Drum Nou, ianuarie 1974 (Anul 31, nr. 9013-9035)
1974-01-04 / nr. 9013
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN Anul XXXI Nr. 9013 Vineri, 4 ianuarie 1974 4 pagini 30 bani TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ŞI TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU AU PRIMIT PE HARRY W.MORGAN CU SOŢIA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat a! Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au primit, joi după-amiază, în staţiunea Predeal, pe Harry . W. Morgan, preşedintele Fundaţiei „Ambasadorii prieteniei“ din S.U.A., împreună cu soţia. După cum se cunoaşte, sub patronajul acestei fundaţii sunt organizate vizite în ţara noastră ale unor grupuri de studenţi şi elevi americani. In timpul convorbirii s-a apreciat că aceste vizite sunt o expresie a relaţiilor româno-americane tot mai bune şi reprezintă, totodată, o contribuţie la promovarea prieteniei dintre cele două ţări şi popoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au întreţinut cu oaspeţii intr-o atmosferă cordială. (Agerpres) DIN PRIMA ZI, DIN PRIMA LUNĂ, LA NIVELUL MAXIM AL POSIBILITĂŢILOR DEBUT DE BUN AUGUR ÎN ANUL IV AL CINCINALULUI Prima zi productivă din 1974 a fost, pentru industria braşoveană, momentul primelor succese din al patrulea an al cincinalului. Demarajul producţiei, în cele mai multe din unităţi, a fost de bun augur, înregistrînd un ritm ridicat al fabricaţiei, o folosire optimă a capacităţilor, fapte care confirmă încrederea intr-un an mai plin, mai rodnic. Odată cu primele raiduri efectuate la „Răsăritul11 şi întreprin sa întreprinderea de produse refractare „Răsăritul“, noul an 1974 a fost întîmpinat lingă marile cuptoare de ars cărămizi. Iar ieri, „focarii“ Gheorghe Ţuţuraş şi Mihai Boţea, electrocariştii Vasile Cătoiu şi Nicolae Taraş, sau oamenii maistrului Dumitru Stinghe au fost din nou la datorie, la secţia din Cristian sau in Braşov, într-o continuitate a muncii care n-a cunoscut răgaz. Cînd spunem „continuitate“, ne gîndim că acest colectiv a încheiat anul productiv 1973 încă din 19 decenbrie, producînd peste plan sute de tone de prafuri de turnare şicărămizi refractare. Dealtfel, numai ieri se produseseră circa 350 tone cărămizi refractare şi peste 60 tone „prafuri“, ceea ce ilustrează ritmul susţinut în care s-a lucrat în aceste prime zile ale lui 1974. „Avem asigurate — ne spunea ing. Ion Ciovică, şeful biroului programare-urmărire producţie — atît aprovizionarea cit şi desfacerea, nu numai pentru prima lună, dar şi (în proporţie de 93 la sută) pentru restul anu derea de radiatoare şi cabluri, inaugurăm şi seria articolelor rubricii de faţă. Prin ea ne propunem, aşa cum specifică şi genericul ei, să reflectăm modul in care colectivele de muncă din industria braşoveană au pornit să fructifice întregul potenţial productiv, în vederea creşterii producţiei şi productivităţii muncii, pîrghii de bază, esenţiale, în realizarea cincinalului înainte de termen lui. In orice caz, nu vom avea nici o dificultate în a asigura producţiei „oxigenul“ necesar bunului său mers. Şi, ca să vă daţi seama cum decurg lucrurile, o să vă spun că am livrat, numai in zilele de 1 şi 2 ianuarie, peste 530 tone cărămizi refractare şi 105 tone prafuri de turnare, in special „giganţilor“ siderurgici de la Hunedoara şi Galaţi. „Expediţia“ noastră a lucrat şi lucrează fără oprire, ceea ce înseamnă că producţia trebuie să acopere în permanenţă toate aceste cereri, vă repet, nu avem probleme, capacităţile sînt acoperite integral, fluxurile noastre de fabricaţie merg non-stop, aşa incit sperăm să depăşim nivelul succeselor anului de curînd încheiat“. Speranţe întemeiate. Dovadă şi demarajul foarte convingător din aceste prime zile ale lui 1974. Bine a început anul şi întreprinderea de radiatoare şi cabluri. Discuţiile noastre succesi- Adrian TEACĂ (Continuare în pag. a 2-a) Şi la întreprinderea de stofe Braşov, anului 1974, a debutat, cu succes, prima zi productivă Generalizarea firetului de cost In toate cooperativele agricole - mijloc de creştere a eficienţei economice Prin natura activităţii lor, cooperativele agricole de producţie îşi aduc o contribuţie tot mai mare la formarea fondului central al statului de produse agroalimentare, la mai buna aprovizionare a populaţiei. Dezvoltarea lor continuă, ca urmare a măsurilor stabilite de conducerea partidului şi statului, impune însă o preocupare susţinută pentru creşterea eficienţei economice a producţiei. In acest sens, o deosebită însemnătate are urmărirea atentă nu numai a sporirii continue a cantităţilor de produse vegetale şi animale, ci şi a reducerii cheltuielilor ce se fac pentru obţinerea producţiei respective. Ca urmare, calcularea preţului de cost şi în unităţile agricole cooperatiste apare ca o necesitate obiectivă, el reprezentînd indicatorul sintetic ce caracterizează activitatea acestor unităţi, barometrul de măsurare a cantităţii şi calităţii muncii depuse pentru obţinerea fiecărui produs în parte. In cuvîntarea rostită la plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 .martie anul trecut, tovarăşul Nicolae Ceauşescu atrăgea atenţia asupra necesităţii de a se pune ordinei în ceea ce priveşte preţul de cost în cooperativele agricole, întrucît agricultura socialistă nu se poate dezvolta în condiţiile lipsei de evidenţă, lucrindu-se la întâmplare. Iată de ce, ministerul de resort a luat măsura ca de la începutul acestui an, calcularea preţului de cost să se generalizeze în toate unităţile agricole cooperatiste. In judeţul nostru şi pînă acum s-a manifestat o preocupare în această privinţă Din cele 72 de cooperative agricole existente în 20 s-a calculat preţul de cost pînă în faza finală, iar în 15 cooperative s-a organizat ţinerea unei evidenţe precise a cheltuielilor, fără insă a se calcula preţul de cost. In unele unităţi, însă, lucrările au fost abandonate pe parcurs, în special din lipsa unor oameni cu pregătire corespunzătoare. In această ordine de idei, precizăm că doar circa jumătate din numărul contabililor şefi din C.A.P. au studii medii, ceilalţi avînd studii generale şi diferite cursuri speciale de scurtă durată. De aceea, ţinînd seama de faptul că începînd din Deschiderea evidenţei pe 1974 să se facă cu date exacte Definitivarea planurilor de producţie, punct de plecare pentru calcularea preţului de cost încadrarea posturilor de contabili şefi cu oameni corespunzători, acest an calcularea preţului de cost trebuie să se generalizeze în toate cooperativele agricole, se impune o preocupare mai susţinută pentru încadrarea tuturor posturilor de contabili şefi cu oameni care să aibă pregătirea necesară conducerii în bune condiţii a acestor lucrări. Dealtfel, respectîndu-se indicaţiile date de forurile superioare, Direcţia generală a agriculturii, împreună cu Uniunea judeţeană a C.A.P., a şi iniţiat, în decembrie 1973, un curs de instruire a contabililor şefi din cooperativele agricole şi asociaţiile intercooperatiste privind organizarea evidenţei contabile în vederea calculării preţului de cost în 1974 în toate C.A.P. Această acţiune însă trebuie completată de mobilizarea eforturilor întregului aparat contabil din sectorul cooperatist al agriculturii pentru încheierea, în primul rîmp, la termen şi aşa cum se cere, a bilanţului de sfîrşit de an. In acest sens, inventarierea bunurilor materiale, punerea de acord a evidenţelor contabile cu rezultatele inventarului, înregistrarea plusurilor, clarificarea minusurilor, trebuie făcute cu maximum de exigenţă, astfel ca deschiderea evidenţei pe 1974 să se facă cu date exacte, corespunzătoare realităţii. In unităţile în care s-a condus evidenţa în vederea calculării preţului de cost, întocmirea dărilor de seamă pe 1973 constituie un moment hotărîtor de cunoaştere reală a activităţii de producţie pe fiecare cultură, specie şi categorie de animale, un factor mobilizator al tuturor conducătorilor de unităţi în vederea promovării metodelor care au contribuit la sporirea producţiei şi reducerea costurilor. Analiza cheltuielilor pe elemente compo- Dumitru IOSOF, economist-instructor al Uniunii judeţene a C.A.P. (Continuare în pag. a 2-a) Intilnire de lucru cu tinerii specialişti repartizaţi în agricultura judeţului Recent, la Casa agronomului din Hălchiu a avut loc o întâlnire a tinerilor specialişti — ingineri agronomi, zootehnişti şi medici veterinari — repartizaţi să lucreze în unităţile agricole din judeţul nostru, cu cadre de conducere ale Direcţiei generale a agriculturii. Cu acest prilej ei au fost puşi la curent cu problemele specifice din toate sectoarele agriculturii judeţului, cu sarcinile curente şi de perspectivă ce de revin în planificarea, organizarea şi conducerea activităţii de producţie din unităţile în care vor lucra. 503#g JUDEŢUL BRAŞOV Una din „porţile“ moderne ale străvechiului oraş de la poalele Timpei. Foto: Petre POPOVICI Valenţele educative ale turismului şcolar A porni în drumeţie, a colinda ţara înseamnă, pe de o parte, a-ţi îmbogăţi cunoştinţele la sursa unor comori milenare, iar pe de altă parte, a cunoaşte şi aprecia activitatea creatoare a întregii societăţi, înseamnă a veni în contact nemijlocit cu uriaşul şi vertiginosul proces al industrializării patriei noastre socialiste. Promovarea în rîndurile tineretului şcolar a turismului social, cu reale valenţe educative, nu poate fi realizată decit prin perfecţionarea muncii de organizare temeinică a activităţilor turistice, de diversificarea lor, potrivit scopului urmărit şi doleanţelor elevilor. Cunoaştem numeroase iniţiative valoroase ale cadrelor didactice din judeţul nostru, care dovedesc pasiune pentru turism, capabile să ridice calitativ turismul de tineret, atrăgînd şi lărgind, necontenit, numărul iubitorilor de turism. In calitate de colaboratori ai O.J.T. sau B.T.T., aceste cadre realizează numeroase acţiuni turistice. Astfel, in cadrul O.J.T. Braşov activează profesori ca Ana Cămărescu (Liceul nr. 5), Laurian Taler (Liceul nr. 1 Braşov), Emilia Răşcanu (Liceul Zărneşti), Castilia Munteanu (Şcoala generală nr. 7), Edwin Schneider (Şcoala generală nr. 4), Susana Petrescu (Şcoala generală 22 Braşov), Traian Timaru (Grupul şcolar „Electroprecizie“Săcele) şi mulţi alţii. Pregătind metodic aceste acţiuni (popularizare—organizare— desfăşurare), prin consultarea şi antrenarea conducerilor de şcoli, a cadrelor didactice de diferite specialităţi, a elevilor şi părinţilor, ei reuşesc să realizeze excursii şcolare de mare eficienţă educativă. La celălalt pol însă întîlnim şi cadre didactice care acţionează în acest domeniu mai mult din obligaţie, fără pasiune, dovedind superficialitate, ori comoditate. Există astfel profesori sau învăţători ce pornesc să viziteze cu elevii, intr-un timp scurt, mai multe muzee, forţînd copiii să parcurgă repede şi sumar sălile cu exponate valoroase. Alţii obişnuiesc să viziteze cu elevii mici muzee specializate, expoziţii tehnice. Neavînd suficiente cunoştinţe în materie, copiii respectivi obosesc repede fizic şi intelectual, anulîndu-se astfel intenţia educativă. Pentru aceşti elevi este mult mai indicată vizitarea unor expoziţii cu desene ale copiilor, a parcului zoologic, muzeul satului, palatul pionierilor, parcul de distracţii. Pot, de asemenea, efectua turul oraşului sau vizita alte obiective, pe care ei sunt capabili să le înţeleagă şi să le aprecieze. Cîteodată, se întîmplă ca în timpul unor excursii şcolare, conducătorii să nu caute să creeze un climat optim de voie bună, manifestînd inconsecvenţă în atitudinea lor faţă de copii. Ori devin cicălitori, nervoşi, recurg la ameninţări, creînd animozităţi şi momente penibile, ori îşi neglijează atribuţiile, părăsind copiii ore întregi pentru rezolvarea unor probleme personale. „Catalogul excursiilor şi itinerarelor turistice interne“, editat şi difuzat recent în reţeaua de şcoli de către O.J.T. Braşov, prevede o seama de trasee şi circuite interesante şi atractive, întocmite pentru satisfacerea doleanţelor elevilor pasionaţi de geografie, literatură, etnografie, istorie, arheologie, ştiinţele na- Prof. R. SEITABLA (Continuare în pag. a 2-a) Riscîndu-şi viaţa Profesorul Emil Marian salvează trei copii de la înec In ziua de 2 ianuarie, pe luciul gheţii lacului din Poiana Braşov patinau mai mulţi copii. La un moment dat, doi dintre ei — unul de 3 ani şi altul de 9 — s-au Îndepărtat de grup şi au intrat Intr-o zonă unde gheaţa se subţiase. Nu au trecut decit ceva minute şi două ţipete puternice au trezit atenţia celor din jur. Gheaţa nu rezistase şi cei doi copii au căzut în apa adincă de 2,5 metri şi rece ca gheaţa. Trebuia acţionat urgent, viaţa celor doi,fiind în pericol. Aflîndu-se întîmplător în apropiere, profesorul Emil Marian, directorul adjunct al Liceului nr. 1, a sărit in lac, luptîndu-se cu apa rece şi sloiurile de gheaţă, reuşind pînă la urmă, cu mari eforturi, să salveze pe cei doi băieţi. Între timp, tot în aceeaşi spărtură a mai căzut o fetiţă de circa 13 ani. A salvat-o şi pe aceasta. Nu ştim cum îi cheamă pe cei 3 copii salvaţi de la înec, insă pentru fapta sa deosebită, de un profund umanism, profesorul Emil Marian merită calde felicitări. I. BRAGHES PE SPIRALA MODERNIZĂRII îNVĂŢĂMlNTULUI Accelerând ritmul de traducere în viaţa şcolii a importantelor hotărîri adoptate la plenara din iunie a C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămîntului, şcolile din judeţul nostru au păşit în noul an cu realizări de seamă, cu deosebire în sporirea bazei materiale pe măsura necesităţilor generalizării primei trepte a învăţămîntului liceal. Astfel, la ora actuală, în cele 147 de unităţi de învăţământ din judeţul nostru există nu mai puţin de 21 de cabinete polifuncţionale, 16 cabinete de ştiinţe sociale şi politice şi 223 ateliere şcolare, 25 din acestea fiind constituite in anul 1973. De remarcat, sporirea considerabilă a mijloacelor audio-vizuale, unităţile noastre de învăţămînt dispunînd de 198 aparate diascop, 50 epidiascoape, 38 aparate, de proiecţie cinematografică, 70 magnetofoane, 143 picup-uri, 63 aparate de radio și 45 de televizoare. 1/ UN PAHAR DE... „HERE ÎNCHINAT CELOR DE LA ALIMENTARA r1* Chiar în noaptea Anului nou, cînd primele Pahare se ciocneau sau cînd se serveau primele feluri de bucate, oare câţi braşoveni nu au avut un gînd special pentru I.C.S. Alimentara ? Căci, aşa cum mulţi ne-au anunţat, în termeni nu întru totul sărbătoreşti, vinul cu care se făcea urarea era prea sec din lipsă de apă minerală sau, în cel mai bun caz, avea gust de Hebe. Nici cozonacii n-au mai putut fi făcuţi după delicioasa reţetă a bunicii din lipsă de drojdie de bere, iar vinurile bune, coniacurile, rachiurile etc., etc., nu au fost găsibile în 31 decembrie pe piaţă. Pînă şi plinea, „cea de toate zilele“, se cunoştea că era de. .. zilele trecute, iar în puţinele locuri unde era „la zi“, pina apucai să ajungi la rînd, mai că rămîneai fără celelalte, cumpărături. Unii ne-au mai spus că atun,ci cînd „Trio Ra-Ta- Ta“ şi-a încheiat spumoasele glume cu îndemnul la cinstirea cu o cupă de şampanie, aşa cum o cere datina, şi-au adus aminte că nici pe asta nu au putut-o procura, graţie aceleiaşi I.C.S Alimentara. Ieri, în prima zi „activă“ de după sărbători, făcindu-ne reproşul că am întârziat cel puţin cu o săptămână, primul tur de onoare l-am făcut pe la aceia care trebuiau să ne asigure masa îmbelşugată de Revelion, care au făcut-o, dar. .. cu goluri şi, alături de mulţii cetăţeni care ne-au sesizat, le-am adresat seria întrebărilor care încep cu „de ce ?“. Şi, discutînd întâi şi întîi cu tovarăşul Benke Geza, directorul I.C.S. Alimentara, am putut constata, din tonul său roz, că, de fapt, toate lipsurile citate, ca şi multe altele, nu sunt decit... o iluzie. — Magazinele, ne-a declarat interlocutorul nostru, au fost aprovizionate din belşug, ca de toate. Au fost băuturi, vinurile chiar nu s-au vîndut toate, carnea şi produsele din carne au existat la discreţie, iar pîinea a fost suficientă. Pe data de 31 decembrie, unităţile noastre au realizat venituri într-o jumătate de zi, cut în două zile obişnuite de lucru. Este adevărat, şampanie nu am avut cită aveam nevoie, dar n-am mai putut procura, cererea fiind foarte mare, iar furnizorii noştri n-au mai acceptat nici o livrare suplimentară peste cea contractată Pe 1973, întrerupem aici şirul discuţiei cu tovarăşul Benke pentru a ne exprima îndoiala că vina, în cazul acesta, al şampaniei, ar fi, aşa cum ar vrea domnia-sa să se înţeleagă, a furnizorului, căci nu acesta, ci I.C.S. Alimentara Braşov era cel care trebuia să cunoască cerinţele cumpărătorilor, printr-o sondare corespunzătoare a pieţei, printr-o previziune de care fiecare comerciant trebuie să dea dovadă, pentru a M. PETRAŞCU (Continuare în pag. a 3-a) li