Drum Nou, mai 1972 (Anul 29, nr. 8495-8519)
1972-05-23 / nr. 8512
Proletari din toate tarile, uniţî-val vpum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8512 Marţi, 23 mai 1972 4 pagini 30 bani mi tiu feil in limbi 34 ÎNTREPRINDERI AU DEPĂŞIT SARCIILE DE PLAN Noua etapa a întrecerii pe 1972, ce se desfăşoară sub semnul pregătirilor pentru Conferinţa Naţională a P.C.R. şi cea de-a 25-a aniversare a proclamării Republicii Populare Române, a început cu succese de prestigiu, în judeţul nostru, sarcinile de plan pe primele două decade din luna mai au fost depăşite într-un număr de 34 de întreprinderi, printre care se numără unităţile cu pondere în producţia braşoveană: U.A.Bv, „Tractorul", „Rulmentul", Fabrica de stofe şi altele. Iată de aiţie tabloul întrecerii pe luna în curs, în funcţie de realizările pe două decade din planul lunii mai, la producţia marfă. 24.F.C.H. Zărneşti 64,7 25.întreprinderea poligrafică 64,5 26.U.M.M.R. 64,4 27.Fabrica de tricotaje 64,4 28.Fabrica de stofe 64,3 29.„Hidromecanica" 64,2 30.„Tractorul" 64,1 31.Fabrica de şuruburi 64,1 32.„Colorom" Codlea 64,1 33 C.P.L. 64,1 34.„Timpuri noi” 64,1 Cota matematica de realizat 64,0 35.I.I.L. Braşov 36.Combinatul chimic — Făgăraş 63,1 37.Fabrica de scule — Rîşnov 63,0 Cu tot startul bun, înregistrat de marea majoritate a întreprinderilor, sîntem nevoiţi să consemnăm, ritmicitatea necorespunzătoare a fabricaţiei într-un număr de 15 unităţi economice. Din nou, printre cauzele aritmicităţii figurează neajunsuri în activitatea de aprovizionare (la I.U.S., „Electroprecizie", Industria laptelui), defectarea accidentală a unor maşini şi utilaje (la F.A.T. Codlea, „Reconstrucţia", U.E.I.L. Braşov). Desigur că recuperarea restanţelor înregistrate impune acum eforturi suplimentare, astfel ca bilanţul rodnic raportat pe 4 luni să fie întregit cu noi depăşiri de plan, pe măsura potenţialului uman, tehnic şi material de care dispunem, a prestigiului de care se bucură industria braşoveană. 63,2 " întreprinderi a realizărilor din planul pe luna mai Cu planul pe 5 luni îndeplinit Colectivul Filaturii de lină pieptănată din Ghimbav a îndeplinit ieri prevederile de plan pe 5 luni la producţia globală şi la producţia marfă. Succesul se datoreşte, printre altele, unei mai bune şi ritmice aprovizionări cu materii prime şi materiale, ca şi măsurilorântreprins_e_peritriLJoo, mai deplină a maşinilor utilajelor şi instalaţiilor din dotare, timpului de lucru şi forţei de muncă. In acest fel, apreciază specialiştii întreprinderii, în perioada care a mai rămas pînă la finele lunii, există condiţii pentru obţinerea unei producţii suplimentare în valoare de circa 7 milioane ■ iMimiMiMiMHiHMiaaiMiM'iMiaBiimiMianiaMiMHiaBiaviaai«; in Editura politică a apărut: I NICOLAE CEAUŞESCU \ Cuvîntare la Conferinţa pe ţara a inginerilor şi tehnicienilor C/OMIRIMII — 19 mai 1972 — Fabrica de acid azotic de la Combinatul chimic din Făgăraș. Turnurile de absorbție. Angajamente suplimentare Analizînd resursele existente pentru sporirea producţiei şi a eficienţei economice, colectivul Fabricii de scule din Rîşnov a hotărît recent să-şi suplimenteze angajamentele asumate în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea exemplară şi depăşirea prevederilor de plan pe anul în curs. Printre indicatorii la care angajamentele au fost sporite se numără producţia globală, producţia mamfă şi beneficiile — cu câte un milion lei la fiecare. De remarcat este' faptul' că angajamentul la beneficii a fost dublat, ceea ce atestă eforturile constructorilor de scule, orientate spre creşterea eficienţei economice. Colectivul fabricii din Rîşnov a hotărît în acest sens ca pînă la Conferinţa Naţională a P.C.R. să realizeze între 60—70 la sută din angajamentele anuale la producţia globală şi la producţia marfă. Chipul nou al produselor se conturează de pe planşetele proiectanţilor. Fotografia vă prezintă pe inginerii Gheorghe Pîrv şi Eckard Edmund, din serviciul metalurg şef al uzinei „Hidromecanica”, „croind" un nou viitor produselor uzinei. Foto: GH. BÂNUŢA L. Iran-A Iures Ieri, la Palatul Republicii şi-a început lucrările CONFERINŢA NAŢIONALA A SCRIITORILOR în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România au început, luni dimineaţa, lucrările Conferinţei naţionale a scriitorilor. Eveniment de o deosebită importanţă în viaţa literară a ţării, precedat de un larg şi constructiv schimb de păreri în presă şi în publicaţiile de specialitate, Conferinţa — for amplu, reprezentativ — va dezbate într-un spirit de înaltă răspundere probleme ale creaţiei scriitoriceşti şi va analiza cele mai eficace căi pentru a transpune, în opere literare, într-o expresie originală, de aleasă ţinută artistică, viaţa şi munca eroică a constructorilor români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi ai noii orinduiri sociale, măreţul program propus de partid privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Alături de scriitori, la lucrările Conferinţei iau parte numeroşi invitaţi, reprezentanţi ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor de masă, membri ai conducerii celorlalte uniuni de creaţie, alţi oameni de artă şi cultură. Lucrările Conferinţei au fost deschise de Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii scriitorilor. Participanţii au ales în unanimitate un prezidiu format din membri ai Biroului Uniunii scriitorilor şi ai Comitetului de partid, scriitori membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, alte personalităţi ale vieţii noastre literare. După alegerea organelor de lucru ale Conferinţei, a fost adoptată următoarea ordine de zi: Raportul de activitate al Consiliului Uniunii scriitorilor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972; Raportul de activitate al Comisiei de cenzori, pe aceeaşi perioadă; Discuţii: Aprobarea activităţii Uniunii scriitorilor şi a Comisiei de cenzori, aprobarea Statutului Uniunii scriitorilor; Alegerea Consiliului Uniunii scriitorilor, a Biroului şi a conducerii operative a Uniunii scriitorilor şi a Comisiei de cenzori. Conferinţa a adus un pios omagiu scriitorilor decedaţi în perioada care a trecut de la ultima adunare generală a scriitorilor din 1968. Intrîndu-se în ordinea de zi, Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii, a prezentat Raportul de activitate al Consiliului Uniunii scriitorilor pe perioada noiembrie 1968 — mai 1972. în continuare, scriitorul Nicolas Tăutu a prezentat raportul Comisiei de cenzori. Au urmat, apoi, dezbaterile generale asupra rapoartelor prezentate. Au luat cuvîntul scriitorii : Constantin Chiriță, Alecu Ivan Chilia, Mircea Radu Iacoban, Hajdú Gyozo, Hie Păunescu, Ion Negoiţescu, Radu Cârneci, Ion Gheorghe, Virgil Teodorescu, Anton Breitenhofer, Ioan Alexandru, Alexandru Dima, Lasz János, Aurel Mihaie, Romulus Vulpescu, Dan Zamfirescu, Letay Lajos, Leonid Dimov, Corneliu Leu, Liviu Bratoloveanu. Lucrările conferinţei continuă. (Agerpres) iIBllia ISBIiHill BUS ,1111^1 BUHiBjlBIHISSiniBIHiniBintl UN CADRU OPTIM PENTRU PARTICIPAREA SPORITĂ A OAMENILOR MUNCII LA CONDUCEREA Şl ORGANIZAREA PRODUCŢIEI Chemate la viaţă de necesitatea obiectivă a creşterii gradului de concentrare a producţiei, în condiţiile avîntului ştiinţei şi tehnicii moderne, centralele industriale şi-au demonstrat viabilitatea lor, afirmîndu-se ca unităţi economice lucrative, în măsură să impulsioneze dezvoltarea şi perfecţionarea producţiei, concentrarea eforturilor spre probleme-le fundamentale ale creării bunurilor materiale. In întîmpinarea CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN din luna iulie a. c., consacrată dezbaterii problemelor perfecţionării, în continuare, a conducerii şi planificării activitafii economicosociale, dezvoltării democraţiei socialiste Corespunzător noii structuri organizatorice au fost iniţiate ample acţiuni pentru perfecţionarea mecanismului economic, pentru adîncirea democraţiei economice. Prin instituţionalizarea formelor colective de conducere şi acordarea competenţelor respective s-a creat un cadru mai favorabil pentru ca oamenii să participe cu spirit de iniţiativă şi răspundere la elaborarea şi înfăptuirea deciziilor economice. Realizările de pînă acum îndreptăţesc pe bună dreptate concluzia că măsurile adoptate au fost juste. Nu este însă mai puţin adevărat că mai persistă anomalii care frînează buna desfăşurare a muncii. La prima vedere s-ar putea crede că existenţa lor poate fi explicată prin timpul insuficient avut la dispoziţie pentru aşezarea temeinică a lucrurilor pe făgaşul preconizat de măsurile organizatorice şi legislative. Realitatea este însă cu totul alta. Pînă acum nu s-a reuşit să fie înlăturate mentalităţile şi rutina provenite din stilul de muncă întreţinut şi cultivat de către centralismul excesiv. Aici găsim, de fapt, explicaţia multor neajunsuri care diminuează eficienţa unor măsuri. Aşa stau lucrurile, bunăoară, cu unele competenţe ale consiliilor oamenilor muncii. Precum se ştie, Legea nr. 11 din 1971 cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat stabileşte atribuţiile centralelor şi întreprinderilor industriale, atribuţii care reprezintă, de fapt, suportul material pentru activitatea consiliilor, comitetelor şi adunărilor generale ale oamenilor muncii, cu alte cuvinte adîncirea democraţiei economice. în dese cazuri, prin diferite instrucţiuni sau alte acte normative se limitează nejustificat competenţele acestor organe de conducere colectivă ale oamenilor muncii. De exemplu, la C.I.L.A. Braşov acest organ colectiv de conducere avea competenţa — potrivit legii — să stabilească gradarea subunităţilor, însă prin diferite acte normative această competenţă a fost trecută ministerului de resort şi Ministerului Muncii. Care au fost consecinţele? O permanentă tevatură între conducerea centralei industriale şi minister, care a imprimat muncii un caracter birocratic, ceea ce a impietat asupra desfăşurării normale a activităţii şi a redus destul de mult din timpul necesar pentru rezolvarea problemelor de ansamblu şi de perspectivă ale centralei. Respectarea competenţelor centralelor industriale stabilite prin lege are o importanţă majoră pentru afirmarea eficientă a noii structuri organizatorice. Cine dacă nu aceste organisme economice sunt cele mai în măsură, datorită caracterului şi rolului lor, să cunoască situaţia concretă din întreprinderile aflate în subordine? Or, limitarea competenţelor nu face altceva decât să stingherească libertatea de mişcare şi C.ION Pentru respectarea tehnologiei culturii cartofului mmm, prăşitul, ERBICIDATUL SĂ SE EXECUTE EN TIMP! Un kg de buruieni reduce cu un kg producţia de tuberculi Una dintre culturile agricole căreia în aceste zile trebuie să se i se acorde maximum de atenţie este cea a cărţoiului, deoarece se ştie că numai prin respectarea întocmai a tehnologiei recomandate se pot asigura condiţii optime de creştere şi dezvoltare a plantelor şi în final obţinerea producţiilor scontate. Judecind după modul în care s-a pornit la această importantă acţiune, se poate afirma că în numeroase cooperative agricole de producţie s-au obţinut rezultate bune. „Pentru a asigura un ritm rapid de lucru la efectuarea lucrărilor de îngrijire a cărţoiului, ne-a informat N. Mărgineanu, inginerulşef al C.A.P. Hălchiu, mai ales că această cultură ocupă o suprafaţă întinsă — 375 ha., noi punem un accent deosebit pe extinderea la maximum a mecanizării. în acest sens, toţi mecanizatorii noştri au fost cuprinşi în formaţiile de muncă alcătuite în această primăvară şi îşi aduc contribuţia la realizarea scopului propus". Am aflat apoi că aceştia sunt angrenaţi într-o permanentă întrecere, fiecare tractorist străduindu-se să se achite cit mai bine de sarcinile încredinţate. De aceea este destul de greu să afirmăm cu deplină siguranţă care din ei este în frunte: Nicolae Ercuş, Liss Albert, Gh. Reipp, Petre Brendorfer sau altul. Cuvîntul lor de ordine este ca producţia de 17.000 kg. tuberculi la ha., prevăzută în plan, să fie substanţial depăşită. Argumentele care vin să confirme eforturile acestor oameni harnici constau în lucrările efectuate pînă acum: grăpetrea a 40 ha., rebilonarea întregii suprafeţe cultivate cu cartofi, aplicarea de erbicide pe mai bine de 200 hectare, începerea în momentul optim a primei praşile, care s-a şi executat pe circa 100 ha, în rîndul unităţilor agricole în care se pune un mare accent pe efectuarea operativă a lucrărilor de întreţinere la cultura cărţoiului, cu respectarea strictă a tehnologiei recomandate de specialişti, se află şi alte cooperative agricole. Este vorba de cele din Cristian, Ghimbav, Sînpetru, Betleem, Făgăraş, Homorod şi altele, în care nu numai rebilonatul, ci şi prima praşilă mecanică se află într-un stadiu avansat. La fel poate fi amintit aici exemplul I.A.S. Prejmer, unde printr-o bună organizare a muncii, folosirea intensivă a timpului de lucru, s-au aplicat rebilonatul, prima praşilă şi erbicidatul pe toate cele 1.030 ha, cultivate cu cartofi. Dar, aşa după cum s-a apreciat şi în şedinţa de lucru operativă, ţinută ieri dimineaţă la Direcţia generală judeţeană a agriculturii, în multe unităţi agricole se acţionează încă mult prea lent la executarea acestor lucrări. De aceea, s-a recomandat ca peste tot să se pună în funcţiune cultivatoarele, cărora să li se stabilească grafice zilnice de lucru, iar conducerile unităţilor să analizeze şi să urmărească cu severitate respectarea cu stricteţe a acestor grafice. Faptul se impu- I. TOCANIE (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. c 2-a) |i!018 camii*fpac| magazinele alimentare la ora modernizării . D crtd curs solicitării cetăţenilor din mai multe cartiere braşovene şi ale oraşului Codlea, conducerea O.C.L. ■ Alimentara Braşov a dispus renovarea şi modernizarea unor unităţi din ■ reţeaua sa. Astfel, dintr-un spaţiu cu totul necorespunzător, centrul de carane din str. Carpaţilor - zona fabricii „Temelia" — a fost mutat într-un local special amenajat, dotat cu mobilier şi aparatură adecvată. Recent, magazinul alimentar nr. 218 de pe str. Mihai Viteazu a reintrat în circuitul comercial cu o înfăţişare nouă, dispunînd de instalaţii frigorifice şi mobilier modern. în prezent, lucrările de renovare şi reutilare sunt concentrate la centrul de lapte şi pîine nr. 257 din Codlea, care va fi redeschis peste cîteva zile. ni în dreptul maritim internaţional se nasc o sumedenie de lacune, pe măsură ce cresc necesităţile omenirii. Aşa, de pildă, tot mai des este reclamată reglementarea folosirii unei zone maritime unde sursele de extracţie minerală stînjenesc funcţiunile cablurilor submarine, circulaţia pe principalele (Continuare în pag. a 4-a) Viitorul oceanelor şi legislaţia maritimă • CINE ARE DREPTUL LA RECUPERAREA COMORILOR SCUFUNDATE? * PERSPECTIVELE ANTARCTICII CA FRIGORIFER MONDIAL · OCROTIREA PRIN LEGE ŞI DOMESTICIREA DELFINILOR MĂRILE, MEDICINA ŞI FARMACOLOGIA.