Drum Nou, iulie 1972 (Anul 29, nr. 8546-8571)

1972-07-01 / nr. 8546

d, griffes pum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.CR. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Poletar! din toate ţâri ie. uniţî-vâ! Fundamentînd ştiinţific fiecare măsură imediată şi de perspectivă Autorii iniţiativei „Micronlgramul-secunda în slujba eficienţei economice“,vor realiza cincinalul în 4 ani şi 6 luni După cum se ştie, în anul trecut, datorită unei activităţi deosebit de rodnice, colectivul uzinei noastre s-a situat pe locul II în întrecerea socialistă pe ţară în industrie. Pe baza rezultatelor obţinute, precum şi a unor obiective bine precizate, fundamentate temeinic, la începutul acestui an, uzina noastră a lansat chemarea la întrecere către toate întreprinderile din industria constructoare de maşini în vederea îndeplinirii exemplare şi depăşirii prevederilor de plan din cel de-al doilea an al cincinalului. Angajamentele asumate cu acest prilej au fost suplimentate recent în mod substanţial, ca o expresie a puternicei dorinţe a comuniştilor, a colectivelor de muncă în ansamblul lor, de a întâmpina Conferinţa Naţională a partidului cu realizări cît mai mari în toate compartimentele de activitate. De altfel, rezultatele de pînă acum constituie o concretizare fidelă a avîntului deosebit al întrecerii socialiste în uzina noastră. Astfel, numai în 5 luni din acest an, spre exemplu, au fost realizate peste 50 la sută din angajamentele anuale, majorate, la producţia globală şi la producţia marfă. La productivitatea muncii şi la beneficii, angajamentele anuale au fost realizate integral şi chiar depăşite. In acest climat de întrecere pentru a realiza mai mult, mai bine, mai eficient, chemarea secretarului general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a avut efectul unui adevărat catalizator care ne-a potenţat eforturile, orientîndu-le totodată spre un obiectiv precis şi major, de primă importanţă pentru economia naţională: realizarea cincinalului înainte de termen. In acest scop, sub îndrumarea organizaţiei noastre de partid colectivele din secţii şi ateliere, specialiştii din „compartimentele funcţionale, au început o intensă activitate de investigaţie în vederea fructificării unor importante resurse pentru sporirea producţiei, şi creşterea productivităţii muncii, a indicatorilor calitativi ai activităţii. La această Vicenţiu APOLZAN, secretarul comitetului de partid de la uzina „Rulmentul" (Continuare in pag. o 2-a) m mm. ferm al comuniştilor, al tuturor OAMENILOR MUNCII DIN JUDEŢUL BRAŞOV ESTE DE A ÎNDEPLINI cincinalul Înainte de termeni COMUNIŞTII DE LA UZINA „HIDROMECANICA“ IN COMPETIŢIA PENTRU PROMOVAREA NOULUI Uzina „Hidromecanica“. Zilele sfârşitului de iunie au fost trăite de colectivul acestei binecunoscute uzine braşovene la înalta temperatură declanşată de întrecerea pentru calitate, rentabilitate, economicitate care se desfăşoară aici, acum, în preajma Conferinţei Naţionale a partidului. Şi este firesc să fie aşa, în condiţiile în care comuniştii uzinei se află în competiţie nu numai cu comuniştii din alte unităţi de producţie, ci în primul rînd cu ei înşişi, o competiţie care poartă, deopotrivă, girul iniţiativei şi al competenţei.— In uzina noastră există de-acum o bună tradiţie în promovarea noului, ne spunea tov. Francisc Stoklassa, locţiitorul secretarului comitetului de partid. Prin tot ce fac, comuniştii — muncitori, tehnicieni, ingineri— se străduiesc să continue şi să îmbogăţească această tradiţie. Mai mult ca oricînd, ei sînt tot mai interesaţi în bunul mers al treburilor uzinei, în mai buna organizare a producţiei şi a muncii, în găsirea de soluţii tehnice care să permită obţinerea unor produse cu parametri calitativi superiori, în întărirea disciplinei tehnologice şi în muncă ş.a. Cea mai bună dovadă în acest sens o constituie, cred, însuşi modul cum sunt organizate şi cum se desfăşoară adunările generate ,fieorganizaţiilor de bază, faptul că în aceste adunări se fac numeroase propuneri în aceste direcţii. Dar cea mai elocventămanifestare a acestui spirit al noului mi se pare a fi materializarea lui într-o serie de iniţiative valoroase, printre care cea mai recentă — „întregul spor de producţie al anului 1972, cu scule economisite“, declanşată de comuniştii din organizaţia de bază nr. 4. De asemenea, aş putea aminti chemarea oţelarilor din uzina noastră adresată tuturor oţelarilor din judeţ, preluarea şi urmărirea aplicării la noi a iniţiativei „Micronul, gramul, secundar în slujba eficienţei economice“ ş.a. Important este însă nu numai să lansezi o iniţiativă, ci să şi o aplici, să-i aduci, pe parcurs, îmbunătăţirile necesare. Acesta este, de fapt, obiectivul asupra căruia comitetul nostru de partid, comuniştii din sectoarele de producţie şi cei din compartimentele tehnice şi de conducere îşi concentrează atenţia, căruia îi L. MUNTEANU (Continuare în pag. a 2-a) Totul s-a făcut „din mers“ Se terminase construcţia noii secţii mecanic şef-autoutilări de la Fabrica de şuruburi. O clădire impozantă, cu o suprafaţă productivă de 1.900 m.p. Constructorul a predat-o beneficiarului cu cîteva zile înainte de termen. Totul era pregătit pînă la cele mai mici amănunte. Schemele de amplasare a maşinilor pe grupe, în flux, erau îndelung gîndite pînă la găsirea formulei optime. Urma să se treacă la mutarea utilajelor din vechea secţie. Toate erau însă încărcate la maximum cu planul de piese de schimb, autodotări şi reparaţii. Nu se putea admite nici o staţionare a lor. Şi totuşi, mutarea în noua secţie nu putea suferi amînare. Soluţia a fost găsită de tînărul inginer Dumitru Mihart, şeful vechii şi noii secţii: zestrea tehnică să fie montată bucată cu bucată, în timpul liber. Timp de două săptămîni, echipele lui Ioan Radu şi Ştefan Csotlos, au „tras din greu“ şi noaptea şi duminica. Dar nu numai cei din aceste echipe, fiecare muncitor şi-a făcut o datorie de onoare din a pune mîna la mutarea maşinii la care lucrează. Acum operaţiunea s-a încheiat A fost solicitat un efort, dar pe deplin înţeles de toţi mecanicii, în tot ceea ce au făcut, au pus dorinţa lor de a cinsti cu fapte de seamă Conferinţa Naţională a partidului. ZT FORT din Secţia şasiu a Uzinei de tractoare Condiţii ergomice de muncă -productivitate ridicată • Ing. IOAN SAVU: Omul nu mai este obligat să se adapteze maşinii ci invers... • Ing. SIMION SAPUNARU: 343.000 lei economii antecalculate, mărirea capacităţii liniei cu 40 de tractoare, creşterea salariului mediu # Asistent medical IANCU SIMION: S-a redus substanțial efortul fizic ! # NICOLAE BLOTOR, reglor: Totul s-a realizat cu mijloacele secţiei ! La secția şasiu a Uzinei de tractoare exista o linie care nu se încadra în indicele de productivitate. Linia pentru prelucrarea carcaselor mari, o linie-problemă„. Am spus „exista" pentru că acum cîteva zile cînd am vizitat „șasiul", din fosta linie, văzută cu cîteva luni în urmă, nu am mai recunoscut nimic, sau aproape nimic. Primul lucru care mi-a atras atenţia a fost cromatica. Plafonul vopsit în alb, maşinile în vernil, părţile mobile în portocaliu. O paletă cromatică odihnitoare, care invită parcă la muncă. Nici urmă de negrul cenuşiu al prafului de fontă. Lingă maşinile amplasate cu totul altfel, scaune rotative . . . Maistrul Dumitru Bucur mă recunoaşte şi îmi vine în întîmpinare: — Ceea ce s-a realizat pe această linie este un lucru formidabil.... Nu putem decît să mulţumim tuturor celor care au contribuit cu dăruire şi entuziasm la această realizare ale cărei rezultate se răsfrîng pe mai multe planuri. Acum nu mai avem probleme cu planul, a crescut nivelul calitativ, a fost uşurată enorm munca oamenilor... Cuvintele calde ale maistrului Dumitru Bucur nu sînt decît expresia recunoştinţei tuturor celor care lucrează pe această linie. Ce s-a întîmplat de fapt la prelucrarea carcaselor mari ? Cer explicaţii inginerului Simion Săpunaru, şeful secţiei. — Capacitatea liniei a crescut H. EDUARD (Continuare în pag. a 2-a) // SĂRBĂTORIREA zilei Învăţătorului Ieri, cadrele didactice, elevii, toţi cetăţenii ţării au purtat în suflet atmosfera de sărbătoare a zilei dedicate învăţătorului. Ca şi în întreaga ţară, în 15 centre ale judeţului nostru, cei peste 5.000 de educatori, învăţători, profesori şi cadre didactice universitare — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — s-au întrunit în adunări festive. La festivitatea care a avut loc la Braşov în sala Palatului culturii au participat activişti de partid şi de stat, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. Sărbătoreasca adunare a fost deschisă de tovarăşa Elena Georgescu, inspector general la Inspectoratul şcolar al judeţului Braşov, care, în cuvinte calde, a omagiat munca plină de responsabilitate şi dăruire a cadrelor didactice din oraşul şi judeţul nostru, relevînd condiţiile de muncă şi viaţă create de partid şi stat cadrelor din învăţămînt, preocupările şi succesele dobîndite în perfecţionarea şi ridicarea nivelului calitativ al procesului instructiv-educativ, sarcinile de mare răspundere ce stau în faţa slujitorilor catedrei, în continuarea festivităţii, au fost decernate „gradul I" unui număr de 9 cadre didactice, 4 titluri de profesor emerit, 4 ordine de merit, 14 medalii şi 18 grade de merit unor cadre didactice care s-au remarcat în mod deosebit în activitatea la catedră şi obştească. De asemenea, s-au acordat 15 diplome şi insigne „Evidenţiat în activitatea de învăţămînt", iar din partea Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionieriilor au fost înmînţate diplome de onoare unui număr de 11 cadre didactice — instructori de pionieri. In sunet de goarne, în sală au intrat apoi zeci de pionieri purtînd flori pentru cei care sînt — aşa cum spunea purtătoarea de cuvînt a cravatelor roşii din judeţ, Eugenia Vîlcea, elevă la Şcoala generală nr. 7 Braşov — „înzestraţi cu acel prisos de bunătate şi cunoştinţe pe care îl dăruiesc cu generozitate sufletelor noastre însetate de adevăr şi frumos". A luat apoi cuvîntul tovarăşul Constantin Cîrţînă, prim-secretar al comitetului municipal de partid, primarul municipiului Braşov, care în numele comitetelor judeţean şi municipal de partid, al consiliilor populare judeţean şi municipal, a felicitat cadrele didactice braşovene pentru activitatea rodnică desfăşurată, urîndu-le noi şi însemnate succese în îndeplinirea nobilei misiuni încredinţate de partid de a forma tînăra generaţie în spiritul ideilor comunismului, ale celor mai înaintate cuceriri ale ştiinţei şi culturii, pentru a deveni demni şi de nădejde constructori ai societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, participanţii la adunarea festivă au adoptat textul unei telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care, printre altele, se spune: Înscrişi pienar în efortul general de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, educatoarele, învăţătorii şi profesorii din învăţămîntul braşovean sînt hotărîţi să-şi consacre întreaga lor energie creatoare, pasiune şi entuziasmul lor instruirii şi educării comuniste cs tnerei generaţii, ridicării gradului de cultură al oamenilor muncii, considerînd că astfel îşi fac datoria faţă de partid şi popor". In încheierea festivităţii, pionierii ansamblului „Crai nou", distins cu numeroase mernii internaţionale, au prezentat un Diagram artistic omagial, dedicat „Zilei învăţătorului". Tot ieri, în corpul A al Universităţii Braşov, a fost deschisă „Expoelev 1972", expoziţie cuprinzînd lucrări ale elevilor şi studenţilor realizate în cadrul activităţii tehnico-productive, r r Sînteţi pregătiţi pentru preluarea cerealelor din noua recoltă ? Ne mai despart tot mai puţine zile de momentul declanşării campaniei de seceriş. Pentru ca noua recoltă de cereale să fie strînsă şi depozitată cît mai repede şi fără pierderi, în judeţul nostru s-au făcut pregătiri temeinice, atît în secţiile de mecanizare, în cooperativele agricole, fermele de stat cît şi în cadrul bazelor de recepţionare, cărora le revine sarcina de mare răspundere de a prelua şi păstra în cele mai bune condiţii cantităţile de produse contractate cu statul. „De fapt această importantă acţiune s-a început în unităţile noastre cu mai mult timp în urmă — ne-a spus ieri ing. Emil Munteanu, director adjunct al întreprinderii pentru valorificarea cerealelor şi producerea nutreţurilor combinate — astfel că în prezent putem spune că pregătirea magaziilor, a utilajelor necesare preluării cerealelor, a personalului care le deservește este în cea mai mare parte încheiată". Intr-adevăr, datorită preocupării susţinute depusă de conducerea întreprinderii, de întregul personal din subordine, au fost executate lucrări de golire a magaziilor destinate noii recolte, precum şi de reparare şi curăţire a acestora, iar în prezent se acţionează cu tot mai mare intensitate pentru dezinfectarea lor, acţiune care se va termina cu cinci zile înainte de introducerea cerealelor. De reţinut este grija manifestată pentru extinderea mecanizării lucrărilor de preluare, în care scop au fost instalate buncăre de mare capacitate, benzi aeriene de transport, s-au amenajat 10 transportoare cu melc etc. în această ordine de idei, trebuie amintit şi faptul că la unele baze de recepţie întreaga operaţiune de preluare a fost complet mecanizată. Dacă la toate cele amintite mai adăugăm şi faptul că s-a verificat întreaga aparatură de laborator, iar laboranţii, şefii de depozit, precum şi delegaţii I.A.S. şi cei din C.A.P. au fost instruiţi temeinic cu toate problemele legate de recepţionare, avem un tablou mai complet al pregătirilor care s-au făcut în cadrul acestei întreprinderi pentru campania de vîrf ce se apropie cu paşi repezi. Condiţiile specifice de umiditate ridicată care de obicei survin în judeţul nostru în perioada de seceriş, au impus şi stabilirea unor măsuri organizatorice deosebite, care să permită urgentarea preluării şi o bună păstrare a cerealelor. Intre acestea amintim stabilirea din vreme a gurilor de descărcare mecanizată la toate magaziile, amenajarea instalaţiilor pentru precurăţirea cerealelor în vederea scăderii procentului de umiditate şi prelungirea duratei de păstrare, dotarea tuturor bazelor cu uscătoare de mare capacitate, precum şi organizarea lucrului, la condiţionarea şi uscarea produselor, în trei schimburi. Aşadar, din cele relatate pînă acum rezultă cu claritate că s-a depus o activitate complexă pentru a se asigura preluarea rapidă a cerealelor destinate fondului central al statului. în cadrul ion TOGANIE (Continuare în pag. a 2-aj -La ferma nr 2^_HQe'hiz a I.A.S. Homorod, recoltatul finului se află într-un stadiu avansat. Foto: N. TELETIN MUNCIM TRĂIM j GlNDIMj ÍN CHIP COMUNIST Cei despre care va fi vorba în rîndurile ce urmează, îşi duc existenţa parazitară pe spatele părinţilor, fraţilor, rudelor mai mult sau mai puţin îndepărtate, al oamenilor care dintr-o fals înţeleasă bunătate sau umanitate le favorizează această fugă de la cea mai elementară îndatorire socială, MUNCA. Pare curios, neverosimil chiar, dar aceşti tineri, căci din păcate toţi sau aproape toţi, sunt în primăvara vieţii, nici măcar, nu ştiu unde ar dori să muncească. Vă oferim cîteva „radiografii“ ale unor existenţe îngrozitor de banale al căror univers se poate rezuma în cîteva cuvinte : bar, pat, stradă, miliţie, cofetărie repetate cu o monotonie vecină cu drama. ROLAND DINER, str. Hărmanului 25, are 18 ani. A fost „cules“ de organele de miliţie dintr-o cofetărie. A terminat 8 clase. A intrat la Liceul industrial de unde a fost eliminat din cauza absențelor repetate. De atunci vagabondează. O perioadă foarte scurtă a lucrat la LU.S. Il întreb de ce a dezertat. — M-am certat cu inginerul. Mi-a spus să mă tund. O spune cu impertinența cu care s-ar adresa unuia din „colegii“ de cafenea. — De unde ai bani ? — Mai îmi dă tata... Cîte cinci lei... Tatăl lui R.D. este un cunoscut profesor braşovean. Nu şi-a strunit la timp feciorul şi acum trage consecinţele. Il întreb pe Roland D. dacă nu îi este ruşine de omul stimat prin mîna căruia au trecut atîtea generaţii de elevi care îşi amintesc de el cu recunoştinţă. Tace ... Am senzaţia că pentru el sentimentul de ruşine este inexistent. A fugit de acasă, a furat magnetofonul familiei. Il întreb cu ce a trăit cît a fost plecat. Tace, şi tăcerea aceasta apăsătoare îl acuză şi mai mult. — Ce faci în nesfîrșitul timp liber pe care îl ai ? — Stau în pat, citesc ... — Care e ultima carte citită ? — Nu pot să vă spun, nu-mi amintesc ... Printre cei cu care a fost depistat în cofetărie se afla și OCTAVIAN MACOVEI, 19 ani, fost salariat al U.A.B., actual-’ mente tot de profesie „fără“. Ii cer să-mi spună cum s-au cunoscut. „Simplu, acolo ...“ Acolo, acolo în mediul acela prielnic paraziţilor. Roland Diner nu ştie unde ar vrea să muncească. A auzit că la T.A.P.L. ar „ieşi“ ceva mai bine. Mă gîndesc că la modul lui de a gîndi, pasul de la T.A.P.L. la puşcărie este mic, îngrozitor de mic. — Foştii tăi colegi ce fac ? — Unii învaţă, unii lucrează ... Vreau să-l pun să-mi definească ruşinea, dar mi se pare inutil. Orele de educaţie cetăţenească din şcoală ? Vagi amintiri... Datoria de a munci? Ceva foarte nebulos... G. G. D. (din rîndurile care urmează o să înţelegeţi de ce nu-i dăm numele complet), 17 ani, domiciliat în strada Minervei 4, a urmat aproape aceeaşi traiectorie cu a lui R. D. Liceul industrial, repetenţie, o scurtă perioadă la „Tractorul“, fuga de acasă, îmi spune că nu mai lucrează pentru că s-a pregătit să dea examen la Liceul energetic. Ii amintesc că examenele au început de două zile. — Nu stau bine cu geometria ... La anul... Unde a fost pregătirea atunci ? Lenea l-a prins strîns Ed. HUIDAN (Continuare în pag. a 3-a) f,Tinere,ui vrei sa muncesti ?" } Lumini printre nori pe latitudinea zero Pe continentul sud-american, unde investiţiile de circa zece miliarde de dolari ale concernelor yankee „extrag“ venituri de peste 100 de miliarde, se petrec în ultima vreme evenimente semnificative. Printre acestea ar trebui menţionată şi instalarea unui nou preşedinte în Ecuador,generalul Guillermo Rodriguez Lara. în 1960 generalul Lara era trimis să studieze la „Escuela de las Americas“, institutul superior pentru pregătirea ofiţerilor din ţările Americii Latine, situat în zona Canalului Panama ocupată de americani. La 16 februarie 1972 el conduce lovitura de stat care instaurează actualul guvern militar apoi devine preşedinte al republicii. In cei 138 de ani de cînd există ca stat independent, Ecuadorul a schimbat 64 de guverne şi 16 constituţii într-o perioadă evenimentele s-au precipitat aici atît de puternic, incit au fost schimbaţi 4 preşedinţi în 26 de zile. Ce reprezintă în fond Ecuadorul, ţara situată pe latitudinea zero ? La Quito, capitala Ecuadorului, ca şi în celelalte oraşe (Continuare in pag a 4-a)