor, chiuiturilor şi cîntecelor, angajaţi în întreceri sportive şi petreceri, ne gîndeam la o înfrăţire intimă cu imensitatea şi fecunditatea naturii, după cum în cugetul nostru aruncam un imens arc incandescent spre inimile semenilor noştri de pretutindeni. Timpul nefavorabil ne-a împiedicat însă exodul spre locurile de agrement. După cum era însă şi firesc, ploaia n-a putut face mai mult. Repliaţi rapid, am schimbat doar locurile întîlnirilor. Sub cupolele cluburilor şi sălilor de spectacole din Braşov şi celelalte oraşe ale judeţului, din marile aşezări rurale, am lăsat inimile să tresalte de bucuria muncii împlinite, în ceasul înalt al sărbătoririi muncii. Soli ai artei amatoare sau profesioniste din uzine, instituţii şi şcoli, de la Teatrul muzical din Braşov ne-au desfătat cu măiestria lor interpretativă, cu cântecele şi jocurile populare româneşti, maghiare şi germane, cu cîntece de muzică uşoară şi minunate programe de estradă. La Braşov, pe scena Palatului culturii, au evoluat mai întîi membrii Ion COMAN (Continuare in pag. a 3-a) Ansamblul „Poienița", prezentîndu-și mult-apreciatul program de jocuri populare. foi im nalii Iarbă, nu mărăcini şi arboret! Intr-unul din numerele trecute ale ziarului nostru arătam că specialiştii Staţiunii centrale de cercetări pentru cultura pajiştilor Măgurele-Braşov au întreprins o anchetă prin mai multe comune ale judeţului pentru a vedea în ce stadiu se găsesc lucrările de îmbunătăţire a pajiştilor naturale şi ,a da îndrumări practice — la faţa locului — referitoare la ceea ce mai este de făcut pentru definitivarea lor, astfel ca eficienţa acestora să fie maximă. Publicăm mai jos cîteva din constatările făcute în comunele Ungra, Racoş şi Cincu de ing.Mircea Marian şi ing. loan Breazu în legătură cu acţiunile de defrişare, curăţire ca şi cu alte lucrări care concură la creşterea producţiei de iarbă şi pregătirea păşunatului în condiţii optime. UNGRA: Planul de măsuri este un program de muncă Ceea ce s-a întreprins pînnă în prezent pentru îmbunătăţirea pajiştilor din Ungra dovedeşte fără îndoială că atît consiliul popular comunal, cît şi conducerea , cooperativei agricole de aici s-au preocupat cu răspundere de rezolvarea sarcinilor ce le-au revenit pentru mai buna punere în valoare a potenţialului de producţie al pajiştilor naturale. Respectîndu-se prevederile planului comun, întocmit în acest scop, aici au fost executate defrişări, de bună calitate, pe 15 hectare, s-au curăţit şi grăpat peste 200 ha. şi s-au aplicat îngrăşăminte chimice pe 150 ha. Concomitent cu aceste acţiuni, la care a participat un mare număr de crescători de animale, s-a deschis— din iniţiativa organelor locale de partid şi de stat, a cooperativei agricole — un adevărat şantier de desecări, unde prin muncă patriotică s-au săpat ca I. TOCANIE (Continuare în pag. a 3-a) Delegaţia Partidului Comunist din Ceylon a vizitat Braşovul Delegaţia Partidului Comunist din Ceylon, alcătuită din Dr. S.A. Wickremasinghe, preşedinte al partidului, şi C. Kumarasamy, membru al Biroului Politic al acestui partid, care la invitaţia C.C. al P.C.R. face o vizită în ţara noastră, a sosit, la 29 aprilie, în Braşov. In cursul zilei de 30 aprilie, oaspeţii ceylonezi au fost primiţi de tovarăşul Constantin Dragan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov "al P.C.R. întîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească, tovărăşească. Seara, tovarăşul Constantin Dragan a oferit un dineu în onoarea oaspeţilor, în saloanele hotelului „Sport“ din Poiană Braşov. Luni, 1 Mai, delegaţia P.C. din Ceylon a vizitat I.A.S. Prejmer, C.A.P. Harman, obiective socialculturale din municipiul și județul Brașov. In mina lui se string nevăzute, într-un mănunchi fascinant, firele. Zece, o sută, o mie. . Fiecare fir — o viaţă, fiecare fir — un OM. Acesta este conducătorul. Cel care trebuie să fie mereu în frunte. Cel care veghează. Vine la slujbă primul şi pleacă ultimul. De hotărîrile lui depinde bunul mers al unui sector de activitate. O uzină, un atelier, o echipă. . . Fiecare din acestea înseamnă oameni. Inima lor bate pentru fericirea noastră comună. Un fir scăpat din mină înseamnă o personalitate mutilată sau, mai mult, un om pierdut pentru colectiv, pentru societate. Mai multe fire scăpate din mină pot declanşa situaţii dramatice. Arta conducerii, căci a conduce este o artă, pere pricepere, pasiune, talent. . In uriaşul angrenaj care este societatea noastră socialistă, noţiunea de conducător a căpătat noi şi noi valenţe. Deasupra acestora se înalţă aceea de om politic. „Oricît de bun specialist ar fi cineva — şi noi avem nevoie de specialişti şi trebuie să insistăm pentru ridicarea cunoştinţelor de specialitate — nu va putea fi conducător de partid şi de economie acela care nu se preocupă de ridicarea nivelului său ideologic-politic. El poate fi un bun specialist, poate fi un bun funcţionar, dar nu un conducător politic", spunea într-una din expunerile sale tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La Uzina de tractoare, acolo unde se făureşte inima tractorului, motorul, l-am cunoscut pe inginerul Mihai Scorocîrje. A crescut odată cu uzina. A început ca muncitor. Drumul pe care l-a parcurs este uriaş. Maistru, şef de atelier, adjunct de şef de secţie. Acum comunistul Mihai Scorocîrje este şeful secţiei motor. Sub conducerea lui lucrează 1.500 de oameni. — Este un specialist de prima mină, ne declară tov. Traian Oţelea, secretarul comitetului de partid pe secţie. Dar nu acesta este lucrul principal. Specialişti buni există mulţi. Conducători buni se găsesc însă mai rar. Tovarăşul Scorocîrje îmbină activitatea din producţie cu munca politico-educativă. Participă la activitatea tuturor organizaţiilor de bază din secţie. Este peste tot unde se iveşte vreo greutate. Prin poziţia pe care o are imprimă întregului sector stilul său de muncă. Nu aş vrea să înţelegeţi prin aceasta că adoptă o politică dictatorială. Din contră. Se consultă cu cadrele, cu muncitorii. Este mereu in mijlocul oamenilor. — Dacă am o problemă de rezolvat vin întotdeauna la tovarăşul inginer, ne spune strungarul Damian Nagy. îmi amintesc că ani de zile oamenii de la maşinile de rectificat din sectorul meu erau nevoiţi să lucreze în gazele eliminate de ventilatorul băii de petrol. Această treaba şeful nostru a rezolvat-o pe loc. Vă mai pot da şi un alt exemplu. De la tovarăşul Scorocîrje am învăţat şi eu să lucrez cu oamenii mei. Se întîmplă ca un muncitor să absenteze, să nu lucreze bine. Este uşor să-l sancţionezi, dar pe un om nu poţi să-l dai afară, du-te! Trebuie să-l faci să te înţeleagă şi trebuie să-l înţelegi. Să stai de vorbă cu el, de la om la om. Secţia îşi are obligaţiile ei, de îndeplinirea lor depinde realizarea planului pe întreaga uzină. Mai aflăm de la oameni că şeful secţiei motor are o calitate rară, aceea de a-şi recunoaşte greşelile. Odată l-a acuzat pe un muncitor de nişte fapte de care nu era numai el vinovat. S-a dus, a verificat,l-a chemat pe om şi i-a spus: „Te rog să mă scuzi. Greşelile dumitale sunt astea şi astea. De cutare şi cutare lucru nu eşti vinovat". Se ocupă de tineri. A avut un cuvînt greu de spus în ceea ce priveşte încadrarea în acord a elevilor din anii doi şi trei de la şcoala profesională. Acum, unii dintre ei cîştigă 1000—1500 de lei pe lună, iar meşterii care au opus rezistenţa la început se întreabă în vacanţe unde le sînt copiii... — Ca să fii un bun conducător, trebuie să fii în primul rînd un om politic, ne spune tov. Mihai Scorocîrje. Ceea ce am învăţat pînă acum, in facultate, la orele de ştiinţe sociaie, în cadru! învăţâmîntului de partid, studiind documentele ideologice, caut să aplic aici, în secţia pe care o conduc. Problemele însă să ştiţi că le rezolva colectivul, nu conducătorul. Niciodată nu am folosit dreptul de veto! Toate problemele sunt ale noastre. Conducătorul trebuie să ştie să dirijeze, să aducă elemente noi, să pună umărul acolo unde este nevoie. Mi-amintesc că în urmă cu un timp, activitatea educativă şi în general orice activitate care depăşea cadrul strict al producţiei era privită cam la modul „asta-i treaba sindicatului, asta a U.T.C.-ului". Am zis: nu, e treaba noastră! Şi lucrurile au început să se pună pe roate. Oamenii vin la şedinţe, participă efectiv la treburile secţiei. .. Mă ţin de capul oamenilor. Caut să mi-i apropii. Acord foarte greu o sancţiune. De multe ori mi s-a spus: mai bine sancţionaţi-mă, dar lăsaţi-mă-n pace! Nu i-am lăsat însă! Ne vorbeşte în continuare de treburile secţiei. Documentele de partid sunt jaloanele care-i conturează întreaga activitate. Caută să aplice fiecare idee în microsistemul sectorului pe care-l conduce. Compară indicii realizaţi la scară naţională cu cei realizaţi în secţie. E mereu nemulţumit de cîte ceva, conştient că e loc mereu pentru mai bine. Cu inginerul Simion Săpunaru este foarte greu de vorbit. Conduce două secţii. Secţia şasiu şi S. 1500. în momentele în care nu se află în mijlocul oamenilor, vin oamenii la el, în birou e veşnică agitaţie. Unul intră, altul iese, telefonul sună. Problemele se cer rezolvate, timpul nu aşteaptă. Şi totuşi... —• Tovarăşe Săpunaru, ce înseamnă pentru dumneavoastră ceea ce noi am numi corelaţia om conducător — om politic? — N-am avut niciodată pretenţia să fiu om politic, dar dacă reuşesc să realizez sarcini- Eduard HUIDAN (Continuare în pag. a 2-a) A fi conducător înseamnă a fi om politic, a şti să găseşti drumul spre inima oamenilor Vizita la Braşov a unor delegaţii sale de peste hotare Marţi, delegaţiile sindicale de peste hotare, care ne vizitează ţara cu prilejul zilei de 1 Mai, au plecat într-o călătorie pe Valea Prahovei, în drum spre Braşov, oaspeţii au vizitat, pitoreştile staţiuni climaterice Sinaia, Buşteni şi Predeal, unde au făcut un scurt popas. In Braşov, membrii delegaţiilor, însoţiţi de Ioan Mărcuş, preşedintele Consiliului judeţean al sindi- catelor, au vizitat noile cartiere de locuinţe din municipiu şi au făcut o plimbare cu autocarele prin împrejurimile acestei localităţi. Seara, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor a oferit un dineu în cinstea oaspeţilor, în saloanele complexului „Cerbul carpatin“. PROFITORI! SAIGONEZI IŞI FAC BAGAJELE Tocmai cînd serviciile de propagandă ale lui Thieu se lăudau străinătăţii cu o mare operaţie militară, numită cu multă emfază1 „Victoria totală în 1972", cartierul general şi bazele militare saigoneze se arătau de-a dreptul îngrozite de efectul masivelor atacuri de artilerie ale forțelor de e(Continuare în pag a 4-a)