Drum Nou, mai 1972 (Anul 29, nr. 8495-8519)

1972-05-23 / nr. 8512

Proletari din toate tarile, uniţî-val vpum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8512 Marţi, 23 mai 1972 4 pagini 30 bani mi tiu feil­ in­ lim­bi 34 ÎNTREPRINDERI AU DEPĂŞIT SARCIILE DE PLAN Noua etapa a întrecerii pe 1972, ce se desfăşoară sub semnul pre­gătirilor pentru Conferinţa Naţio­nală a P.C.R. şi cea de-a 25-a a­­niversare a proclamării Republi­cii Populare Române, a în­ceput cu succese de presti­giu, în judeţul nostru, sarcinile de plan pe primele două deca­de din luna mai au fost depăşi­te într-un număr de 34 de între­prinderi, printre care se numără unităţile cu pondere în produc­ţia braşoveană: U.A.Bv, „Tracto­rul", „Rulmentul", Fabrica de sto­fe şi altele. Iată de aiţie­ tabloul întrecerii pe luna în curs, în func­ţie de realizările pe două deca­de din planul lunii mai, la pro­ducţia marfă. 24.F.C.H. Zărneşti 64,7 25.întreprinderea poligrafică 64,5 26.U.M.M.R. 64,4 27.Fabrica de tricotaje 64,4 28.Fabrica de stofe 64,3 29.„Hidromecanica" 64,2 30.„Tractorul" 64,1 31.Fabrica de şuruburi 64,1 32.„Colorom" Codlea 64,1 33 C.P.L. 64,1 34.„Timpuri noi” 64,1 Cota matematica de realizat 64,0 35.I.I.L. Braşov 36.Combinatul chimic — Făgăraş 63,1 37.Fabrica de scule — Rîşnov 63,0 Cu tot startul bun, înregistrat de marea majoritate a întreprin­derilor, sîntem nevoiţi să con­semnăm, ritmicitatea necorespun­zătoare a fabricaţiei într-un nu­măr de 15 unităţi economice. Din nou, printre cauzele aritmicităţii figurează neajunsuri în activita­tea de aprovizionare (la I.U.S., „Electroprecizie", Industria lap­telui), defectarea accidentală a unor maşini şi utilaje (la F.A.T. Codlea, „Reconstrucţia", U.E.I.L. Braşov). Desigur că recuperarea restanţelor înregistrate impune acum eforturi suplimentare, ast­fel ca bilanţul rodnic raportat pe 4 luni să fie întregit cu noi depă­şiri de plan, pe măsura poten­ţialului uman, tehnic şi material de care dispunem, a prestigiului de care se bucură industria bra­şoveană. 63,2 " întreprinderi a realizărilor din planul pe luna mai Cu planul pe 5 luni îndeplinit Colectivul Filaturii de lină pieptănată din Ghimbav a în­deplinit ieri prevederile de plan pe 5 luni la producţia globală şi la producţia marfă. Succesul se datoreşte, prin­tre altele, unei mai bune şi rit­mice aprovizionări cu materii prime şi materiale, ca şi mă­­surilor­ântreprins_e_peritriLJo­o,­ mai deplină a maşinilor utilajelor şi instalaţiilor din dotare, timpului de lucru şi forţei de muncă. In acest fel, apreciază specialiştii între­prinderii, în perioada care a mai rămas pînă la finele lunii, există condiţii pentru obţine­rea unei producţii suplimenta­re în valoare de circa 7 mi­lioane ■ iMimiMiMiMHiHMiaaiMiM'iMiaBiimiMianiaMiMHiaBiaviaai«; ­­in Editura politică a apărut: I NICOLAE CEAUŞESCU \ Cuvîntare la Conferinţa pe ţara a inginerilor şi tehnicienilor C/OM­IRIMII — 19 mai 1972 — Fabrica de acid azotic de la Combinatul chimic din Făgăraș. Turnurile de absorbție. Angajamente suplimentare Analizînd resursele existen­te pentru sporirea producţiei şi a eficienţei economice, co­lectivul Fabricii de scule din Rîşnov a hotărît recent să-şi suplimenteze angajamentele asumate în întrecerea socia­listă pentru îndeplinirea e­­xemplară şi depăşirea preve­derilor de plan pe anul în curs. Printre indicatorii­ la care angajamentele au fost sporite se numără producţia globală, producţia mamfă şi beneficiile — cu câte un milion lei la fie­care. De remarcat este' faptul' că angajamentul la beneficii a fost dublat, ceea ce atestă e­­forturile constructorilor de scu­le, orientate spre creşterea efi­cienţei economice. Colectivul fabricii din Rîş­nov a hotărî­t în acest sens ca pînă la Conferinţa Naţională a P.C.R. să realizeze între 60—70 la sută din angajamentele a­­nuale la producţia globală şi la producţia marfă. Chipul nou al produselor se conturează de pe planşetele proiectanţilor. Fotografia vă prezintă pe inginerii Gheorghe Pîrv şi Eckard Edmund, din serviciul metalurg şef al uzi­nei „Hidromecanica”, „croind" un nou viitor produselor uzinei. Foto: GH. BÂNUŢA L­. I­­­ran-A Iures Ieri, la Palatul Republicii şi-a început lucrările CONFERINŢA NAŢIONALA A SCRIITORILOR în sala mică a Palatului Repu­blicii Socialiste România au în­ceput, luni dimineaţa, lucrările Conferinţei naţionale a scriitori­lor. Eveniment de o deosebită im­portanţă în viaţa literară a ţării, precedat de un larg şi con­structiv schimb de păreri în pre­să şi în publicaţiile de speciali­tate, Conferinţa — for amplu, re­prezentativ — va dezbate într-un spirit de înaltă răspundere pro­bleme ale creaţiei scriitoriceşti şi va analiza cele mai eficace căi pentru a transpune, în opere lite­rare, într-o expresie originală, de aleasă ţinută artistică, viaţa şi munca eroică a constructorilor români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi ai noii orinduiri sociale, măreţul program propus de partid privind făurirea socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră. Alături de scriitori, la lucrările Conferinţei iau parte numeroşi invitaţi, reprezentanţi ai institu­ţiilor centrale şi organizaţiilor de masă, membri ai conducerii ce­lorlalte uniuni de creaţie, alţi oa­meni de artă şi cultură. Lucrările Conferinţei au fost deschise de Zah­aria Stancu, pre­şedintele Uniunii scriitorilor. Participanţii au ales în unani­mitate un prezidiu format din membri ai Biroului Uniunii scrii­torilor şi ai Comitetului de par­tid, scriitori membri ai Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Român, alte personalităţi ale vieţii noastre literare. După alegerea organelor de lucru ale Conferinţei, a fost a­­doptată următoarea ordine de zi: Raportul de activitate al Consi­liului Uniunii scriitorilor pe pe­rioada noiembrie 1968 — mai 1972; Raportul de activitate al Comisiei de cenzori, pe aceeaşi perioadă; Discuţii: Aprobarea activităţii Uniunii scriitorilor şi a Comisiei de cenzori, aprobarea Statutului Uniunii scriitorilor; A­­legerea Consiliului Uniunii scrii­torilor, a Biroului şi a conducerii operative a Uniunii scriitorilor şi a Comisiei de cenzori. Conferinţa a adus un pios o­­magiu scriitorilor decedaţi în pe­rioada care a trecut de la ultima adunare generală a scriitorilor din 1968. Intrîndu-se în ordinea de zi, Zaharia Stancu, preşedintele U­­niunii, a prezentat Raportul de activitate al Consiliului Uniunii scriitorilor pe perioada noiem­brie 1968 — mai 1972. în continuare, scriitorul Nicolas Tăutu a prezentat raportul Comi­siei de cenzori. Au urmat, apoi, dezbaterile ge­nerale asupra rapoartelor pre­zentate. Au luat cuvîntul scriito­rii : Constantin Chiriță, Alecu Ivan Chilia, Mircea Radu Iacoban, Hajdú Gyozo, Hie Păunescu, Ion Negoiţescu, Radu Cârneci, Ion Gheorghe, Virgil Teodorescu, An­ton Breitenhofer, Ioan Alexandru, Alexandru Dima, Lasz János, Au­rel Mihaie, Romulus Vulpescu, Dan Zamfirescu, Letay Lajos, Leonid Dimov, Corneliu Leu, Liviu Brato­­loveanu. Lucrările conferinţei continuă. (Agerpres) i­I­Bllia ISBIiH­­ill BUS ,1111^1 BUHiBjlBIHISSiniBIHiniBintl UN CADRU OPTIM PENTRU PARTICIPAREA SPORITĂ A OAMENILOR MUNCII LA CONDUCEREA Şl ORGANIZAREA PRODUCŢIEI Chemate la viaţă de necesita­tea obiectivă a creşterii gradului de concentrare a producţiei, în condiţiile avîntului ştiinţei şi teh­nicii moderne, centralele indus­triale şi-au demonstrat­ viabilita­tea lor, afirmîndu-se ca unităţi e­­conomice lucrative, în măsură să­ impulsioneze dezvoltarea şi per­fecţionarea producţiei, concen­trarea eforturilor spre probleme-­­le fundamentale ale creării bu­nurilor materiale. In întîmpinarea CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN din luna iulie a. c., consacrată dezbaterii problemelor perfecţio­nării, în continuare, a conducerii şi planificării activitafii economico­­sociale, dezvoltării democraţiei socialiste Corespunzător noii structuri or­ganizatorice au fost iniţiate am­ple acţiuni pentru perfecţionarea mecanismului economic, pentru adîncirea democraţiei economice. Prin instituţionalizarea formelor colective de conducere şi acor­darea competenţelor respective s-a creat un cadru mai favorabil pentru ca oamenii să participe cu spirit de iniţiativă şi răspundere la elaborarea şi înfăptuirea de­ciziilor economice. Realizările de pînă acum îndreptăţesc pe bună dreptate concluzia că măsurile adoptate au fost juste. Nu este însă mai puţin adevă­rat că mai persistă anomalii ca­re frînează buna desfăşurare a muncii. La prima vedere s-ar pu­tea crede că existenţa lor poate fi­ explicată prin timpul insufici­ent avut la dispoziţie pentru a­­şezarea temeinică a lucrurilor pe făgaşul preconizat de măsurile organizatorice şi legislative. Re­alitatea este însă cu totul alta. Pînă acum nu s-a reuşit să fie înlăturate mentalităţile şi rutina provenite din stilul de muncă în­treţinut şi cultivat de către cen­tralismul excesiv. Aici găsim, de fapt, explicaţia multor neajunsuri care diminuează eficienţa unor măsuri. Aşa stau lucrurile, bună­oară, cu unele competenţe ale consiliilor oamenilor muncii. Precum se ştie, Legea nr. 11 din 1971 cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat stabileşte atribuţiile cen­tralelor şi întreprinderilor indus­triale, atribuţii care reprezintă, de fapt, suportul material pentru ac­tivitatea consiliilor, comitetelor şi adunărilor generale ale oameni­lor muncii, cu alte cuvinte adîn­cirea democraţiei economice. în dese cazuri, prin diferite instruc­ţiuni sau alte acte normative se limitează nejustificat competen­ţele acestor organe de conducere colectivă ale oamenilor muncii. De exemplu, la C.I.L.A. Braşov a­­cest organ colectiv de conducere avea competenţa — potrivit le­gii — să stabilească gradarea subunităţilor, însă prin diferite acte normative această compe­tenţă a fost trecută ministerului de resort şi Ministerului Muncii. Care au fost consecinţele? O per­manentă tevatură între conduce­rea centralei industriale şi mi­nister, care a imprimat muncii un caracter birocratic, ceea ce a im­pietat asupra desfăşurării nor­male a activităţii şi a redus des­tul de mult din timpul necesar pentru rezolvarea problemelor de ansamblu şi de perspectivă ale centralei. Respectarea competenţelor cen­tralelor industriale stabilite prin lege are o importanţă majoră pentru afirmarea eficientă a noii structuri organizatorice. Cine da­că nu aceste organisme econo­mice sunt cele mai în măsură, da­torită caracterului şi rolului lor, să cunoască situaţia concretă din întreprinderile aflate în subordi­ne? Or, limitarea competenţelor nu face altceva decât să stinghe­rească libertatea de mişcare şi C.­ION P­entru respectarea tehnologiei culturii cartofului m­mm, prăşitul, ERBICIDATUL SĂ SE EXECUTE EN TIMP! Un kg de buruieni reduce cu un kg producţia de tuberculi Una dintre culturile agricole căreia în aceste zile trebuie să se i se acorde maximum de aten­ţie este cea a cărţoiului, deoa­rece se ştie că numai prin res­pectarea întocmai a tehnologiei recomandate se pot asigura con­diţii optime de creştere şi dezvol­tare a plantelor şi în final obţi­nerea producţiilor scontate. Jude­cind după modul în care s-a por­nit la această importantă acţiu­ne, se poate afirma că în nume­roase cooperative agricole de producţie s-au obţinut rezultate bune. „Pentru a asigura un ritm rapid de lucru la efectuarea lucrărilor de îngrijire a cărţoiului, ne-a in­format N. Mărgineanu, inginerul­­şef al C.A.P. Hălchiu, mai ales că această cultură ocupă o supra­faţă întinsă — 375 ha., noi punem un accent deosebit pe extinderea la maximum a mecanizării. în a­­cest sens, toţi mecanizatorii noş­tri au fost cuprinşi în formaţiile de muncă alcătuite în această primăvară şi îşi aduc contribu­ţia la realizarea scopului propus". Am aflat apoi că aceştia sunt an­grenaţi într-o permanentă între­cere, fiecare tractorist străduin­­du-se să se achite cit mai bine de sarcinile încredinţate. De a­­ceea este destul de greu să afir­măm cu deplină siguranţă care din ei este în frunte: Nicolae Er­­cuş, Liss Albert, Gh. Reipp, Petre Brendorfer sau altul. Cuvîntul lor de ordine este ca producţia de 17.000 kg. tuberculi la ha., pre­văzută în plan, să fie substanţial depăşită. Argumentele care vin să confirme eforturile acestor oa­meni harnici constau în lucrările efectuate pînă acum: grăpetrea a 40 ha., rebilonarea întregii supra­­feţe cultivate cu cartofi, aplicarea de erbicide pe mai bine de 200 hectare, începerea în momentul optim a primei praşile, care s-a şi executat pe circa 100 ha, în rîndul unităţilor agricole în care se pune un mare accent pe efectuarea operativă a lucrărilor de întreţinere la cultura cărţoiu­lui, cu respectarea strictă a teh­nologiei recomandate de specia­lişti, se află şi alte cooperative agricole. Este vorba de cele din Cristian, Ghimbav, Sînpetru, Be­tleem, Făgăraş, Homorod şi alte­le, în care nu numai rebilonatul, ci şi prima praşilă mecanică se află într-un stadiu avansat. La fel poate fi amintit aici exemplul I.A.S. Prejmer, unde printr-o bună organizare a muncii, folosirea in­tensivă a timpului de lucru, s-au aplicat rebilonatul, prima praşilă şi erbicidatul pe toate cele 1.030 ha, cultivate cu cartofi. Dar, aşa după cum s-a apreciat şi în şedinţa de lucru operativă, ţinută ieri dimineaţă la Direcţia generală judeţeană a agriculturii, în multe unităţi agricole se ac­ţionează încă mult prea lent la executarea acestor lucrări. De a­­ceea, s-a recomandat ca peste tot să se pună în funcţiune culti­vatoarele, cărora să li se stabi­lească grafice zilnice de lucru, iar conducerile unităţilor să ana­lizeze şi să urmărească cu seve­ritate respectarea cu stricteţe a acestor grafice. Faptul se impu- I. TOCANIE (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. c­ 2-a) |­i!018 camii*fpac| magazinele alimentare la ora modernizării . D crtd curs solicitării cetăţenilor din­­ mai multe cartiere braşovene şi ale­­ oraşului Codlea, conducerea O.C.L. ■ Alimentara Braşov a dispus renova­­­rea şi modernizarea unor unităţi din ■ reţeaua sa. Astfel, dintr-un spaţiu cu­­ totul necorespunzător, centrul de car­­a­ne din str. Carpaţilor - zona fabricii­­ „Temelia" — a fost mutat într-un local­­ special amenajat, dotat cu mobilier şi aparatură adecvată. Recent, maga­zinul alimentar nr. 218 de pe str. Mi­­hai Viteazu a reintrat în circuitul co­mercial cu o înfăţişare nouă, dispu­­nînd de instalaţii frigorifice şi mobi­lier modern. în prezent, lucrările de renovare şi reutilare sunt concentrate la centrul de lapte şi pîine nr. 257 din Codlea, care va fi redeschis pes­te cîteva zile. ni în dreptul maritim interna­ţional se nasc o sumedenie de lacune, pe măsură ce cresc ne­cesităţile omenirii. Aşa, de pil­dă, tot mai des este reclamată reglementarea folosirii unei zone maritime unde sursele de extracţie minerală stînjenesc funcţiunile cablurilor subma­rine, circulaţia pe principalele (Continuare în pag. a 4-a) Viitorul oceanelor şi legislaţia maritimă • CINE ARE DREPTUL LA RECUPERAREA COMORILOR SCUFUNDATE? * PERSPECTIVELE ANTARCTICII CA FRI­­GORIFER MONDIAL · OCROTIREA PRIN LEGE ŞI DOMES­TICIREA DELFINILOR MĂRILE, MEDICINA ŞI FARMACO­LOGIA.

Next