Drum Nou, octombrie 1972 (Anul 29, nr. 8625-8649)

1972-10-03 / nr. 8625

mm ai^f uw­ari din toate ţările, uniţi-vil hrum ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSIL­IULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8625 Marţi, 3 octombrie 1972 4 pagini 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN MUNICIPIUL CLUJ Luni, 2 octombrie, tovarăşul Nicolae Ceauşes­­cu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, a făcut o vizite­de lucru in municipiul Cluj. Secretarul general a! partidului a fost în­soţit în această vizită de tovarăşii Paul Ni­­culescu-Mizil şi Mihai Gere. Primit cu aceeaşi caldă dragoste şi ospitali­tate cu care este întîmpinat pretutindeni în ţară de cei ce făuresc bunurile materiale şi spirituale, de toţi cetăţenii patriei, conducăto­rul partidului şi statului a participat, în cursul dimineţii, la inaugurarea noului an de învăţă­­mînt în marele centru universitar clujean. Pre­zenţa secretarului general al partidului­­ şi în această toamnă - la deschiderea cursurilor universitare, la marea sărbătoare studenţească, ilustrează, o dată in plus, înalta preţuire, grija deosebită pe care le acorda partidul şi statul nostru, întregul popor, şcolii superioare, rolu­lui ei însemnat in opera de edificare a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate. In aceeaşi zi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost oaspetele colectivelor unor importante unităţi industriale, s-a it­lnit cu cadre de răs­pundere din întreprinderi şi instituţii,, cu spe­cialişti şi oameni ai muncii, examinînd cu aten­ţie şi in mod nemijlocit, la faţa locului, o sferă largă de probleme privind înfăptuirea obiec­tivelor stabilite de Congresul al X-lea şi Con­ferinţa Naţională ale partidului, realizarea cincinalului înainte de termen, ridicarea con­tinuă a nivelului de viaţă şi a gradului de ci­vilizaţie al poporului, intilnirea cu cei ce trăiesc şi lucrează pe meleagurile clujene a prilejuit - la rîndul ei - un dialog viu, însufleţit şi rodnic, purtat în spiritul practicii statornicite de secretarul ge­neral al partidului de a se consulta permanent cu masele, de a stabili împreună cu ele mo­dalităţile şi căile ce se impun pentru asigura­rea progresului neîntrerupt al patriei pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dez­voltate, locuitorii municipiului Cluj - români, maghiari şi de alte naţionalităţi - i-au pre­zentat tovarăşului Nicolae Ceauşescu succe­sele obţinute in activitatea lor înfrăţită, pusă în slujbe înfloririi patriei, i-au împărtăşit cu căldură din preocupările lor actuale şi de perspectivă. Ei şi-au reafirmat unitatea de nezdruncinat in jurul partidului şi al secretaru­lui său general, adeziunea deplină la politica partidului, voinţa lor fermă de a nu precupeţi nici un efort pentru înfăptuirea ei, pentru ridi­carea României pe înalte trepte de prosperi­tate şi civilizaţie socialistă. (Continuare în pag. a 3-a) Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la festivităţile organizate la Cluj cu prilejul deschiderii noului an universitar Dragi tovarăşi şi prieteni. Doresc să încep prin a va adresa dumneavoastră, tuturor cadrelor didactice, studenţilor şi elevilor din Cluj, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a Consi­liului de Miniştri. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Vă rog să-mi permiteţi să adre­sez, de la acest miting, un salut călduros tuturor locuitorilor muni­cipiului şi judeţului­ Cluj. (Aplauze puternice). Deoarece intilnirea de astăzi este prilejuită de inaugura­rea unui nou an universitar şi, în general, a unui an nou de învă­­ţămînt, doresc să adresez calde felicitări tuturor profesorilor uni­versitari şi tuturor studenţilor din­­Cluj şi din întreaga ţară, precum şi corpului didactic, din învăţămîn­­tul general şi liceal, tuturor elevi­lor din patria noastră. (Aplauze puternice, îndelungate). începerea noului an de învăţă­­mînt are loc la puţine luni după Conferinţa Naţionala a partidului, care a elaborat, un minunat pro­gram de dezvoltare in continuare a României socialiste, de înfăp­tuire a hotărîrilor Congresului al X-lea privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, ridicarea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. (Vii aplauze). Sarcinile tra­sate de Conferinţa Naţională au implicaţii largi asupra tuturor la­turilor vieţii noastre economice­­sociale şi — se înţelege — implicit asupra învăţămîntului, care este una din cele mai importante acti­vităţi de­ formare a omului, a­­ ca­drelor necesare edificării socia­lismului. Am vizitat astăzi laboratoare ale Institutului politehnic şi Universi­­tăţii din Cluj, pe care le cunoş­team dealtfel dinainte. Doresc să menţionez că mi-a produs o bună impresie preocuparea pentru dez­voltarea şi înzestrarea acestora pe baza noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Acesta trebuie conside­rat însă doar un început, deoarece mai este încă mult de făcut pentru ca învăţămîntul superior din Cluj — ca dealtfel întregul nostru în­­văţămînt superior — să dispună de aparatura şi mijloacele tehnice corespunzătoare pregătirii în cele mai bune condiţii a viitorilor in­gineri şi specialişti pentru toate domeniile de activitate. Doresc to­tuşi să felicit conducerile celor două instituţii de învăţămînt su­perior din Cluj pentru ceea ce au realizat pînă acum. Sper că şi in­stitutele pe care nu le-am vizitat au asemenea înfăptuiri, îmi ex­prim speranţa, convingerea că, mergînd pe acest drum, vom reuşi, într-un timp relativ scurt, să asi­gurăm o dotare corespunzătoare, la nivelul cerinţelor ştiinţei şi teh­nicii moderne, a tuturor institute­lor de învăţămînt superior. (A­­p­lauze puternice) Am constatat, de asemenea, cu satisfacţie, preocuparea sporită a institutelor de învăţămînt supe­rior pentru activitatea ştiinţifică, pentru legarea învăţămîntului de cercetare, pentru o mai mare a­propiere de producţie. Desigur, este cunoscut faptul că în Cluj există numeroase cadre cu o te­meinică pregătire ştiinţifică. In activitatea de cercetare din Cluj, în multe domenii s-au obţinut re-­ zultate bune dintre care unele au fost deja aplicate In producţie, iar altele sunt în curs de a fi intro­duse. Folosesc acest prilej pentru a adresa felicitări călduroase ca­drelor didactice şi cercetătorilor pentru realizările obţinute pînă a­­cum şi pentru preocuparea de a dezvolta şi mai rapid activitatea de cercetare în învăţămîntul su­perior. (Aplauze prelungite). Doresc să menţionez că în gene­ral, în învăţămîntul românesc ho­­tărîrile partidului şi guvernului, ale Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale sunt traduse cu tot mai multă fermitate în viaţă. Se obţin rezultate bune în direcţia legării mai strînse a­­ învăţămîntului de cercetare, de producţie, în ridica­rea nivelului ştiinţific al activităţii didactice­.­Cu toate acestea,­­acum­, la începutul noului an şcolar, nu pot să nu mă refer la faptul că mai sunt încă multe de făcut pentru rea­lizarea în întregime a Directivelor trasate de partid şi guvern. Există începuturi bune, dar este încă mult de muncit pentru lichidarea nea­junsurilor din trecut. Trebuie în­depărtate şi unele tendinţe con­servatoare — ca să le spun aşa — din concepţia unor cadre ale noas­tre privitor la modul de organiza­re şi funcţionare a învăţămîntului. Este necesar ca acum, cînd în­cepem noul an de învăţămînt în lumina Directivelor Conferinţei Naţionale a partidului, care, după cum ştiţi, s-a preocupat de îmbu­nătăţirea conducerii întregii acti­vităţi economico-sociale, să vorbim atît de ceea ce este bun, cit şi de neajunsuri, de ceea ce avem de făcut, pentru perfecţionarea condu­cerii învăţămîntului, a întregii ac­tivităţi de instrucţie şi cercetare. Sarcinile trasate de Conferinţa Naţională pentru acest cincinal sunt foarte mari. Multe colective de oa­meni ai muncii şi-au luat angaja­mentul de a îndeplini planul în 4 ani şi jumătate. Mă aşteptam să-l aud pe tovarăşul Duca spunînd că şi­ Clujul se înscrie în această miş­care de masă, în acest entuziasm general — dar probabil o va face în încheiere. (Animaţie; aplauze). Desigur, realizarea cincinalului îna­inte de termen cere eforturi seri­oase din partea întreprinderilor in­dustriale, agricole, comerciale, pre­cum şi din partea cercetării ştiin­ţifice. Aşa cum am menţionat la Conferinţa Naţională vrem ca rea­lizarea cincinalului într-un timp mai scurt să se obţină nu prin spo­­rirea efortului fizic, ci, dacă se poa­te spune aşa, a efortului intelectual, adică pe calea introducerii­ rapide în producţie a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii contemporane, pe baza me­canizării şi automatizării, a moder­nizării întregii producţii de bunuri materiale. (Aplauze prelungite). Este de la sine înţeles că pentru a asigura buna funcţionare a in­stalaţiilor de înaltă tehnicitate cu care sunt dotate întreprinderile ro­mâneşti, a aparatelor de automa­tizare, a maşinilor de calcul elec­tronice şi a altor utilaje moderne pe care le vom introduce în pro­ducţie, avem nevoie de cadre de înaltă pregătire ştiinţifică şi teh­nică. Avem nevoie de muncitori ca­lificaţi, de tehnicieni, de maiştri, de ingineri, matematicieni, chimişti, fizicieni, biologi, ca şi de alţi spe­cialişti atît din industrie, cit şi din agricultură, din domenii cum sînt asistenţa medicală, ştiinţele socia­le şi altele. învăţămîntul trebuie să se încadreze în orientarea dată de Conferinţa Naţională, făcînd totul pentru a asigura pregătirea cadre­lor necesare în toate aceste sectoa­re de activitate economico-socială. (Aplauze puternice). Mai mult chiar, învăţămîntul trebuie să dea o con­tribuţie însemnată la activitatea de perfecţionare­, de reciclare-----cum am numit-o mai general , a tutu­ror cadrelor existente, a specialişti­lor cu studii superioare, a cadre­lor medii, a muncitorilor calificaţi. După cum ştiţi, Conferinţa Na­ţională a schiţat direcţiile dezvol­tării României pînă în anii 1990— 2000. In această perspectivă, acti­­vitatea de cercetare şi învăţămîn­tul dispun de un cadru larg, pot privi cu îndrăzneală înainte, îşi pot propune soluţionarea unor proble­me fundamentale. Este loc pentru o activitate rodnică a tuturor ace­lora care vor să rezolve probleme de fond, probleme fundamentale ale ştiinţei şi tehnicii, slujind desigur necesităţile societăţii, ridicării ni­velului general de bunăstare a oa­menilor muncii din patria noastră. Oricît de fundamentală — ca să zic aşa ar fi cercetarea, ea poate fi considerată o activitate utilă nu­mai în măsura în care răspunde cerinţelor societăţii omeneşti. , De­altfel aceasta a constituit întotdea­una criteriul suprem de verificare a valorii oricărei activităţi de cer­cetare, în orice domeniu. (Aplauze puternice). Este, de asemenea, loc pentru elaborarea unui program de perspectivă în cercetarea aplicati­vă, pentru cercetarea în vederea soluţionării unor probleme vitale, imediate ale dezvoltării societăţii noastre. In cadrul acestei perspec­tive generale, învăţămîntul poate beneficia de o concepţie clară. A­­ceasta nu trebuie schimbată de la un an la altul, nici, chiar de la un cincinal la altul, deoarece pregă­tirea cadrelor nu poate da rezul­tate decit într-o viziune de largă perspectivă, încadrîndu-se în con­cepţia unitară a dezvoltării socie­tăţii noastre socialiste. Iată de ce problemele dezbătute la Conferinţa Naţională, direcţiile stabilite de Conferinţă pentru dez­voltarea viitoare a României so­cialiste constituie în acelaşi timp jaloane importante pentru dezvol­tarea întregului învăţămînt şi cre­ează o bază minunată, pentru rea­lizarea integrării reale, organice a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia, în aşa fel încît şcoala să devină un factor tot mai puter­nic al progresului general al Ro­mâniei pe calea socialismului şi co­munismului. (Aplauze puternice). Vorbind de această integrare, tre­buie să spun că ceea ce am reali­zat pînă acum nu ne poate mulţumi. Mă refer nu numai la Cluj, ci în general. Avem centre care au ob­ţinut rezultate mai bune, dar sunt şi unele cu rezultate slabe. Nu aş dori ca acum, la Cluj, să arăt care centre au rezultate mai bune şi care mai slabe. Nu fac aceasta poa­te şi din considerentul că n-aş pu­tea afirma că Clujul se află prin­tre primele. (Animaţie; aplauze). în orice caz, este necesar să ne clari­ficăm bine asupra ceea ce trebuie înţeles prin integrarea învăţămîn­tului cu cercetărea şi producţia, a­­supra modului de a realiza aceas­ta. Dacă nu se vor clarifica bine lucrurile, nici măsurile ce se iau nu vor da rezultatele corespunză­toare. S-a vorbit aici de o serie de începuturi, de unele iniţiative în această privinţă. Am constatat însă că în concepţia despre această in­tegrare există o defecţiune de ba-I (Continuare în pag. a 3-a) MW . jöröi'3181.tí.i 'în­­­păla Tîrgu-Mureş In întîmpinarea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii Pag- a 2-a indiferent de starea timpului Fiecare minut­­ folosit din plin la RECOLTAT SI SEMĂNAT! Pag. a 2-a DESCHIDEREA NOULUI AN UNIVERSITAR LA BRAŞOV Ieri, studenţii şi cadrele didac­tice de la Universitatea Braşov, ca şi cei din toate instituţiile de învă­ţămînt superior din ţară, au trăit emoţia începerii unui nou an uni­versitar. La adunarea festivă care a avut loc în noua şi moderna clă­dire de pe Colina Universităţii au participat tovarăşul Constantin Dra­gan, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, membri ai birou­rilor comitetelor judeţean şi muni­cipal de partid, ai comitetelor exe­cutive ale consiliilor populare ju­deţean şi municipal, conducători de instituţii judeţene şi de întreprin­deri din Braşov, reprezentanţi ai unor ministere şi organe centrale, cadre didactice universitare, nume­roşi studenţi. La intrarea în noua cetate uni­versitară braşoveană, oaspeţii sunt întîmpinaţi cu căldură şi vii a­­plauze.. In holul mare, se vizitează o sugestivă expoziţie care prin gra­fice, schiţe, machete, cărţi, manua­­­le, broşuri, diplome şi trofee, înfă­ţişează imaginea sintetică a activi­tăţilor şi succeselor realizate în ul­timii ani în centrul nostru univer­sitar. După vizitarea expoziţiei, to­varăşul Constantin Dragan a sem­nat în Cartea de onoare a Univer­sităţii. Adunarea festivă a fost­ deschisă de prof. dr. docent şt. Radu Bog­dan, rectorul Universităţii. In con­tinuare, au luat cuvîntul tovarăşii Doina Ban, studentă în anul I la Facultatea de matematică şi infor­matică, Tiberiu Filip, student în a­­nul IV la Facultatea de mecanică, prof. ing. Aurel Rusu, decanul Fa­cultăţii de silvicultură şi exploata­rea pădurilor, Nicolae Comăniciu, Erou al Muncii Socialiste, muncitor la Uzina de autocamioane, membru In senatul Universităţii, ing. Gheor­­ghe Trică, director general al Cen­tralei industriale de automobile şi tractoare, membru al senatului Uni­versităţii. Primit cu aplauze, tovarăşul Con­stantin Drăgan a adresat tuturor cadrelor didactice şi studenţilor braşoveni, un călduros salut­ din partea organelor locale de partid şi de stat, urîndu-le noi şi impor­tante succese în noul an universi­tar. în cuvîntul său, vorbitorul a subliniat grija deosebită a condu­cerii partidului şi statului nostru pentru perfecţionarea şi moderni­zarea învăţămîntului de toate gra­dele şi îndeosebi a celui universi­tar, necesitatea ca acesta să fie cît mai deplin integrat în producţie şi cercetare, singura cale capabilă să creeze specialişti de valoare, cu un larg orizont ştiinţific şi cultural, în stare să participe imediat după ab­solvire la activitatea productivă,­­să contribuie plenar la edificarea şi înflorirea României socialiste. Intr-o atmosferă de vibrant en­tuziasm, participanţii la adunarea festivă au adoptat o telegramă a­­dresată Comitetului Central al Partidului­ Comunist Român, tova­răşului Nicolae Ceauşescu. Adelina PISLARU T­ELEGRAMA comitetului CENTRAI AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN. TOVARASM NICOLAE CEAUŞESCU Studenţii şi cadrele didactice din Universitatea Braşov cin­stesc astăzi şi sărbătoresc prima zi a noului an de învăţămînt. In aceste clipe, de pe colina marelui edificiu al Universităţii, dind glas sentimentelor noastre de profundă stimă şi dragoste, vă transmi­tem, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, mulţumirile noastre fierbinţi pentru condiţiile minunate în care trăim şi Învăţăm, pentru grija permanentă pe care conducerea partidului, dumnea­voastră personal o acordaţi zi de zi dezvoltării şi perfecţionării învă­ţămîntului de toate gradele. Ne sunt vii în minte îndemnurile înflăcărate pe care dumneavoas­tră, scumpe tovarăşe secretar general, le-aţi adresat recent tineretu­lui studios, cadrelor didactice, pentru ca şcoala românească să se afirme tot mai mult pe noi culmi, să adauge noi valori la patrimoniul ştiinţei şi culturii universale, să slujească cu maximum de eficienţă construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, împreună cu celelalte instituţii de învăţămînt superior şi alături de întregul popor, sub conducerea plină de înţelepciune a partidului, tînăra Universitate braşoveană se găseşte definitiv angajată, cu întregul potenţial material şi spiritual, în traducerea faptică a sarcinilor trasate învăţămîntului de către Congresul al X-lea şi Con­ferinţa Naţională a P.C.D., a programului partidului de educare co­munistă a tuturor membrilor societăţii. în aceste momente solemne, dorim­ ca din­ adincul inimilor noas­tre să vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că indicaţiilor dumneavoastră de mare valoare privind integrarea învăţămîntului în practica productivă, le vom răspunde prin fapte şi, sub conducerea organizaţiilor de partid, a comuniştilor, vom face ca acest îndrăzneţ şi foarte util program de integrare să devină chezăşia creării unor cadre superior pregătite, care să participe plenar la grandioasa operă de zidire a noii noastre societăţi, la înflorirea scumpei noastre patrii. De aici, din noua clădire a Universităţii care astăzi străjuieşte Braşovul, vă făgăduim cu cele mai curate şi hotărîte simţăminte de respect, că vom confirma­­ marea încredere pe care şi-o pune partidul in noi, urmînd cu hotărîre şi convingere de nestrămutat linia politică internă şi internaţională a partidului, că vom fi ostaşi credincioşi şi demni ai epocii României socialiste, condusă cu clarviziune de partid, de Comitetul Central, in frunte cu dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, care aţi devenit simbolul muncii, cinstei şi onoarei pentru fiecare membru al societăţii, pentru fiecare student şi cadru didactic din ţara noastră. Vrem să vă încredinţăm că, alături de minunata noastră clasă muncitoare şi ţărănime cooperatistă, studenţii şi cadrele didactice din Braşov se vor integra cu toată fiinţa lor şi cu toată inteligenţa crea­toare idealului de progres şi fericire a celor ce muncesc, scop pentru care a luptat şi luptă fără preget eroicul nostru partid. Chiar de azi, întreaga Universitate din Braşov porneşte in noul an universitar cu hotărîre şi entuziasm să facă totul pentru a-şi aduce o contribuţie cit mai valoroasă la edificarea şi înflorirea ţării, la pro­­gresul învăţămîntului, la formarea profesională şi cetăţenească a unor cadre demne de epoca noastră socialistă, de o Românie în plină dez­­voltare şi progres. Braşov, 2 octombrie 1972. CADRELE DIDACTICE ŞI STUDENŢII UNIVERSITĂŢII BRAŞOV Conferinţa Comite­tului internaţional de pregătire a celui de-al 8-lea simpozion inter­naţional pentru aprovizionarea tehnico-materială la Braşov au început luni lucră­rile Conferinţei Comitetului inter­naţional de pregătire a celui de-al 8-lea simpozion internaţional pen­tru aprovizionarea tehnico-materia­lă, care va avea loc anul viitor în România. Conferinţa reuneşte spe­cialişti din Bulgaria, Cehoslovacia, Mongolia, R.D.G., Uniunea Sovieti­că, Ungaria şi România. Comitetul va dezbate timp de cinci zile pro­bleme de strictă actualitate privind perfecţionarea conducerii, organiză­rii şi planificării aprovizionării teh­­nico-materiale. l­a deschiderea anu­lui universitar­ la Braşov. Se vizitează expoziţia organizată cu acest prilej. Foto: GH, bănuia

Next