Drum Nou, februarie 1974 (Anul 31, nr. 9037-9060)
1974-02-01 / nr. 9037
ZIARUL „DRUM NOU“ OFICIUL P.T.T.R fti DIN TOATE TARILE, ONiţi-Vă! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN In calificarea muncitorilor la T. C. Bv. REZULTATE POZITIVE, DAR Sl ClTEVA... CORIGENŢE # în fiecare an: 150 de absolvenți ai şcolilor profesionale intra in rindurile muncitorilor calificaţi. # O selecție riguroasă asigură_ succesul cursurilor de calificare. Munca educativă, pe acelaşi plan cu pregătirea profesionala. De ce un singur curs de calificare pentru zidari — o meserie constant deficitară ? Graba strica treaba — mai ales cînd e vorba de însuşirea cunoştinţelor profesionale. Carnetul de practică al cursanţilor — un obiect facultativ ? In 1973 la Trustul de construcţii Braşov problema forţei de muncă, atât calitativ, cit şi numeric, s-a pus cu o deosebită acuitate, avînd în vedere creşterea cu peste 50 la sută a volumului de construcţiimontaj, precum şi complexitatea lucrărilor. După cum se cunoaşte, conducerea trustului n-a reuşit să rezolve decât parţial această problemă, ceea ce a creat serioase greutăţi în calea îndeplinirii sarcinilor de plan. Creşterea în 1974, în comparaţie cu anul precedent, a volumului de construcţii-montaj este mai mică, dar după cum recunoştea directorul trustului, ing. Gheorghe Ilaizea, şi în prezent există un deficit de muncitori, in special de muncitori calificaţi, şi în primul rînd de zidari, dulgheri şi fierari-betonişti. Ce măsuri a întreprins conducerea trustului pentru a face faţă lipsei forţei de muncă calificată ? — Iată tema unei discuţii pe care am purtat-o cu unii factori de răspundere din cadrul T.C.Bv. Trecind peste măsurile specifice de evitare a fluctuaţiei, fenomen care lună de lună poate „subţia“ modul constructorilor, în special al celor calificaţi, ne-am oprit în special asupra căilor de sporire a numărului acestora. Este vorba despre calificarea muncitorilor prin şcoli profesionale şi prin cursuri de scurtă durată. Am aflat astfel că la şcoala profesională a Grupului şcolar de construcţii din Braşov, în fiecare an, circa 150 de elevi absolvesc cursurile, fiind repartizaţi trustului. Aceştia, lipsiţi încă de experienţa şantierului, nu pot face faţă ritmului normal de lucru decit după o perioadă de mai multe luni. Principala sursă de pregătire rămine insă calificarea prin cursuri de scurtă durată, fără scoatere dimprproducţie. Acestea sunt urmate de oameni care au o perioadă oarecare de activitate în echipe ce execută lucrări de specialitate, deci cu o anumită experienţă, ce se îmbogăţeşte în timpul celor aproximativ 9 luni de practică din perioada şcolarizării. Din discuţia pe care am purtat-o cu Vladimir Rusu, şeful biroului salarizare, normare şi invaţămînt de la T.C.Bv. şi cu subinginerul Ion Năsălean, responsabil cu problemele de învăţămînt, am desprins cîteva aspecte pozitive ale activităţii de şcolarizare prin cursuri de scurtă durată. Mai întii faptul că, pentru admiterea la aceste cursuri, se face o selecţie foarte riguroasă, candidatul trebuind să obţină „viza de trecere“ nu numai de la şeful formaţiei de lucru, ci şi de la o comisie special înfiinţată, care analizează, în fiecare caz în parte, atît aptitudinile profesionale, cit şi cele morale ale candidatului, dragostea lui pentru învăţătură, dorinţa lui de a deveni un bun muncitor calificat, legat „sentimental“ de colectivul care l-a recomandat. Tot la acest capitol, amintim faptul că orele teoretice se ţin in cadrul grupului şcolar, elevii beneficiind de aceleaşi condiţii ca şi cei de la "profesională", inclusiv accesul în laboratoare şi la materialul didactic. De asemenea, o parte din obiectele de studii (in special cele cu caracter general) se predau de profesorii grupului. In ceea ce priveşte tehnologia meseriei, pentru predarea cunoştinţelor respective au fost angrenaţi cîţiva din cei mai buni ingineri din cadrul trustului, cum ar fi Ovidiu Dobrescu, Mircea Bucur, Vaier Partenie, Nicolae Vasu şi alţii, ceea ce constituie o garanţie a înaltului nivel calitativ al lecţiilor predate. Spre deosebire de anii trecuţi, programele analitice specifice fiecărei meserii au fost primite de la forul tutelar al trustului, înlâturindu-se astfel arbitrariul, bunul plac sau improvizaţia de moment a celor ce aveau sarcina să le întocmească. Mai notăm faptul, subliniat cu pregnanţă de interlocutorii noştri, că în cadrul acestor cursuri se duce o susţinută muncă Ştefain BANARU Ion IORDACHE (Continuare în pag. a 3-a) Mecanicul comunist TEODOR LAZAR, agitator la Combinatul chimic Făgăraş, ne-a spus: „CÎND OMUL VREA, DESPICĂ ŞI MUNTELE“ Mi-a strîns bărbăteşte mina,, spunîndu-mi: — E bine că v-aţi gîndit să mai scrieţi şi despre secţia noastră, tovarăşe reporter. Profit de cele spuse de interlocutor şi-l întreb direct : „Dacă ai fi in locul meu, despre ce anume ai scrie — Despre cel mai recent fapt, cred eu, foarte semnificativ. Secţia noastră a lansat cu citeva zile in urmă o chemare la întrecere către toate secţiile Combinatului chimic, asumindu-ne astfel sarcini importante. Prin realizările ce ni se propunem vrem să întîmpinăm aşa cum se cuvine cele două mari evenimente ale anului: a 30-a aniversare a victoriei insurecţiei naţionale antifasciste armate şi Congresul al Xl-lea al P.C.R. Pe un panou aşezat in centrul tuturor privirilor stau înscrise obiectivele chemării secţiei de fabricare a maselor plastice şi răşini sintetice a Combinatului chimic Făgăraş. Citez, dintre cele mai importante: depăşirea planului la producţia globală cu 21 324.000 Iei, iar la producţia marfă cu 15.000.000 lei; depăşirea planului la export cu 4 la sută ; introducerea in fabricaţie a 3 noi sortimente de răşini şi mase plastice ; perfecţionarea proceselor, tehnologice la fabricile de bachenită, răşini şi aminoplast. Comunistul Teodor Lazăr, de profesie mecanic, este un bărbat trecut de prima tinereţe, cu ochi albaştri,, pătrunzători, gata să iscodească pînă la cel mai mic amănunt. Este de aproape 20 de ani în combinat şi „se pricepe tare bine la oameni", după spusele lui Ion Lascu, secretarul organizaţiei de bază nr. 6 Dealtfel, în calitate de agitator trebuie să se priceapă la oameni. — Înseamnă, reiau discuţia cu interlocutorul meu, că aveţi probleme serioase, nu glumă. — Păi, acolo unde se hotărăşte soarta producţiei sunt întotdeauna probleme. Chemarea lansată de noi este o chestiune de onoare, asta trebuie să înţeleagă fiecare angajat al secţiei. De fapt, ne-am şi gîndit să tăcem nişte grafice ca să putem urmări realizările la zi Vrem să creăm o adevărată opinie de masă, ca să ne ţinem angajamentul şi, dacă se poate, să-l şi depăşim — Sînteţi optimist... — De cînd mă ştiu. Niciodată n-am pus răul înainte Cînd omul vrea, despică şi muntele. La început, ce-i drept, cite unii se arată mai neîncrezători. Dar, nu ei trebuie să ne convingă Ermil RADULESCU (Continuare în pag. a 3-a) Mecanizările îşi spun cuvîntul Mecanizarea unui număr cit mai mare de operaţii şi lucrări — Iată unul din „secretele“ constructorilor de autocamioane în acţiunea de sporire a producţiei şi creşterea productivităţii muncii. Fotoreporterul Petre Popovici a surprins unul din momentele în care echipa lui Băbău, din secţia roţi de la întreprinderea de autocamioane, lucrează la mecanizarea transferului roţilor pentru autocamioanele cu motor Diesel, obiectiv pe care s-a angajat să-l dea în folosinţă înainte de termenul prevăzut. ÎN PAGINA A 4-A 9 Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa. 9 Ştiri din Orientul Apropiat. A Noi ciocniri în Bolivia. întreprinderea de radiatoare şi cabluri Valoroase realizări prin autoutilare Anul 1973 a fost încheiat de colectivul I.R.C. Braşov cu rezultate deosebite în acţiunea de autoutilare, planul fiind depăşit cu aproape 500.000 lei. Printre realizări amintim o instalaţie de vopsire a produselor, un cuptor de uscare şi ult tunel de uscare după vopsire etc. In diferite faze de execuţie se află şi alte utilaje cu o valoare deosebită pentru producţie, cum ar fi o maşină de tras tuburi, o instalaţie de pretratare a benzii de aluminiu şi una de lipire a radiatoarelor prin procedeul T.D.Z.4. Prin punerea în funcţiune a acestor utilaje, se va reduce consumul de metale neferoase şi va creşte productivitatea muncii cu circa 10 la sută. Conştiinciozitatea şi vigilenţa profesională a mecanicilor Ieronim Giurgiu şi Vasile Marguţă AU EVITAT O CATASTROFĂ FEROVIARĂ Era într-o dimineaţă de ianuarie. Trenul de marfă numărul 21201, care circula pe distanţa Sighişoara Coşlariu, alerga în plină viteză remorcat de o locomotivă Diesel la bordul căreia se aflau mecanicii Ieronim Giurgiu şi Vasile Mărguţă din depoul Braşov. Cei doi mecanici erau numai ,,ochi şi urechi“ pentru a observa orice amănunt care ar putea influenţa în vreun fel siguranţa transportului pe care-l efectuau. Se părea că nimeni şi nimic nu periclita această siguranţă, cînd, deodată, au observat că înaintea lor, pe aceeaşi linie, se afla un alt tren de marfă care era oprit la intrarea în stafia Daneş. In această situaţie pericolul era iminent. Pentru a evita ciocnirea trebuia acţionat urgent. Aşa au şi tăcut şi într-un timp record. Trenul pe care-l conduceau a fost oprit la mică distanţă de cel staţionat, in felul acesta ei au evitat producerea unui accident de cale ferată şi respectiv urmările pe care le putea avea dacă cele două trenuri, îndrumate greşit pe aceeaşi linie de către impiegatul de mişcare de la postul de reavizare din Hetru, s-ar fi ajuns în plină viteză. Pentru fapta lor deosebită, mecanicii Ieronim Giurgiu şi Vasile Mărguţă din depoul Braşov au fost felicitaţi de către colectivul de conducere al Regionalei C.F. Braşov şi au fost daţi ca exemplu pe unitate. Z. LUPŞA DE LA „BINE“ LA „FOARTE BINE“ Aşa au hotărît cooperatorii din Lisa să muncească pentru a obţine producţii mari Anul trecut, producţiile reali-,zate de cooperatorii din Lisa au fost mai bune decit cele obţinute în unităţile agricole cooperatiste vecine, însă nu pe măsura condiţiilor, a posibilităţilor existente în cele şase brigăzi care compun cooperativa. Iată de ce, din ambiţia de a se autodepăşi — cu mult înainte de a se ţine adunarea generală de dezbatere a planului de producţie şi financiar pe anul în curs — cadrele de conducere, împreună cu cei mai buni gospodari din cooperativă, au pornit o treabă migăloasă, plină de răspundere: stabilirea a tot ceea ce trebuie făcut pentru ca nn însemnări pe marginea adunării generale 1974 să se dobîndească producţii fără precedent în toate sectoarele de activitate ale unităţii. înainte, însă, de a le înfăţişa, credem că este potrivit să arătăm ce producţii şi-au prevăzut să obţină ţăranii cooperatori din Lisa la principalele culturi. La secară, ce se va cultiva pe 600 ha., s-a planificat o recoltă medie de 2.000 kg. la ha., iar la cartofii de toamnă de pe 530 ha. — 16.000 kg. la hectar. Pe suprafaţa de 120 ha., cît va măsura lotul demonstrativ, urmează insă să se obţină minimum 28.000 kg. la ha., producţie care la drept vorbind, în condiţiile I. TOCANIE (Continuare în pag. a 3-a) COLOCVIU CETĂŢENESC (pagina a 2-a) Braşovul, cu cei aproape 200.000 locuitori şi încă vreo cîteva zeci de mii de navetişti, constituie un polarizator al activităţii comerciale, cu o influenţă în rîndul populaţiei aflate pe o rază de 40—50 kilometri. Dacă la acestea adăugăm faptul că, totodată, oraşul şi zona limitrofă au intrat de mult în circuitul turistic naţional şi internaţional, apare firească preocuparea noastră privind modul in care este profilată reţeaua comercială, cu atît mai mult cu cit ea nu a reuşit, pînă acum, să se ridice la nivelul exigenţelor cu care se confruntă de la un an la altul. Sînt de apreciat, unele reuşite, cu deosebire din ultima vreme, printre ele numărîndu-se cîteva magazine alimentare, noile unităţi de consignaţie, Pati-bar, Tic-Tac, ş.a., a căror prezenţă in, peisajul oraşului a fost consemnată şi în coloanele ziarului, la timpul respectiv. Totodată, aşteptăm cu interesul firesc oricărui localnic, deschiderea unor noi complete comerciale in cartierele Hărman-Zizin, Steagul roşu sau Bartolomeu, majoritatea cu termene de predare în cursul acestui an, aşa cum privim cu înfrigurare spre şantierul primului magazin universal — in adevăratul sens al cuvîntului — ce urmează, să-şi înalţe silueta în fosta piaţă centrală. Dar pînă atunci şi independent de el, considerăm că mai sînt multe de făcut pentru ca actuala reţea să-şi contureze o structură distinctă, în concordanţă cu specificul oraşului. Această ultimă afirmaţie se bazează pe aspecte şi stări de lucruri concrete, evidente. Să exemplificirfchiului oraş — unde şi ponderea turistică e mare — există destule alte „curiozităţi“. Piaţa 23 August, bunăoară, este nu numai locul de descindere pentru numeroşi turişti, veniţi să admire Turnul Sfatului sau Biserica Neagră, ci şi zona în care li se oferă, prin magazine specializate, televizoare şi becuri, căzi de baie şi robinete, suporturi de tacîmuri şi cuiere. La „Utilul“ — magazin de prezentare al industriei locale , responsabila Mattes Altraut ne declară: „Oferim cumpărătorilor confecţii pentru copii, burete, palmare şi covoraşe de baie, dar vînzarea o facem mai ales cu „mărunţişuri“: spălător de vase, furtun antistrop, piatră ponce. .. De fapt, avem mărfuri pe care le vînd şi alte magazine, ale comerţului, pentru că alte produse, noi, nu primim de mai multă vreme“. Iar cînd „Sanitas“ primeşte marfă, încît trotuarul e plin cu căzi de baie şi alte asemenea obiecte, spectacolul e sublim... Pe strada Republicii, într-un spaţiu care ar merita o cu totul altă destinaţie, se află de cîţiva ani „Gospodăria economică de vînătoare şi pescuit sportiv“, unde mai intră gospodinele să caute ciorapi, bluze şi alte articole de acest fel, fără să se-nghesuie din cauza... vînătorilor şi pescarilor. La cîteva case mai încolo, locul „Consignaţiei“ a fost luat de un magazin de confecţii, deşi mărfuri similare se vînd în alte cîteva unităţi foarte apropiate. — Noi, spunea gestionarul Vasile Pustiu, sintem veniţi de la celălalt magazin, nr. 7, tot de pe strada asta. Acela-i în renovare (cam de multă vreme — n.r.) şi, după ce se termină, ne întoarcem. Dacă ar fi să acceptăm acest „sistem“, ar trebui ca fiecare întreprindere comercială să aibă o „rezervă“ de spaţii, pentru unităţile care intră în renovare. Or, situaţia nu e încă chiar atît de roză. Spre exemplificare, vă prezentăm succint doleanţele exprimate de Ion Boanţă, director adjunct al I.C.S.A.P. Braşov, una din întreprinderile care solicită spaţii comerciale pentru propria reţea. Dumitru POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) În profilarea reţelei comerciale braşovene Un viitor al proiectelor, intr-un prezent al incertitudinii ////////////////////////////////W/WA' GALA FILMELOR DE AMATORI Cele două evenimente de importanţă istorică pe care le sărbătorim în acest an prilejuiesc — în afara concursului formaţiilor artistice de amatori, aflat în plină desfăşurare — şi o altă acţiune a artiştilor amatori şi creatorilor populari — gala filmului de amatori. Urmărind, în ansamblul mijloacelor educaţionale, sporirea aportului filmului de amatori la popularizarea marilor cuceriri ale poporului român, sub conducerea partidului în cei 30 de ani de la eliberare, la mobilizarea tuturor forţelor umane şi materiale pentru, realizarea cincinalului înainte de termen, la educaţia maselor în spiritul principiilor morale ale socialismului, gala filmului de amatori a cineaştilor de la oraşe şi sate se va desfăşura în trei etape. In perioada ianuarie — iunie 1974 va avea loc etapa de creaţie şi de prezentare a filmelor în public. Intre 15 iunie şi 15 iulie 1974 se vor organiza galele judeţene, iar Intre 15 iulie—10 august etapa finală, cu participarea filmelor selecţionate din judeţe, pe genuri (tehnice, ştiinţifice, documentare, de protecţia muncii, artistice etc.). In preajma zilei de 23 august 1974, la Bucureşti se va organiza Gala republicană a filmului de amatori, cu cele mai valoroase producţii selecţionate la faza, finală. La gala filmului de amatori pot participa filme ale cineaştilor amatori, membri ai cinecluburilor din întreprinderi, instituții, cluburi, case de cultură, cămine culturale, realizate în perioada 1972—1974 și inspirate din realitatea zilelor noastre. | ffff/fffffffffffffffffffffffffffffflfffft. I I De la Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România In cadrul acţiunilor întreprinse în vederea sărbătoririi celei de-a XXX-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist, Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România organizează o expoziţie documentară pe această temă. In acest scop, muzeul colecţionează fotografii, manifeste, afişe, ziare, legitimaţii, insigne, decorăţii, steaguri, obiecte lucrate în lagăre sau care au aparţinut unor militanţi revoluţionari, luptătorilor din cadrul formaţiunilor patriotice de luptă, ostaşilor şi ofiţerilor de pe frontul antihitlerist, precum şi orice fel de mărturie asupra pregătirii şi înfăptuirii insurecţiei naţionale antifasciste, participării României la războiul antihitlerist, luptei eroice a întregului popor sub conducerea Partidului Comunist Român pentru făurirea societăţii socialiste pe pămîntul României. Persoanele şi instituţiile care posedă asemenea materiale sunt rugate a se adresa muzeului, pe adresa: Şoseaua Kiseleff nr. 3, Sectorul 1, București. Telefon 50.48.80.