Drum Nou, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9088-9112)
1974-04-02 / nr. 9088
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Ab. XXXI Nr. 9088 Marţi, 2 aprilie 1974 4 pagini 30 bani O imagine de pe un lac de acumulare ? Nu. Fotografia realizată de P. Popovici înfăţişează un aspect al modernelor instalaţii de la balastiera Ghimbav, cu o productivitate de 60 m3 balast pe oră. Şantierele judeţului „consumă“ în fiecare zi sute de m.c. din acest produs de bază la fabricarea betonului. jurnal de Întrecere din anul Din prima zi a noului trimestru, un ritm dinamic de lucru l a cumpăna dintre trimestre, oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe şantiere, de oriunde se făureşte producţia materială, nu-şi permit nici o clipă de răgaz. Avintul care a generat întrecerea socialistă în primul trimestru al anului pentru îndeplinirea planului şi a angajamentelor s-a amplificat în ultimele zile pînă la înălţimi nebănuite, in acele zile fierbinţi din martie cînd evenimentele din ţară, Plenara C.C. al P.C.R. şi sesiunea Marii Adunări Naţionale, au fost marcate de istoricul moment al jurămintului depus de primul preşedinte al ţării, in persoana celui mai iubit fiu al poporului nostru, Nicolae Ceauşescu. In acele clipe ne-am simţit cu toţii mai puternici, mai hotăriţi să făurim un destin fericit României socialiste. lată de ce avintul colectivelor de muncă de pe tot cuprinsul ţârii s-a amplificat pînă la înălţimi nebănuite, continuind şi în aceste zile de inceput de aprilie, cînd primăvara îşi face simţită prezenţa cu tot mai multă profunzime. Veştile sosite ieri la redacţie, in prima zi de lucru a noului trimestru, confirmă pe deplin că oamenii muncii de pe cuprinsul judeţului Braşov sunt hotărâţi să nu precupeţească nici un efort pentru a încununa prin fapte de muncă strălucite minciuna care face să tresalte în aceste zile inima fiecărui cetăţean al ţării. O nouă capacitate de producţie Sfîrşitul trimestrului 1 a coincis la I.U.C. Făgăraş cu un eveniment remarcabil în cadrul actualei dezvoltări a întreprinderii, etapa a II-a, a fost pus în funcţiune un nou obiectiv industrial , atelierul de pompe centrifugale şi piese de schimb cu o capacitate anuală de 4.000 tone. In acest fel în prima zi a noului trimestru a început fabricarea în serie a acestor importante instalaţii pentru industria chimică şi alte ramuri ale economiei naţionale. La realizarea acestui obiectiv, o contribuţie deosebită a avut Grupul de şantiere din Făgăraş, aparţinînd de Trustul de construcţii industriale Braşov. Demn de remarcat este şi faptul că la acest obiectiv au lucrat şi cîteva echipe de constructori şi montori ai beneficiarului. Deci colaborarea şi-a arătat şi de data aceasta roadele. Cu angajamentul anual realizat La începutul anului, constructorii de la T.C.Bv. s-au angajat să realizeze în 1974 lucrări de construcţii şi montaje în valoare de 5 milioane lei. Iată că, la încheierea primului trimestru, harnicii constructori raportează cu mândrie, că angajamentul anual a fost îndeplinit şi chiar depăşit cu 1,4 milioane lei. Acest succes se datoreşte muncii rodnice, deosebit de eficiente a colectivelor de pe toate şantierele, ceea ce a făcut ca multe din unităţile trustului să îndeplinească sarcinile de plan pe primele trei luni cu mult înainte de vreme. Colectivul de la S.U.T.P.I., spre exemplu, a consemnat acest succes încă de la 19 martie. De remarcat, totodată, că în trimestrul 1 colectivul T.C.BV. a dat în folosință aproape 480 apartamente, din care 170 peste prevederile de plan. Ieri, pe frontul construcţiilor de locuințe s-a înregistrat un nou succes i s-a terminat structura de rezistență la blocul 77 B cu 11 nivele. TELEX TELEX TELEX TELEX TELEX • colectivul de la Întreprinderea de şuruburi şi-a programat să realizeze în acest an un important volum de lucrări prin autoutilaje, necesare îndeosebi pentru dotarea noilor spaţii productive construite aici. Din păcate, la încheierea primului trimestru s-a văzut că realizările la acest capitol abia dacă trec cu ceva de 5 la sută din planul anual. Dacă se continuă în acest ritm, ar fi nevoie nu mai puţin de. .. 5 ani pentru a îndeplini programul de autoutilări pe 1974. • Cite produse noi au fost asimilate în fabricaţie in primele trei luni ale anului la „Nivea“? Nici unul. „Nu am avut sarcini pe trimestrul I“, sperăm ca acest răspuns, primit ieri din partea conducerii întreprinderii, să nu fie.. . o simplă păcăleală. Oricum, înfăptuirea programului de asimilare a noilor produse a fost „păcălită“ (citește frustrată) cu trei luni de zile. Colectivul de la întreprinderea de scule Rîşnov s-a angajat ca în primul trimestru din acest an să realizeze o producţie globală suplimentară in valoare de 1 milion lei. Din păcate însă, rezultatele pe primele trei luni la acest capitol sunt, cum se spune, pe muchie de cuţit. Este nevoie deci de o mobilizare mai intensă a forţelor tehnice şi organizatorice pentru a face ca, în lunile următoare, cuvîntul dat să fie onorat cum se cuvine. GilURI ŞI SENTIMENTE ALESE Mill PREŞEDINTE AL REPUBLICII, TOVARĂŞULUI UAE CEAUŞESCU -„ Sentimente de aleasă stimă, de deziune faţă de alegerea tovarăşu funcţie de preşedinte al Republicii toate telegramele şi mesajele pe masă, obşteşti şi profesionale, co economice şi sociale ale judeţului ducătorului partidului şi statului gînduri frumoase adresate din inblicii de locuitorii acestor străbunenească se desprinde totodată — fată de a-şi consacra întreaga ca gramului de înflorire multilatera şi angajamentelor asumate în în nimente din viaţa poporului nesferării patriei de sub dominaţia partidului. Redăm, în continuare, Colectivul de muncă al întreprinderii „Metrom“ din Braşov a trăit cu neţărmurită bucurie şi mîndrie patriotică momentul solemn şi emoţionant cînd dumneavoastră, cel mai devotat fiu al poporului nostru, preţuit şi stimat pentru întreaga activitate pe care o consacraţi înfloririi scumpei noastre patrii, aţi fost ales în cea mai înaltă funcţie de stat, aceea de preşedinte al Republicii Socialiste România. Alegerea dumneavoastră în această funcţie dă garanţia întregului popor că ţara noastră va păşi în continuare cu siguranţă pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, că veţi ridica necontenit prestigiul României socialiste pe plan mondial. Sub semnul înaltului devotament pe care vi-l purtăm şi însufleţiţi de remarcabilul exemplu pe care ni-l daţi în activitatea neobosită pe care o desfăşuraţi, cu clarviziunea şi fermitatea revoluţionară pusă în slujba cauzei socialismului, a înfloririi naţiunii noastre socialiste, asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că toţi salariaţii întreprinderii „Metrom“, sub conducerea organizaţiei de partid, vor înfăptui neabătut politica partidului nostru, cuprinsă în documentele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român şi ale Conferinţei Naţionale, pentru ridicarea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a poporului nostru“. „In numele comuniştilor, al tuturor cooperatorilor din C.A.P. Cristian, judeţul Braşov, care au urmărit cu profundă emoţie solemnitatea proclamării dumneavoastră, fiu devotat al poporului român, luptător neobosit pentru bunăstarea şî fericirea întregii na mîndrie patriotică şi profundă alui Nicolae Ceauşescu în înalta Socialiste România întîlnim în care organizaţiile politice, de lectivele de muncă din unităţile le-au adresat, în aceste zile, connostru. Din buchetul de urări şi imă întîiului preşedinte al Repuplaturi din miez de ţară romăcorolar — hotărîrea lor nestrămapacitate şi energie înfăptuirii prală a patriei socialiste, a sarcinilor tîmpinarea celor două mari evetru — a XXX-a aniversare a elifascistă şi Congresul al XI-lea ai fragmente din aceste mesaje : ţiuni, în cea mai inane funcţie de stat — preşedinte al Republicii Socialiste România — vă rugăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să primiţi felicitările şi hotărîrea noastră unanimă de a nu precupeţi nici un efort pentru înfăptuirea măreţului program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România. Ca o expresie a acestei hotărîri, ne angajăm ca în anul 1974 să obţinem producţii sporite la toate culturile, cum ar fi : 45.000 kg. cartofi la hectar, 43.000 kg. sfeclă la hectar, 4.000 kg. grîu la hectar, 3.200 litri lapte , pe cap de vaca furajată şi altele. Vă dorim, iubite tovarăşe Ceauşescu, ani mulţi, spre binele ţării şi fericirea poporului român“. Sentimente de aleasă stimă şi preţuire pentru conducătorul partidului, al ţării, se degajă şi din telegrama trimisă de colectivul Întreprinderii de şuruburi Braşov, „întregul colectiv de muncă al întreprinderii aprobă activitatea susţinută şi plină de roade pe care o desfăşuraţi, amplificînd sentimentele noastre de mîndrie patriotică şi adîncă satisfacţie, de consideraţie şi recunoştinţă faţă de dumneavoastră, care, în fruntea partidului şi statului, exprimaţi fidel năzuinţele şi idealurile naţiunii noastre socialiste. Exprimîndu-ne adeziunea totală, dragostea şi încrederea deplină în politica ştiinţifică şi clarvăzătoare a partidului şi statului nostru, al cărei promotor sînteţi, vă asigurăm, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că alături de întregul popor ne vom consacra toate forţele înfăptuirii neabătute a sarcinilor complexe care ne revin in acest an jubiliar — anul celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei de sub dominaţia fascistă şi al celui de-al XI-lea Congres al partidului, pentru a ne spori neîncetat contribuţia noastră la edificarea socialismului şi comunissmului pe pămîntul scump al patriei“. „Alegerea dumneavoastră ca preşedinte al ţării este o chezăşie că şi în viitor va fi continuată şi înfăptuită neabătut politica revoluţionară a partidului nostru de dezvoltare multilaterală a patriei, de perfecţionare a democraţiei socialiste, de întărire a legalităţii — se arată în telegrama lucrătorilor din unităţile de procuratură din judeţul Braşov. Ca lucrători în aparatul de stat, militanţi ai partidului, oamenii legii de la unităţile de procuratură din judeţul Braşov văd în personalitatea dumneavoastră modelul conducătorului revoluţionar comunist de omenie, care militează fără preget pentru cauza poporului, pentru afirmarea nestingherită a personalităţii umane, iar viaţa şi activitatea dumneavoastră este o pildă vie de luptă pentru dreptate şi justiţie. Alături de întregul nostru popor, ne exprimăm încrederea neţărmurită în conducerea partidului şi a ţării şi vă asigurăm că vom face totul pentru a realiza politica partidului nostru de promovare, apărare şi întărire a legalităţii, pentru înfăptuirea idealurilor de dreptate, echitate şi (Continuare la pag. să) La „Tractorul“ Climat de efervescenta * creatoare Un rol de o deosebită importanţă în antrenarea largă a colectivului întreprinderii noastre în întrecerea socialistă l-au avut şi îl au Iniţiativele valoroase ale colectivelor de oameni ai muncii, mărturii vii ale pasiunii şi abnegaţiei cu care se munceşte pretutindeni pentru a realiza cincinalul înainte de termen. Aceste iniţiative îşi aduc o importantă contribuţie la valorificarea unor importante resurse interne de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, de economisire a materialelor, energiei şi combustibilului. In climatul de efervescenţă creatoare declanşată de chemările la întrecere socialistă pentru depăşirea planului pe anul 1974 — anul celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei, al Congresului al XI-lea al P.C.R. — anul ce înseamnă o etapă decisivă în înfăptuirea înainte de termen a cincinalului, colectivul întreprinderii noastre, hotărît să înfăptuiască exemplar indicatorii de plan pe anul în curs, să ridice eficienţa întregii sale activităţi pe un plan superior, şi-a analizat cu răspundere posibilităţile de care dispune, formulîndu-şi angajamentele pe acest an. Printre acestea amintesc realizarea unui număr de 500 de tractoare peste sarcinile de plan, depăşirea planului de export, realizarea peste prevederi a 1000 tone piese turnate din fontă şi a 500 tone din oţel, introducerea în fabricaţie a noi tipuri de tractoare. Punînd în centrul preocupărilor ridicarea neîntreruptă a nivelului de organizare şi de desfăşurare a întrecerii socialiste între secţii, ateliere, echipe, comitetul sindicatului s-a străduit să asigure întrecerii un caracter cit mai dinamic şi Mihai ROŞIORU, preşedintele comitetului sindicatului (Continuare in pag. a 3-a) Ca să ajungă în mîinile dumneavoastră, stimaţi cititori, hîrtia pe care sunt tipărite aceste rinduri a trebuit să treacă printr-un îndelungat şi complex proces, care îşi are originea în zecile de ani ci îi sunt necesari unui arbore pînă devine „masă lemnoasă“, utilă exploatării şi prelucrării. în epoca noastră, omul dă lemnului peste 5000 de întrebuinţări, în toate sectoarele economiei, sporindu-i din ce în ce mai mult valoarea. De aceea nu ne este îngăduit să risipim nici măcar deşeurile pe care — din păcate — încă le aruncăm, majoritatea dintre noi, la întîmplare, deşi ele pot fi folosite din nou ca materie primă in producţia hîrtiei sau mucaralelor, a diverselor ambalaje etc. La rampa de reziduuri menajere a oraşului Braşov, ca să dăm un singur exemplu, circa 10 la sută din cantitatea depozitată o constituie tocmai deşeurile de hîrtie. Din cauza abandonării lor, industria lemnului trebuie să sacrifice hectare întregi de pădure. Or, un arbore ajunge la maturitate în zeci de ani! E drept, o parte din, aceste deşeuri, de ambalaje din hîrtie şi carton, sunt şi în prezent recuperate, dar cit şi cum? Anul trecut, Întreprinderea de preindustrializare şi achiziţii Braşov (fosta D.C.A.) a colectat 4260 tone hîrtie , maculatură, cartoane, mucarale, saci de hîrtie etc. Dar cantitatea amintită, în nici un caz nu a epuizat toate resursele existente în judeţul nostru. Multe unităţi economice nu şi-au onorat în întregime contractele încheiate cu I.P.A. Restanţe din anul 1973 au şi acum „Nivea" (41,6 tone), întreprinderea de produse zaharoase (65 tonei), Regionala C.F.R. (21,6 tone), întreprinderea de stofe (15,3 tone) etc. — In fiecare unitate economică sau instituţie — ne spunea Paul Ghincea, directorul X.P.A. — au fost numiţi special oameni care răspund de colectarea şi predarea deşeurilor de hîrtie, insă, ori nu-şi fac datoria cum trebuie — şi nici nu sunt controlaţi — ori nu au fost stimulaţi pentru această activitate, deşi H.C.M. 1436/70 prevede acest lucru. — Nu cumva şi sistemul de predare-preluare este greoi? — Avem secţii în Braşov, Făgăraş şi Rupea, fiecare cu subsecţii. In mediul rural există achizitori de-ai noştri, repartizaţi pe grupe de comune, care ţin legătura cu consiliile populare, şcolile etc. — Pentru că spuneaţi de legătura cu colaboratori — furnizori, care-s raporturile cu aceştia? — Cel mai mult lucrăm cu organizaţiile U.T.C. şi de pionieri, chiar şi cu multe din asociaţiile de locatari sau comitete de cetăţeni, deşi s-ar putea face şi mai mult ca pînă acum. Organizaţiile de femei, în schimb, nu prea ne-au mai „deranjat“ în ultimul timp. Pe de altă parte, întreprinderile şi unităţile comerciale, dacă s-ar organiza mai bine, ne-ar livra mult mai multe ambalaje şi deşeuri de hîrtie ca pînă acum, deoarece au această posibilitate. — Vorbiţi mai mult de alţii. Dar dv. aţi făcut chiar tot ce trebuie? Bunăoară, controale inopinate în unităţile economice, pentru a verifica dacă se colectează toate deşeurile. — Mai rar... — Dar pentru a facilita cetăţenilor predarea deşeurilor, maculaturii? — In Braşov am înfiinţat, în urmă cu trei ani, puncte de colectare în pieţele Traian, de Miercuri şi Prundului. La Făgăraş, în cartierele de blocuri, am pus lăzi speciale pentru hîrtii. Dumitru POPESCU In recuperarea deşeurilor de hîrtie josminimiivfiOK tsn DES1UL 01 SVBflOE... • Sute de tone deşeuri, restanţă din anul trecut! • Cînd vă „apropiaţi“ şi de gospodăriile populaţiei ? • O simplă hîrtie înlătură neînţelegerea dintre primărie şi întreprinderea achizitoare... a hîrtiilor • Iniţiativele tineretului nu epuizează toate resursele. în fotografie, tractoristul Petru Şimon lucrînd pe terenul C.A.P. din Codlea la nivelarea ultimelor suprafeţe în vederea însămînţării sfeclei de zahăr. (în pag. a 3-a „Ritm alert şi calitate la semănat!“) Să nu uitam viile unui aport educativ Săptămîna trecută s-au consumat spectacolele prilejuite de ultimele centre ale fazei de masă a Concursului formaţiilor artistice ale amatorilor de la sate. Cîteva cifre, de care dispunem pînă în momentul de faţă, relevă caracterul cu adevărat de masă pe care l-a avut această fază în judeţul nostru : 39 centre de concurs, peste 10.000 de artişti amatori antre- mmmmmmmmmmmm naţi în cadrul lor, peste 140 de cămine culturale participante (fiecare, realizator al unui număr de cinci spectacole, susţinute la sediu sau în deplasare). Dedicată celor wmmmmmmmmmm două mari evenimente ale anului, aniversarea a 30 de ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist şi cel de-al XI-lea Congres al P.C.R., ediţia actuală a concursului a stimulat şi îmbogăţit repertoriul mişcării artistice de masă, a determinat abordarea de către aceasta a unor probleme de stringentă actualitate din viaţa satului, în valorificarea creaţiei noi. în ultimă analiză deci, putem vorbi de cîteva importante succese în educaţia socialistă a maselor. Exemplificînd, amintim cîteva formaţii, diferite ca gen, care ilustrează cele spuse mai înainte. Astfel, au putut fi admirate evoluţiile unor brigăzi artistice ca acele ale căminelor culturale din Vulcan, Barman, Ghimbav, Homorod sau Budila a căror modalitate de abordare a problemelor curente ale vieţii satului, curajoasă şi principială, poate constitui pentru formaţiile similare un bun exemplu. Formaţiile de teatru din Ghimbav, Homorod (germană), Racoş (maghiară) şi altele au abordat piese cu un pregnant caracter educativ, cu un conţinut desprins din realităţile zilelor noastre. De mică întindere, de obicei intr-un act, potrivite posibilităţilor artiştilor amatori, piesele acestea au înlocuit montările greoaie, costisitoare, care puteau fi întîlnite uneori în ediţiile anterioare ale concursului. Aceleaşi lucruri se pot spune şi în legătură cu formaţiile muzicale cu tradiţie sau mai nou constituite care au abordat cîntece revoluţionare, patriotice, cu un conţinut militant, cu aceleaşi puternice valenţe educative. Recent încheiată, faza de masă HMBHMNMt a adus pe scene o seamă de formaţii artistice noi, reprezentative, bine pregătite, atît sub aspect repertorial cit şi artistic. Se poate vorbi deci de un climat culturalartistic corespunzător în sate ca Mărgineni, Feldioara (Ucea), Ormeniş, Vulcan etc., în care au apărut formaţii de dansuri noi, Apaca şi Sînpetru, unde există coruri feminine cu posibilităţi deosebite. De asemenea, şirul recent încheiat al spectacolelor a evidenţiat şi un alt aspect, pozitiv, care se răsfrînge de data aceasta asupra întregii mişcări artistice de amatori : multiplicarea formelor de manifestare a artei culte în lumea satelor. Acest fenomen este ilustrat de formaţia de dansuri moderne de la căminul cultural din Hălchiu, de grupul de suflători de la Vulcan, de formaţia de estradă şi de un trio instrumental de la Tărlungeni, de teatrul de păpuşi de la Jibert, precum şi de o seamă de solişti vocali şi instru- Mircea STANCIU (Continuare in pag. a 3-a) La încheierea fazei comunale a Concursului formaţiilor artistice de amatori