Drum Nou, mai 1972 (Anul 29, nr. 8495-8519)

1972-05-03 / nr. 8495

Proletari din toate ţarife, uniţi-vi­­ifiun nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8495 Miercuri, 3 mai 1972 4 pagini 30 bani Ilit­or Min­­hialisti Mill i delegatiei dR M sl stinitt a Republicii Dévaié Gene Comitetul Central al Partidu­lui Comunist Român, Comitetul Central al Partidului Socialist ti­nit din Germania şi guvernele celor două ţări au convenit ca vizita oficială de prietenie în Re­publica Socialistă România a de­legaţiei de partid şi guvernamen­tale a Republicii Democrate Ger­mane să aibă loc în a doua de­cadă a lunii mai a.c. Delegaţia va fi condusă de Erich Honecker, prim-secretar al Comitetului Central al Partidu­lui Socialist Unit din Germania, şi Willi Stoph, membru al Birou­lui Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii De­mocrate Germane. Cu prilejul vizitei va fi sem­nat Tratatul de prietenie, cola­borare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. ARMINDENI SĂRBĂTORIT PRIN MUNCĂ, CÎNTEC, JOC ȘI VOIE BUNĂ In sectoarele de muncă cu FOC CONTINUU Este un bun obicei al poporu­lui nostru ca în clipele de răgaz să treacă în­ revistă faptele mai de seamă, să se gîndească la ce are de făcut în viitor. Un ase­menea moment de analiză au o­­ferit și cele trei zile de repaus prilejuite de Sărbătoarea Zilei muncii. Nu ne-am propus ca în aceste rînduri să facem un bi­lanţ, nici prognoze, ci să vor­bim despre cei care, lingă cup­toarele veşnic arzînde, au între­ţinut focul viu al muncii, despre ştafeta care a făcut joncţiunea dintre rezultatele bilanţiere şi perspectivele entuziaste ale noii etape a întrecerii pentru înde­plinirea planului şi a angaja­mentelor pe cel de-al doilea an al actualului cincinal. Există un respect deosebit pentru aceşti oameni, pentru faptele lor, poate pentru că ele conţin o doză su­plimentară de dăruire, entu­ziasm şi chiar sacrificiu. La „Temelia“ lîngă cuptoare şi în carieră ne-am întîlnit cu cu­­noştinţe mai vechi. Nu mai ştiu­­dacă de Revelion, 23 August sau tot cu prilejul unui alt 1 Mai am mai scris despre cocă­torul Dumitru Vişan, morarul Iosif Handra, sau şeful de bri­gadă de la cariere Constantin Patrichi. Ei au ţinut, ca de obi­cei, nu numai la prezenţă, ci şi la calitatea rezultatelor. Dispe­cerul de serviciu ne-a relatat de altfel ieri că planul pe cele trei zile a fost depăşit cu 10 tone clincher şi 85 tone ciment. Este un dar, şi poate cel mai semnifi­cativ dar, închinat Zilei muncii. Chimiştii din Oraşul Victoria au ţinut ca de 1 Mai să adauge noi succese buchetului de reali­zări obţinute în prima etapă a întrecerii din 1972. Echipa lui Viorel Nimereala a adus o con­tribuţie de seamă la obţinerea celor 8 tone îngrăşăminte chimi­ce realizate peste plan. La meta­nol s-au distins în muncă echi­pele lui Ioan Tudor şi Ioan Hal­­maghi şi operatorii D. Knall, F. Hărbău, Gh. Boeriu şi Gh. Cucu­. Ei au dat peste prevederi 20 tone metanol. Paralel cu ei la „meta­nol II“ s-a muncit intens la re­paraţia capitală a instalaţiei. Orice devans obţinut în aceste zile faţă de grafic va însemna cantităţi suplimentare de meta­nol. Acest lucru îl ştiu foarte bine maiştrii Gheorghe Dalea, Viorel Pandrea şi muncitorii Victor Ganea, Ioan Purece, Va­sile Pîndescu şi Nicolae Cîndea pe care i-am întîlnit la executa­rea remontului. S-a muncit cu entuziasm şi la F.C.H. Zărneşti. Rezultatul : 10 tone celuloză, 8 tone hîrlie şi 2 tone drojdie furajeră peste plan. Dintre autorii acestor succese am reţinut numele şefului de secţie Mircea Garcea, maistrului Gheorghe Rotari şi al şefului de echipă Gheorghe Creţu de la „celuloză“, al şefului de secţie Nicolae Gircei, maiştrilor loan Dafina şi lancu Foacşe şi al con­ducătorilor de maşini Nicolae Roşea, Ioan Căţoiu, lancu Fe­herei şi loan Berţea de la „hîr­­tie“. .. .La Făgăraş, chimiştii au ra­portat partidului succese de sea­mă. In ziua de 1 Mai ei nu nu­mai că au realizat planul, dar au obţinut şi o producţie suplimen­tară de 170.000 lei. In fruntea realizărilor s-au situat cei de la Fabrica de azotat de amoniu. Ei au dat peste prevederi 17,8 tone îngrăşăminte chimice. Maistrul Hans Lihn şi operatorii Ioan Fleşeriu, Gheorghe Ramba şi Gheorghe Negrilă s-au întrecut pe sine. Nici cei de la răşini sin­tetice nu s-au lăsat mai prejos. Aici operatorii Octavian Şipoş, Ioan Pandrea, Alexandru Iordea şi Ştefan Moraru au făcut totul ca instalaţiile să funcţioneze la randamentul planificat. Ba, mai mult, au depăşit şi sarcinile zilei cu 13,8 tone. Şirul exemplelor muncii pline de abnegaţie din aceste zile s-ar putea continua. Esenţial ni se pare însă de subliniat faptul că peste tot unde focul continuu al producţiei a reclamat prezenţa activă a oamenilor, ei şi-au făcut cu cinste datoria, manifestîn­­du-şi şi cu­­acest prilej hotărîrea de a înfăptui politica partidului. Z. FORT Ieri dimineaţă, topitorul Ioan Tomoşi a preluat ştafeta „focului", la noua turnătorie a Uzinei de autocamioane. Foto: GH. BANUŢA Pe scenele duhurilor braşovene Armindeni, zi a întregului pă­­mînt şi mai ales a celor ce-i mo­delează chipul cu mintea şi bra­ţul, zi­ a ogorului gravat de plu­guri şi semănători şi clorofilă, a fontei şi oţelului, a nestematelor cu trudă smulse din măruntaiele pămîntului, dar mai întîi de toa­te zi a făurarilor de bogăţii şi­ frumuseţi, de inestimabile valori materiale şi spirituale ,puse trepte în suişul fără sfîrşit al istoriei, zi a oamenilor muncii de pretutin­deni. Prefigurasem Intîiul de Mai cu două zile mai devreme, în 29 aprilie, atunci cînd strînşi în ma­rile mitinguri populare, am salu­tat istorica zi a solidarităţii in­ternaţionale raportînd partidului bogatele realizări din industrie, agricultură, ştiinţă şi artă, dedi­cate lui Armindeni ’72. La Bra­şov şi­­în celelalte oraşe şi loca­lităţi ale judeţului, ca în întrea­ga noastră patrie socialistă, s-au rostit cifre, angajamente şi în­demnuri edificatoare pentru vre­rile noastre, declanşate şi coordo­nate de vrerea partidului, a poli­ticii lui înţelepte, prin care ne-am cîştigat un loc,­ demn,­ stimat şi respectat în istoria­ lumii. Da, rostisem atunci bilanţul marilor înfăptuiri închinate Intîiului de Mai şi întrupate structural în cin­cinalul dezvoltării noastre multi­laterale, spre a lăsa Armindeniul cîntecului, jocului şi veseliei. Plănuisem — ştiţi bine — mari serbări cîmpeneşti , în cele mai frumoase cadruri naturale din judeţ. Prinşi în hore şi sîrbe săl­tăreţe, îndemnaţi de ritmurile a­­prinse ale strigăturilor, chiuitu­rilor şi cîntecelor, angajaţi în în­treceri sportive şi petreceri, ne gîndeam la o înfrăţire intimă cu imensitatea şi fecunditatea natu­rii, după cum în cugetul nostru aruncam un imens arc incandes­cent spre inimile semenilor noş­tri de pretutindeni. Timpul nefavorabil ne-a împie­dicat însă exodul spre locurile de agrement. După cum era însă şi firesc, ploaia n-a putut face mai mult. Repliaţi rapid, am schimbat doar locurile întîlniri­­lor. Sub cupolele cluburilor şi sălilor de spectacole din Braşov şi celelalte oraşe ale judeţului, din marile aşezări rurale, am lă­sat inimile să tresalte de bucuria muncii împlinite, în ceasul înalt al sărbătoririi muncii. Soli ai artei amatoare sau pro­fesioniste din uzine, instituţii şi şcoli, de la Teatrul muzical din Braşov ne-au desfătat cu măies­tria lor interpretativă, cu cânte­cele şi jocurile populare româ­neşti, maghiare şi germane, cu cîntece de muzică uşoară şi mi­nunate programe de estradă. La Braşov, pe scena Palatului cul­turii, au evoluat mai întîi membrii Ion COMAN (Continuare in pag. a 3-a) Ansamblul „Poienița", prezentîndu-și mult-apreciatul program de jocuri populare. foi im­ nalii Iarbă, nu mărăcini şi arboret! Intr-unul din numerele trecute ale ziarului nostru arătam că specialiştii Staţiunii centrale de cercetări pentru cultura pajiştilor Măgurele-Braşov au întreprins o anchetă prin mai multe comune ale judeţului pentru a vedea în ce stadiu se găsesc lucrările de îmbunătăţire a pajiştilor naturale şi ,a da îndrumări practice — la faţa locului — referitoare la ceea ce mai este de făcut pentru de­finitivarea lor, astfel ca eficienţa acestora să fie maximă. Publi­căm mai jos cîteva din constatările făcute în comunele Ungra, Racoş şi Cincu de ing.­­Mircea Marian şi ing. loan Breazu în legătură cu acţiunile de defrişare, curăţire ca şi cu alte lucrări care concură la creşterea producţiei de iarbă şi pregătirea păşu­­natului în condiţii optime. UNGRA: Planul de măsuri este un program de muncă Ceea ce s-a întreprins pînnă în prezent pentru îmbunătăţirea pa­jiştilor din Ungra dovedeşte fără îndoială că atît consiliul popular comunal, cît şi conducerea , coo­perativei agricole de aici s-au preocupat cu răspundere de re­zolvarea sarcinilor ce le-au re­venit pentru mai buna punere în valoare a potenţialului de pro­ducţie al pajiştilor naturale. Res­pectîndu-se prevederile planului comun, întocmit în acest scop, aici au fost executate de­frişări, de bună calitate, pe 15 hectare, s-au curăţit şi grăpat peste 200 ha. şi s-au aplicat în­grăşăminte chimice pe 150 ha. Concomitent cu aceste acţiuni, la care a participat un mare număr de crescători de animale, s-a des­chis— din iniţiativa organelor lo­cale de partid şi de stat, a coo­perativei agricole — un adevărat şantier de desecări, unde prin muncă patriotică s-au săpat ca­ I. TOCANIE (Continuare în pag. a 3-a) Delegaţia Partidului Comunist din Ceylon a vizitat Braşovul Delegaţia Partidului Comunist din Ceylon, alcătuită din Dr. S.A. Wickremasinghe, preşedinte al partidului, şi C. Kumarasamy, membru al Biroului Politic al a­­cestui partid, care la invitaţia C.C. al P.C.R. face o vizită în ţara noastră, a sosit, la 29 apri­lie, în Braşov. In cursul zilei de 30 aprilie, oaspeţii ceylonezi au fost pri­miţi de tovarăşul Constantin Dra­gan, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim-se­cretar al Comitetului judeţean Braşov "al P.C.R. întîlnirea­­ s-a desfăşurat într-o atmosferă prie­tenească, tovărăşească. Seara, to­varăşul Constantin Dragan a ofe­rit un dineu în onoarea oaspeţi­lor, în saloanele hotelului „Sport“ din Poiană Braşov. Luni, 1 Mai, delegaţia P.C. din Ceylon a vizitat I.A.S. Prejmer, C.A.P. Harman, obiective social­­culturale din municipiul și jude­țul Brașov. In mina lui se string nevăzute, într-un mănunchi fascinant, fi­rele. Zece, o sută, o mie. . Fie­care fir — o viaţă, fiecare fir — un OM. Acesta este conducăto­rul. Cel care trebuie să fie me­reu în frunte. Cel care veghează. Vine la slujbă primul şi pleacă ultimul. De hotărîrile lui depinde bunul mers al unui sector de ac­tivitate. O uzină, un atelier, o echipă. . . Fiecare din acestea înseamnă oameni. Inima lor ba­te pentru fericirea noastră co­mună. Un fir scăpat din mină înseamnă o personalitate muti­lată sau, mai mult, un om pier­dut pentru colectiv, pentru so­cietate. Mai multe fire scăpate din mină pot declanşa situaţii dramatice. Arta conducerii, căci a conduce este o artă, pere pri­cepere, pasiune, talent. . In uriaşul angrenaj care este societatea noastră socialistă, no­ţiunea de conducător a căpătat noi şi noi valenţe. Deasupra a­­cestora se înalţă aceea de om politic. „Oricît de bun specialist ar fi cineva — şi noi avem nevoie de specialişti şi trebuie să insistăm pentru ridicarea cunoştinţelor de specialitate — nu va putea fi conducător de partid şi de eco­nomie acela care nu se preocu­pă de ridicarea nivelului său ideologic-politic. El poate fi un bun specialist, poate fi un bun funcţionar, dar nu un conducă­tor politic", spunea într-una din expunerile sale tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La Uzina de tractoare, acolo unde se făureşte inima tractoru­lui, motorul, l-am cunoscut pe inginerul Mihai Scorocîrje. A crescut odată cu uzina. A în­ceput ca muncitor. Drumul pe care l-a parcurs este uriaş. Maistru, şef de atelier, adjunct de şef de secţie. Acum comu­nistul Mihai Scorocîrje este şe­ful secţiei motor. Sub conduce­rea lui lucrează 1.500 de oa­meni. — Este un specialist de pri­ma mină, ne declară tov. Traian Oţelea, secretarul comitetului de partid pe secţie. Dar nu a­­cesta este lucrul principal. Spe­cialişti buni există mulţi. Con­ducători buni se găsesc însă mai rar. Tovarăşul Scorocîrje îmbină activitatea din producţie cu munca politico-educativă. Participă la activitatea tuturor organizaţiilor de bază din sec­ţie. Este peste tot unde se iveşte vreo greutate. Prin poziţia pe care o are imprimă întregului sector stilul său de muncă. Nu aş vrea să înţelegeţi prin aceas­ta că adoptă o politică dictato­rială. Din contră. Se consultă cu cadrele, cu muncitorii. Este me­reu in mijlocul oamenilor. — Dacă am o problemă de rezolvat vin întotdeauna la to­varăşul inginer, ne spune strun­garul Damian Nagy. îmi amin­tesc că ani de zile oamenii de la maşinile de rectificat din sec­torul meu erau nevoiţi să lucre­ze în gazele eliminate de venti­latorul băii de petrol. Această treaba şeful nostru a rezolvat-o pe loc. Vă mai pot da şi un alt exemplu. De la tovarăşul Scoro­cîrje am învăţat şi eu să lu­crez cu oamenii mei. Se întîmplă ca un muncitor să absenteze, să nu lucreze bine. Este uşor să-l sancţionezi, dar pe un om nu poţi să-l dai afară, du-te! Tre­buie să-l faci să te înţeleagă şi trebuie să-l înţelegi. Să stai de vorbă cu el, de la om la om. Secţia îşi are obligaţiile ei, de îndeplinirea lor depinde realiza­rea planului pe întreaga uzină. Mai aflăm de la oameni că şeful secţiei motor are o cali­tate rară, aceea de a-şi recu­noaşte greşelile. Odată l-a acu­zat pe un muncitor de nişte fapte de care nu era numai el vinovat. S-a dus, a verificat,l-a chemat pe om şi i-a spus: „Te rog să mă scuzi. Greşelile dumi­­tale sunt astea şi astea. De cu­tare şi cutare lucru nu eşti vino­vat". Se ocupă de tineri. A avut un cuvînt greu de spus în ceea ce priveşte încadrarea în acord a elevilor din anii doi şi trei de la şcoala profesională. Acum, unii dintre ei cîştigă 1000—1500 de lei pe lună, iar meşterii care au opus rezistenţa la început se întreabă în vacanţe unde le sînt copiii... — Ca să fii un bun conducă­tor, trebuie să fii în primul rînd un om politic, ne spune tov. Mi­hai Scorocîrje. Ceea ce am în­văţat pînă acum, in facultate, la orele de ştiinţe sociaie, în ca­dru! învăţâmîntului de partid, studiind documentele ideologice, caut să aplic aici, în secţia pe care o conduc. Problemele însă să ştiţi că le rezolva colectivul, nu conducătorul. Niciodată nu am folosit dreptul de veto! Toa­te problemele sunt ale noastre. Conducătorul trebuie să ştie să dirijeze, să aducă elemente noi, să pună umărul acolo unde este nevoie. Mi-amintesc că în urmă cu un timp, activitatea educati­vă şi în general orice activitate care depăşea cadrul strict al producţiei era privită cam la modul „asta-i treaba sindicatu­lui, asta a U.T.C.-ului". Am zis: nu, e treaba noastră! Şi lucru­rile au început să se pună pe roate. Oamenii vin la şedinţe, participă efectiv la treburile sec­ţiei. .. Mă ţin de capul oameni­lor. Caut să mi-i apropii. Acord foarte greu o sancţiune. De mul­te ori mi s-a spus: mai bine sancţionaţi-mă, dar lăsaţi-mă-n pace! Nu i-am lăsat însă! Ne vorbeşte în continuare de treburile secţiei. Documentele de partid sunt jaloanele care-i con­turează întreaga activitate. Cau­tă să aplice fiecare idee în mi­­crosistemul sectorului pe care-l conduce. Compară indicii reali­zaţi la scară naţională cu cei realizaţi în secţie. E mereu ne­mulţumit de cîte ceva, conştient că e loc mereu pentru mai bine. Cu inginerul Simion Săpunaru este foarte greu de vorbit. Con­duce două secţii. Secţia şasiu şi S. 1500. în momentele în care nu se află în mijlocul oamenilor, vin oamenii la el, în birou e veşnică agitaţie. Unul intră, al­tul iese, telefonul sună. Proble­mele se cer rezolvate, timpul nu aşteaptă. Şi totuşi... —• Tovarăşe Săpunaru, ce în­seamnă pentru dumneavoastră ceea ce noi am numi corelaţia om conducător — om politic? — N-am avut niciodată pre­tenţia să fiu om politic, dar da­că reuşesc să realizez sarcini- Eduard HUIDAN (Continuare în pag. a 2-a) A fi conducător înseamnă a fi om politic, a şti să găseşti drumul spre inima oamenilor Vizita la Braşov a unor delegaţii sale de peste hotare Marţi, delegaţiile sindicale de peste hotare, care ne vizitează ţa­­ra cu prilejul zilei de 1 Mai, au plecat într-o călătorie pe Valea Prahovei, în drum spre Braşov, oaspeţii au vizitat, pitoreştile sta­ţiuni climaterice Sinaia, Buşteni şi Predeal, unde au făcut un scurt popas. In Braşov, membrii delegaţiilor, însoţiţi de Ioan Mărcuş, preşedin­tele Consiliului judeţean al sindi-­ catelor, au vizitat noile cartiere de locuinţe din municipiu şi au făcut o plimbare cu autocarele prin împrejurimile acestei loca­lităţi. Seara, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor a oferit un dineu în cinstea oaspeţilor, în saloanele complexului „Cerbul carpatin“. PROFITORI! SAIGONEZI IŞI FAC BAGAJELE Tocmai cînd serviciile de propagandă ale lui Thieu se lăudau străinătăţii cu o mare operaţie militară, numită cu multă emfază1 „Victoria totală în 1972", cartierul general şi bazele militare saigoneze se arătau de-a dreptul îngrozite de efectul masivelor atacuri de artilerie ale forțelor de e­(Continuare în pag a 4-a)

Next