Drum Nou, decembrie 1972 (Anul 29, nr. 8677-8702)

1972-12-02 / nr. 8677

­rum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8677 Sîmbătă, 2 decembrie 1972 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, unitî-vât INFAPJVIND DE NICOLAE DE LA RECENTA PLENARĂ A C.C. AL P.C.R. nou mă ho­mm a i lom ! In expunerea sa la recenta ple­nară a C.C. al P.C.R., tovarăşul Ni­­colae Ceauşescu, secretarul general al partidului, referindu-se la condi­ţiile pentru realizarea nivelului ma­ximal al planului pe anul 1973, spu­nea că : „Este necesară încărcarea uniformă a capacităţilor de produc­ţie în tot cursul anului. Va trebui înlăturată cu hotărîre practica dău­nătoare a lucrului „in asalt" la sfîr­­şit de lună şi trimestru". Importanţa sarcinii trasate de secretarul general al partidului rezultă în primul rînd din caracterul său generalizator, ea vizînd practic o perioadă de timp nelimitată, ţinînd seama de valen­ţele pozitive pe care realizarea rit­mică a producţiei le incumbă. ... 1 decembrie. La prima oră de muncă. Stăm de vorbă cu directorul general al Combinatului chimic din Făgăraş, tovarăşul Teodor Şuteu. Am aflat că pregătirea din timp a proceselor de fabricaţie este un as­pect esenţial pe care îl urmăresc toţi salariaţii combinatului, înce­­pînd de la directorul general şi ter­minînd cu şefii de echipă, deoarece de ea depinde realizarea planului în fiecare zi de lucru la nivelul maxim al posibilităţilor. „Nu trebuie să vă miraţi că la noi ritmicitatea se ridică la acest nivel încă din primele ore ale acestei zile , ne spune directorul general. Com­binatul lucrează azi, de fapt, in con­tul zilei de 11 decembrie. Suntem­ într-o permanentă întrecere cu timpul şi nu-mi amintesc să fi ieşit vreo­dată învinşi din această confruntare, încă, o dovadă : de curînd o nouă capacitate de producţie pusă în funcţiune în cadrul combinatului a atins parametrii proiectaţi cu 6 luni înainte de termen". Următorul popas : Fabrica de hîr­­tie cretată din Ghimbav. Interlocu­tori : Herman Eisenfenk, secretarul comitetului de partid, şi Gheorghe Hermeneanu, şeful secţiei de car­ton ondulat, cea mai nouă secţie a fabricii. Şi aici am găsit acea efer­vescenţă a muncii specifică locu­rilor unde activitatea este bine or­ganizată, unde totul funcţionează ca un mecanism bine pus la punct. „Secţia noastră, ne informează Gheorghe Hermeneanu, este dotată cu utilaje moderne de mare pro­ductivitate, aşa că nu ne putem per­mite „luxul" să le întrerupem acti­vitatea nici pentru cel mai scurt timp. La fiecare 12 minute producem apro­ximativ o tonă de carton ondulat. De aceea grija noastră de căpetenie este să-i asigurăm în permanenţă materia primă necesară. In trecut am întimpinat greutăţi în această direcţie dar la propunerea noastră s-a înfiinţat chiar în secţie o ma­gazie tehnică în care avem un stoc ce asigură producţia pe 15—30 de zile înainte. De aceea, pentru noi nu există început sau sfîrşit de lună , în fiecare zi obţinem aceeaşi producţie". Interesîndu-ne despre rezultatele obţinute în prima parte a zilei de 1 decembrie, am aflat că în patru ore s-a obţinut o producţie de 20,7 tone carton ondulat, cu aproape 6 tone mai­­mult decit planul cores­punzător pe această perioadă de timp. Totodată s-a obţinut o eco­nomie de 200 kg. de hârtie import, 40 kg. amidon şi altele. „Aceste e­­conomii, ne explică comunistul Gheorghe Dulgheru, şef de echipă la confecţii, au fost posibile dato­rită reducerii pierderilor tehnolo­gice, printr-o mai bună programare a comenzilor în funcţie de dimensiu­nile cartonului produs". Aceeaşi idee preţioasă, concreti­zată bineînţeles în alt mod, am în­­trlnit-o pretutindeni, şi în diferitele locuri de muncă ale fabricii „Teme­lia" din Braşov. Vorbindu-ne despre ritmicitatea producţiei de ciment, interlocutorul nostru, Constantin Pa- Ştefan BANARU (Continuare in pag. a 3-a)­ ­ Topitorii loan Pistol şi Alexandru Muzsnay din cadrul turnătoriei de fontă de la uzina „Tractorul" au început să lucreze în contul lunii de­cembrie înainte de startul calendaristic al acestei ultime luni a anului. De notat este și faptul că de un trimestru ei lucrează fără nici un re­but, contribuind astfel la mai buna gospodărire a metalului. Si e suplimentat engajementele anuale Recent, colectivul uzinei „Hidromecanica" şi-a su­plimentat angajamentele asumate în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii. Astfel, aici se va produ­ce pînă la sfîrşitul anului tn „plus" de 1,1 milioane lei producţie marfă, din care 10 compresoare rota­tive, 10 suflante de aer, 16 reductoare inversoare pentru locomotive Diesel hidraulice, precum şi pro­duse noi şi modernizate în procent de 2 la sută peste angajamentul iniţial. Această importantă su­plimentare a angajamen­telor a fost posibilă în ur­ma unei analize amănun­ţite efectuate de un colec­tiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni din uzină, prin care s-au scos în evi­denţă, spre valorificare, noi rezerve interne. lor. Prin trei inovaţii economii de 759.919 lei Gîndirea tehnică a inovatori­lor şi raţionalizatorilor din ca­drul Combinatului chimic Făgă­raş se concretizează în aceste zile, premergătoare aniversării Republicii, în noi inovaţii de mare eficienţă economică. Trei dintre acestea — „Maşina de incercat rigiditatea dielectri­­că a covoarelor de cauciuc“, „Mecanizarea manevrării dispo­zitivului de pulverizare a azota­tului de amoniu“ şi „Tehnolo­gie de execuţie a retortelor de la soba de, cracare a gazului me­tan" — vor aduce anual economii ce se vor cifra la aproape 760.000 lei. Autorii acestor inovaţii sunt maistrul Teutschlănder Ion, ing. Ilie Alexandru, electricianul Haszler Ludovic, ing. D. Lungu, tehnicienii Gh. Maer, D. Neicu, ing. A. Simonetti şi V. Sfîrlea, precum şi tehnicienii A. Udrea şi I. Jiga. Supuse primelor încercări teh­nice, fiecare din inovaţiile a­­mintite a răspuns în totalitate parametrilor proiectaţi şi reali­zaţi : sporirea siguranţei în ex­ploatarea instalaţiilor aferente, reducerea substanţială a efortu­lui fizic şi a timpului de lucru, îmbunătăţirea calităţii produse­ Elena GAVRILĂ, postul de corespondenţi , Combinatul chimic Făgăraş însemnări pe marginea consfătuirii: „Munca politică de masă in sprijinul realizării cincinalului Inainte de termen, combaterii risipei şi economisirii de materii prime şi materiale“ Organizată — cu sprijinul Comi­tetului judeţean de partid — de Comitetul orăşenesc de partid Să­­cele, consfătuirea de lucru „Munca politică de masă în sprijinul reali­zării cincinalului înainte de termen, combaterii risipei şi economisirii de materii prime şi materiale“ s-a anunţat de la bun început ca un util schimb de experienţă în proble­mele muncii politice de masă. Alegînd uzina „Electroprecizie" din localitate ca gazdă a consfătui­rii, organizatorii au avut, desigur, în vedere experienţa bună acumu­lată de organizaţia de partid de aici în folosirea diferitelor forme şi metode ale muncii politice de masă, existenţa şi­ aplicarea unor iniţiative ce s-au dovedit eficiente atît în producţie, cit şi în activitatea de educare comunistă a salariaţilor. Bucurîndu-se de o participare nu­meroasă (au fost prezenţi activul de propagandă al Comitetului orăşe­nesc de partid, secretari şi respon­sabili cu propaganda în birourile or­ganizaţiilor de partid din unităţile economice şi instituţiile oraşului, re­prezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti), consfătuirea a avut da­rul nu numai să evidenţieze ce s-a făcut pînă acum pe linia muncii po­litice de masă, ci, în acelaşi timp, să jaloneze direcţiile viitoare de acţiu­ne, în raport cu sarcinile concrete ce revin organelor şi organizaţiilor de partid în lumina documentelor Conferinţei Naţionale şi a recentei Plenare a C.C. al P.C.R., pe linia mobilizării şi antrenării comunişti­lor, a tuturor colectivelor de muncă pentru înfăptuirea obiectivelor cin­cinalului înainte de termen, pre­întâmpinării şi combaterii risipei de orice natură, utilizării mai judi­cioase şi cu randament sporit a ca­pacităţilor, forţei şi timpului afectat producţiei de bunuri materiale, ac­tivităţilor politico-educative. Sunt demne de remarcat, aşa cum arătau mai mulţi participanţi la L. MUNTEANU (Continuare în pag. a 7-a) Pentru prima dată în ţară Inginerii Vasile Bogdan şi Ni­­­colae Costache, împreună cu maistrul Dinu Stan, de la uzina „Tractorul“, au conceput şi rea­lizat o nouă inovaţie care a tre­cut cu mult succes probele teh­nologice. Este vorba de linia tehnologică de fabricaţie a ci­­cloanelor din material plastic , primele instalaţii centralizate de ventilaţie fiind de-acum montate la turnătoria de fontă şi la oţelărie. Linia de fabricaţie a cicloane­­lor din material plastic este pri­ma de acest fel din ţară, avanta­jele acesteia fiind evidente. Se economisesc anual cca. 156 tone metal şi peste 700.000 lei. Se a­­sigură, de asemenea, condiţii op­time de lu­cru oamenilor şi, ce-i mai important, inovaţia s-a do­vedit a fi un foarte bun mijloc de combatere a poluării aeru­lui din secţii. Petru A. PETRU, postul de corespondenţi uzina „Tractorul" I­I I­­­I . I i 1 . I 1 Plenara Comitetului judeţean de partid Braşov Ieri, a avut loc plenara Comitetu­lui judeţean de partid Braşov. La lucrările plenarei au partici­pat membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului judeţean, colegiul de partid şi membrii Comisiei de revi­zie, secretari ai comitetelor orăşe­neşti de partid, directori şi secre­tari de partid din centrale indus­triale şi din întreprinderi, conducă­tori ai organizaţiilor de masă, de stat, economice şi obşteşti, redac­tori ai presei locale. Participanţii la plenară au luat în dezbatere referatul privind preocu­parea organelor şi organizaţiilor de partid, de masă şi a conducerilor unităţilor socialiste pentru perfecţio­narea pregătirii profesionale a lu­crătorilor şi asigurarea necesarului de forţe de muncă, prezentat de to­varăşul Ioan Bordaş, secretar al Co­mitetului judeţean de partid. La punctul 2 al ordinii de zi, ple­nara a aprobat norma de reprezen­tare de un delegat la 110 membri de partid pentru Conferinţa organi­zaţiei judeţene, şi data de 20 ianua­rie 1973 pentru ţinerea conferinţei. în încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarăşul Constantin Dragan, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Braşov. Vorbitorul a subliniat sarci­nile ce revin organelor şi organiza­ţiilor de partid, comitetelor şi consi­liilor oamenilor muncii, comitetelor sindicale şi organizaţiilor U.T.C. pen­tru recrutarea, calificarea şi perfec­ţionarea pregătirii profesionale a muncitorilor, cadrelor tehnico-ingine­­reşti şi de conducere în vederea în­deplinirii sarcinilor substanţial spo­rite, puse de partid în anul 1.2­73 în faţa industriei braşovene. In sprijinul grăbirii ritmului de integrare a fabricaţiei autocamioanelor ROMAN-DIESEL Colectivul întreprinderii de u­­nelte şi scule din Braşov a ra­portat încheierea procesului de asimilare a truselor de scule cu care vor fi dotate noile tipuri de autocamioane şi autobuze Ro­­man-Diesel. Ca urmare cele 3 tipuri de autocamioane şi auto­turisme Roman-Diesel intrate în fabricaţie sunt dotate nu­mai cu truse de scule româneşti. Acesta este răspunsul comuniş­tilor, al tuturor salariaţilor de la I.U.S., la chemarea ce le-a fost adresată de comuniştii de la U.A.R. pentru a-i sprijini în gră­birea ritmului de integrare a fa­bricației noilor tipuri de auto­camioane Roman-Diesel. Bloc nou în cartierul Codlea-Nord Constructorii I.J.G.-Braşov se pregătesc să dea în folosinţă în zilele următoare un nou bloc, cu o capacitate de 40 de apartamen­te, proprietate personală. Pen­tru respectarea acestui angaja­ment asumat, constructorii, con­duşi de ing. Haralambie Vîlcea, au intensificat în această săptă­­mînă lucrările de finisare inte­rioară cit şi cele de montare a instalaţiilor sanitare şi de încăl­zire. Tudor RIZEA, coresp. Examen de admitere la secţiile serale de subingineri Ieri, s-au desfăşurat la Braşov şi Făgăraş examene de admitere la secţiile serale de subingineri, formă nouă a învăţămîntului universitar din ţara noastră. Universitatea Braşov a deschis, înce­­pînd cu anul acesta, patru secţii: Tehnolo­gia prelucrării la rece (în cadrul Uzinei de autocamioane), Tehno­logia prelucrărilor plas-­­tice la cald şi trata­mente (la uzina Trac­torul), construcţii ci­vile (la Universitatea Braşov) şi instalaţii de construcţii civile (tot în cadrul Universită­ţii). Pentru admiterea în aceste secţii,­ peste 800 de candidaţi din rîndul muncitorilor, maiştrilor şi tehnicie­nilor au susţinut ieri proba scrisă la mate­matică. In acelaşi timp, la Făgăraş au început e­­xamenele de admitere la secţiile Tehnologia chimiei organice, Teh­nologia chimiei anor­ganice şi Utilaje chi­­­mice — secţii organiza­te de Institutul poli­tehnic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Bucureşti în cadrul Centralei industriale de îngrăşăminte chimi­ce Făgăraş. La aceste trei secţii au susţinut prima probă scrisă 330 de candidaţi. Inaugurare­a acestei forme de învăţămint marchează un pas im­portant pe calea apro­pierii învăţămîntului universitar de nevoile concrete ale producţiei, se înscrie pe linia ridi­cării continue a nive­lului de pregătire teh­nică profesională a oa­menilor muncii, creea­ză premise pentru fo­losirea mai deplină — cu precădere în munci de concepție — a per­sonalului ingineresc. Examenele continuă azi. E DIN CUPRINS: # Comuniştii — participanţi activi la dezvoltarea şi apărarea avuţiei obşteşti 0 Pentru fiecare tînăr, o meserie ! (pag. a 2-a) ^ „Vom reuşi să ne cîştigăm şi să ne păstrăm publicul” 0 Scrisori, telefoane, audienţe (pag. a 3-a) încă de la începutul perioadei d­e stabulaţie Măsuri chibzuite, gospodăreşti, pentru buna hrănire şi îngrijire a animalelor Odată cu sosirea iernii, activita­tea febrilă din cîm­p s-a transferat în fermele zootehnice. Aici, chiar dacă munca nu se continuă cu ace­eaşi intensitate şi în aceleaşi pro­porţii, este nevoie in primul rînd de un dezvoltat simţ gospodăresc şi perseverenţă în aplicarea măsurilor cerute de asigurarea unei bune în­treţineri a animalelor pînă la scoa­terea lor din nou la păşune. De fapt, acum se vede cine-i bun gospodar, pentru că poţi să-ţi dai uşor seama de felul cum a muncit pentru asi­gurarea condiţiilor care hotărăsc menţinerea producţiei la un nivel constant ridicat, procurarea şi fo­losirea raţională a furajelor, asigu­rarea unor adăposturi corespunză­toare, precum şi a unor oameni pri­cepuţi cărora să li se creeze con­diţii pentru o bună îngrijire a ani­malelor. Cum se prezintă situaţia din acest punct de vedere în cîteva din uni­tăţile agricole din zona Rupea? Acum cîteva zile, am între­prins un raid-anchetă. I.A.S. HO­MOROD. Aici, Gh. Cazacu, direc­torul unităţii, îşi arăta nemulţumirea pentru faptul că, datorită în bună măsură timpului nefavorabil, în ac­tuala perioadă de stabulaţie fermele din subordine au intrat cu un de­ficit însemnat la producţia de lapte pe vacă furajată. Există, însă, po­sibilitatea ca această restanţă faţă de plan să se recupereze, întrucît în toate fermele s-au luat măsuri se­vere pentru buna preparare a fu­rajelor şi administrarea acestora numai sub formă de broc. Pe de­ altă parte, pentru respectarea în­tocmai a programului de grajd s-a instituit un control riguros, exerci­tat de şefii de fermă şi de condu­cerea întreprinderii. „Procedăm la acest fel, ne mărturisea inginerul Cazacu, pentru că numai prin pre­gătirea furajelor înainte de admi­nistrare putem acţiona operativ şi în acelaşi timp economic pentru ridicarea producţiei“. Rezultatele sunt edificatoare: can­tităţile de lapte obţinute în ferme cresc zilnic, semn că atît şefii de fermă, cit şi îngrijitori ca Mihai Faff şi Mihai Schuster ele îa ferma Ticuş, Iosif şi Gheorghe Săceleanu de la Hoghiz, Traian Muh­a şi Solo­mon Imre de la Homorod, care con­stituie sufletul întrecerii socialiste, antrenează întregul colectiv de mun­că la realizarea obiectivului amintit. Ion TOCANIE (Continuare în pag. a 3-a) Locuitorii din Ormeniș s-au mirat desigur văzînd somptuosul „Ford Taunus“ înaintînd agale pe stradă și oprindu-se in fața casei cu nr. 575 în care locuia familia lui Nicolae Lăcătuș. In ultima vreme, intr-adevăr afa­cerile vecinului lor mergeau foarte bine. Rînd pe rînd casa se renovase, se umpluse cu mobilă nouă... Mirarea lumii s-a trans­format la apariţia autoturismu­lui într-o întrebare care s-a fă­cut tot mai mult auzită prin Or­menis I „de unde ?“ Şi iată-l pe „artizanul" N. L. pus în situaţia de a-şi „face socotelile“ în faţa organelor în drept. Pe loc şi-a regizat mai multe ali­biuri, căci cercetatul avea mulţi prieteni gata oricînd să jure că M.L. cîştigase banii vîn­­zînd.. . purceii de la două scroa­fe crescute pe lingă casă. Dar şi aşa mai rămăseseră de justificat 63.404 lei! „Nu sînt destui?, se întreabă cel în cauză. Atunci să ştiţi că eu şi nevastă-m­ea am ieşit in fiecare vară la cules de fragi, de zmeură şi de bureţi în pădure, pe care i-am vîndut ca să fac rost de bani“. Surse in­tr-adevăr „serioase“ de venituri, dar care nu au putut induce în -------—. ~ UV..O.WX K/oaayuwi, ‘“uucu «a*.* cx wuv ciuuot«va nx ou«* itiQn­inuare in pag. a o­ aj eroare comisia pentru cercetarea averilor ilicite chiar dacă N.R. s-a dovedit a fi un „artist“ în înşelătorii. Desigur, statul nostru ocroteş­te veniturile­ şi economiile obţi­nute de cetăţeni prin activitatea lor la locul de muncă, dar aceas­ta impune o firească corespon­denţă între avutul personal şi cîştigurile realizate, ceea ce, în cazul lui N.L. şi al altora ca el, nu se poate presupune, chiar şi la o privire sumară. In calitatea ei de izvor al tu­turor bogăţiilor, munca oferă din ce în ce mai multe satisfacţii cetăţenilor. Necesităţile unei vieţi moderne şi civilizate sunt astăzi întîmpinate de cîştigurile tot mai mari realizate, de spori­rea necontenită a producţiei de bunuri. Conjugarea armonioasă a acestor factori reclamă însă un cadru etic din care trebuie să lipsească manifestările de ne­cinste şi fraudă. In scopul asigurării unui sis­tem de norme eficient menit să stăvilească orice tendinţă de îna­vuţire generată de mijloace ne­cinstite, a fost elaborată în anul 1968 Legea nr. 18, privind con­trolul provenienţei unor bunuri care nu au fost dobîndite în mod licit. In cei patru ani de existen­ţă, acest act normativ a reuşit să stigmatizeze o serie de proprie­tari cu titluri de proprietate du­bioase, de speculanţi, de evazio­­nişti fiscali etc. Demascarea a­­cestor elemente este o sarcină a organelor statului dar, totodată, ea constituie şi o îndatorire civi­că. Faptul că ele mai persistă totuşi pe alocuri este datorat in bună măsură părerii unora care califică aceste manifestări străi­ne eticii noastre drept „afaceri personale“, uitînd insă, că toate aceste „afaceri" se fac în detri­mentul cinstei şi corectitudinii. Căci, unde şi-ar fi plasat N.L. acele tablouri de gust şi valoare îndoielnică, dar la preţuri pipă­rate, dacă ele ar fi fost refuzate de noi? Desigur cei care au cumpărat „operele" l-au „aju­rat“, încurajîndu-i practicile, trecîndu-i cu vederea rapida sporire a cîştigurilor. A ne În­treba însă platonic (şi­ postfac­­tum) „de unde ?“ nu rezolvă Marius PETRAŞCU Anchetă social-juridică „nevoiaşi“ cu mmH ŞI APARTAMEN LUXOASE (Continuare in pag. a 3-a) X

Next