Drum Nou, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9088-9112)

1974-04-02 / nr. 9088

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Ab.­ XXXI Nr. 9088 Marţi, 2 aprilie 1974 4 pagini 30 bani O imagine de pe un lac de acumulare ? Nu. Fotografia realizată de P. Popovici înfăţişează un aspect al modernelor instalaţii de la balastiera Ghimbav, cu o productivitate de 60 m3 balast pe oră. Şantierele judeţului „consumă“ în fiecare zi sute de m.c. din acest produs de bază la fabricarea betonului. jurnal de Întrecere din anul Din prima zi a noului trimestru, un ritm dinamic de lucru l­ ­a cumpăna dintre trimestre, oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe şantiere, de oriun­de se făureşte producţia mate­rială, nu-şi permit nici o clipă de răgaz. Avintul care a gene­rat întrecerea socialistă în pri­mul trimestru al anului pentru îndeplinirea planului şi a anga­jamentelor s-a amplificat în ul­timele zile pînă la înălţimi nebă­nuite, in acele zile fierbinţi din martie cînd evenimentele din ţară, Plenara C.C. al P.C.R. şi sesiunea Marii Adunări Naţiona­le, au fost marcate de istoricul moment al jurămintului depus de primul preşedinte al ţării, in per­soana celui mai iubit fiu al po­porului nostru, Nicolae Ceauşes­­cu. In acele clipe ne-am simţit cu toţii mai puternici, mai hotă­­riţi să făurim un destin fericit României socialiste. lată de ce avintul colectivelor de muncă de pe tot cuprinsul ţârii s-a ampli­ficat pînă la înălţimi nebănuite, continuind şi în aceste zile de inceput de aprilie, cînd primă­vara îşi face simţită prezenţa cu tot mai multă profunzime. Veştile sosite ieri la redacţie, in prima zi de lucru a noului tri­mestru, confirmă pe deplin că oamenii muncii de pe cuprinsul judeţului Braşov sunt hotărâţi să nu precupeţească nici un efort pentru a încununa prin fapte de muncă strălucite minciuna care face să tresalte în aceste zile inima fiecărui cetăţean al ţării. O nouă capacitate de producţie Sfîrşitul trimestrului 1 a coin­cis la I.U.C. Făgăraş cu un eve­niment remarcabil­­ în cadrul ac­tualei dezvoltări a întreprinderii, etapa a II-a, a fost pus în funcţiu­ne un nou obiectiv industrial , a­­telierul de pompe centrifugale şi piese de schimb cu o capacitate anuală de 4.000 tone. In acest fel în prima zi a noului trimestru a început fabricarea în serie a acestor importante insta­laţii pentru industria chimică şi alte ramuri ale economiei naţio­nale. La realizarea acestui obiectiv, o contribuţie deosebită a avut Gru­pul de şantiere din Făgăraş, apar­­ţinînd de Trustul de construcţii industriale Braşov. Demn de re­marcat este şi faptul că la acest obiectiv au lucrat şi cîteva echipe de constructori şi montori ai be­neficiarului. Deci colaborarea şi-a arătat şi de data aceasta roadele. Cu angajamentul anual realizat La începutul anului, constructo­rii de la T.C.Bv. s-au angajat să realizeze în 1974 lucrări de con­strucţii şi montaje în valoare de 5 milioane lei. Iată că, la încheie­rea primului trimestru, harnicii constructori raportează cu mândrie, că angajamentul anual a fost în­deplinit şi chiar depăşit cu 1,4 milioane lei. Acest succes se dato­­reşte muncii rodnice, deosebit de eficiente a colectivelor de pe toate şantierele, ceea ce a făcut ca mul­te din unităţile trustului să înde­plinească sarcinile de plan pe pri­mele trei luni cu mult înainte de vreme. Colectivul de la S.U.T.P.I., spre exemplu, a consemnat acest succes încă de la 19 martie. De remarcat, totodată, că în trimes­trul 1 colectivul T.C.BV. a dat în folosință aproape 480 apartamente, din care 170 peste prevederile de plan. Ieri, pe frontul construcţii­lor de locuințe s-a înregistrat un nou succes i s-a terminat struc­tura de rezistență la blocul 77 B cu 11 nivele. TELEX TELEX TELEX TELEX TELEX • colectivul de la Întreprinderea de şuruburi şi-a programat să rea­lizeze în acest an un important volum de lucrări prin autoutilaje, necesare îndeosebi pentru dotarea noilor spaţii productive construite aici. Din păcate, la încheierea primului trimestru s-a văzut că realizările la acest capitol abia dacă trec cu ceva de 5 la sută din planul anual. Dacă se continuă în acest ritm, ar fi nevoie nu mai puţin de. .. 5 ani pentru a îndeplini programul de autoutilări pe 1974. • Cite produse noi au fost asimilate în fabricaţie in primele trei luni ale anului la „Nivea“? Nici unul. „Nu am avut sarcini pe trimestrul I“, sperăm ca acest răspuns, primit ieri din partea conducerii întreprin­derii, să nu fie.. . o simplă păcăleală. Oricum, înfăptuirea programului de asimilare a noilor produse a fost „păcălită“ (citește frustrată) cu trei luni de zile.­­ Colectivul de la întreprinderea de scule Rîşnov s-a angajat ca în primul trimestru din acest an să realizeze o producţie globală suplimen­tară in valoare de 1 milion lei. Din păcate însă, rezultatele pe primele trei luni la acest capitol sunt, cum se spune, pe muchie de cuţit. Este nevoie deci de o mobilizare mai intensă a forţelor tehnice şi organizatorice pen­tru a face ca, în lunile următoare, cuvîntul dat să fie onorat cum se cuvine. GilURI ŞI SENTIMENTE ALESE Mill PREŞEDINTE AL REPUBLICII, TOVARĂŞULUI UAE CEAUŞESCU­­ -„ Sentimente de aleasă stimă, de deziune faţă de alegerea tovarăşu funcţie de preşedinte al Republicii toate telegramele şi mesajele pe masă, obşteşti şi profesionale, co economice şi sociale ale judeţului ducătorului partidului şi statului gînduri frumoase adresate din in­blicii de locuitorii acestor străbune­nească se desprinde totodată — fată de a-şi consacra întreaga ca gramului de înflorire multilatera şi angajamentelor asumate în în nimente din viaţa poporului nes­ferării patriei de sub dominaţia partidului. Redăm, în continuare,­ ­Colectivul de muncă al între­prinderii „Metrom“ din Braşov a trăit cu neţărmurită bucurie şi mîndrie patriotică momentul so­lemn şi emoţionant cînd dumnea­voastră, cel mai devotat fiu al po­porului nostru, preţuit şi stimat pentru întreaga activitate pe care o consacraţi înfloririi scumpei noastre patrii, aţi fost ales în cea mai înaltă funcţie de stat, aceea de preşedinte al Republicii Socia­liste România. Alegerea dumnea­voastră în această funcţie dă ga­ranţia întregului popor că ţara noastră va păşi în­ continuare cu siguranţă pe drumul făuririi so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate, că veţi ridica necontenit prestigiul României socialiste pe plan mondial. Sub semnul înaltului devotament pe care vi-l purtăm şi însufleţiţi de remarcabilul exemplu pe care ni-l daţi în activitatea neobosită pe care o desfăşuraţi, cu clar­viziunea şi fermitatea revoluţio­nară pusă în slujba cauzei socia­lismului, a înfloririi naţiunii noas­tre socialiste, asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră per­sonal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că toţi salariaţii între­prinderii „Metrom“, sub conducerea organizaţiei de partid, vor înfăp­tui neabătut politica partidului nostru, cuprinsă în documentele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român şi ale Conferin­ţei Naţionale, pentru ridicarea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a poporului nostru“. „In numele comuniştilor, al tu­turor cooperatorilor din C.A.P. Cristian, judeţul Braşov, care au urmărit cu profundă emoţie so­lemnitatea proclamării­ dumnea­voastră, fiu devotat al poporului român, luptător neobosit pentru bunăstarea şî fericirea întregii na­ mîndrie patriotică şi profundă a­­lui Nicolae Ceauşescu în înalta Socialiste România întîlnim în care organizaţiile politice, de lectivele de muncă din unităţile le-au adresat, în aceste zile, con­­nostru. Din buchetul de urări şi imă întîiului preşedinte al Repu­­platuri din miez de ţară romă­­corolar — hotărîrea lor nestrăma­­pacitate şi energie înfăptuirii pra­­lă a patriei socialiste, a sarcinilor tîmpinarea celor două mari eve­­tru — a XXX-a aniversare a eli­­fascistă şi Congresul al XI-lea ai fragmente din aceste mesaje : ţiuni, în cea mai inan­e funcţie de stat — preşedinte al Republicii Socialiste România — vă rugăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să primiţi felicitările şi hotărîrea noastră unanimă de a nu precupeţi nici un efort pentru înfăptuirea măreţului program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România. Ca o expresie a acestei hotărîri, ne angajăm ca în anul 1974 să ob­ţinem producţii sporite la toate culturile, cum ar fi : 45.000 kg. cartofi la hectar, 43.000 kg. sfeclă la hectar, 4.000 kg. grîu la hectar, 3.200 litri lapte , pe cap de vaca furajată şi altele. Vă dorim, iubite tovarăşe Ceauşescu, ani mulţi, spre binele ţării şi fericirea poporului român“. Sentimente de aleasă stimă şi preţuire pentru conducătorul par­tidului, al ţării, se degajă şi din telegrama trimisă de colectivul Întreprinderii de şuruburi Braşov, „întregul colectiv de muncă al întreprinderii aprobă activitatea susţinută şi plină de roade pe care o desfăşuraţi, amplificînd sen­timentele noastre de mîndrie pa­triotică şi adîncă satisfacţie, de consideraţie şi recunoştinţă faţă de dumneavoastră, care, în frun­tea partidului şi statului, exprimaţi fidel năzuinţele şi idealurile na­ţiunii noastre socialiste. Exprim­îndu-ne adeziunea totală, dragostea şi încrederea deplină în politica ştiinţifică şi clarvăzătoare a partidului şi statului nostru, al cărei promotor sînteţi, vă asigu­răm, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că alături de întregul popor ne vom consacra toate for­ţele înfăptuirii neabătute a sarci­nilor complexe care ne revin in acest an jubiliar — anul celei de-a XXX-a aniversări a eliberării pa­triei de sub dominaţia fascistă şi al celui de-al XI-lea Congres al partidului, pentru a ne spori ne­încetat contribuţia noastră la edi­ficarea socialismului şi comuniss­­mului pe pămîntul scump al pa­triei“. „Alegerea dumneavoastră ca preşedinte al ţării este o chezăşie că şi în viitor va fi continuată şi înfăptuită neabătut politica revolu­ţionară a partidului nostru de dezvoltare multilaterală a patriei, de perfecţionare a democraţiei so­cialiste, de întărire a legalităţii — se arată în telegrama lucrătorilor din unităţile de procuratură din judeţul Braşov. Ca lucrători în aparatul de stat, militanţi ai partidului, oamenii legii de la unităţile de procuratură din judeţul Braşov văd în perso­nalitatea dumneavoastră modelul conducătorului revoluţionar comu­nist de omenie, care militează fără preget pentru cauza poporului, pentru afirmarea nestingherită a personalităţii umane, iar viaţa şi activitatea dumneavoastră este o pildă vie de luptă pentru drep­tate şi justiţie. Alături de întregul nostru popor, ne exprimăm încre­derea neţărmurită în conducerea partidului şi a ţării şi vă asigu­răm că vom face totul pentru a realiza politica partidului nostru de promovare, apărare şi întărire a legalităţii, pentru înfăptuirea idealurilor de dreptate, echitate şi (Continuare la pag. s­­­ă) La „Tractorul“ Climat de efervescenta * creatoare Un rol de o deosebită importanţă în antrenarea largă a colectivului întreprinderii noastre în întrece­rea socialistă l-au avut şi îl au Iniţiativele valoroase ale colective­lor de oameni ai muncii, mărturii vii ale pasiunii şi abnegaţiei cu care se munceşte pretutindeni pen­tru a realiza cincinalul înainte de termen. Aceste iniţiative îşi aduc o importantă contribuţie la valori­ficarea unor importante resurse in­terne de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, de economi­sire a materialelor, energiei şi com­bustibilului. In climatul de efervescenţă crea­toare declanşată de chemările la întrecere socialistă pentru depăşi­rea planului pe anul 1974 — anul celei de-a XXX-a aniversări a eli­berării patriei, al Congresului al XI-lea al P.C.R. — anul ce în­seamnă o etapă decisivă în înfăp­tuirea înainte de termen a cincina­lului, colectivul întreprinderii noas­tre, hotărît să înfăptuiască exem­plar indicatorii de plan pe anul în curs, să ridice eficienţa întregii sale activităţi pe un plan superior, şi-a analizat cu răspundere posibilită­ţile de care dispune, formulîndu-şi angajamentele pe acest an. Printre acestea amintesc realizarea unui număr de 500 de tractoare peste sarcinile de plan, depăşirea planu­lui de export, realizarea peste pre­vederi a 1000 tone piese turnate din fontă şi a 500 tone din oţel, introducerea în fabricaţie a noi ti­puri de tractoare. Punînd în centrul preocupărilor ridicarea neîntreruptă a nivelului de organizare şi de desfăşurare a întrecerii socialiste între secţii, a­­teliere, echipe, comitetul sindicatu­lui s-a străduit să asigure întrecerii un caracter cit mai dinamic şi Mihai ROŞIORU, preşedintele comitetului sindicatului (Continuare in pag. a 3-a) Ca să ajungă în mîinile dum­neavoastră, stimaţi cititori, hîrtia pe care sunt tipărite aceste rin­­duri a trebuit să treacă printr-un îndelungat şi complex proces, ca­re îşi are originea în zecile de ani ci­ îi sunt necesari unui arbore pînă devine „masă lemnoasă“, u­­tilă exploatării şi prelucrării. în epoca noastră, omul dă lemnului peste 5000 de întrebuinţări, în toate sectoarele economiei, spo­­rindu-i din ce în ce mai mult va­loarea. De aceea nu ne este în­găduit să risipim nici măcar de­şeurile pe care — din păcate — încă le aruncăm, majoritatea din­tre noi, la întîmplare, deşi ele pot fi folosite din nou ca mate­rie primă in producţia hîrtiei sau mucaralelor, a diverselor amba­laje etc. La rampa de reziduuri menaje­re a oraşului Braşov, ca să dăm un singur exemplu, circa 10 la sută din cantitatea depozitată o constituie tocmai deşeurile de hîr­tie. Din cauza abandonării lor, in­dustria lemnului trebuie să sacri­fice hectare întregi de pădure. Or, un arbore ajunge la maturitate în zeci de ani! E drept, o parte din, aceste deşeuri, de ambalaje din hîrtie şi carton, sunt şi în prezent recuperate, dar cit şi cum? Anul trecut, Întreprinderea de preindustrializare şi achiziţii Bra­şov (fosta D.C.A.) a colectat 4260 tone hîrtie , maculatură, cartoa­ne, mucarale, saci de hîrtie etc. Dar cantitatea amintită, în nici un caz nu a epuizat toate resur­sele existente în judeţul nostru. Multe unităţi economice nu şi-au onorat în întregime contractele încheiate cu I.P.A. Restanţe din anul 1973 au şi acum „Nivea" (41,6 tone), întreprinderea de produse zaharoase (65 tonei), Regionala C.F.R. (21,6 tone), întreprinderea de stofe (15,3 tone) etc. — In fiecare unitate economi­că sau instituţie —­ ne spunea Paul Ghincea, directorul X.P.A. — au fost numiţi special oameni ca­re răspund de colectarea şi pre­darea deşeurilor de hîrtie, insă, ori nu-şi fac datoria cum trebuie — şi nici nu sunt controlaţi — ori nu au fost stimulaţi pentru aceas­tă activitate, deşi H.C.M. 1436/70 prevede acest lucru. — Nu cumva şi sistemul de pre­­dare-preluare este greoi? — Avem secţii în Braşov, Făgă­raş şi Rupea, fiecare cu subsecţii. In mediul rural există achizitori de-ai noştri, repartizaţi pe grupe de comune, care ţin legătura cu consiliile populare, şcolile etc. — Pentru că spuneaţi de legă­tura cu colaboratori — furnizori, care-s raporturile cu aceştia? — Cel mai mult lucrăm cu or­ganizaţiile U.T.C. şi de pionieri, chiar şi cu multe din asociaţiile de locatari sau comitete de cetă­ţeni, deşi s-ar putea face şi mai mult ca pînă acum. Organizaţiile de femei, în schimb, nu prea ne-au mai „deranjat“ în ultimul timp. Pe de altă parte, întreprin­derile şi unităţile comerciale, da­că s-ar organiza mai bine, ne-ar livra mult mai multe ambalaje şi deşeuri de hîrtie ca pînă a­­cum, deoarece au această posibi­litate. — Vorbiţi mai mult de alţii. Dar dv. aţi făcut chiar tot ce tre­buie? Bunăoară, controale inopi­nate în unităţile economice, pen­tru a verifica dacă se colectea­ză toate deşeurile. — Mai rar... — Dar pentru a facilita cetă­ţenilor predarea deşeurilor, ma­culaturii? — In Braşov am înfiinţat, în urmă cu trei ani, puncte de co­lectare în pieţele Traian, de Miercuri şi Prundului. La Făgă­raş, în cartierele de blocuri, am pus lăzi speciale pentru hîrtii. Dumitru POPESCU In recuperarea deşeurilor de hîrtie josm­­inimiivfiOK tsn DES1UL 01 SVBflOE... • Sute de tone deşeuri, restanţă din anul trecut! • Cînd vă „apropiaţi“ şi de gospo­dăriile­ populaţiei ? • O simplă hîrtie înlătură neînţelegerea dintre primărie şi întreprin­derea achizitoare... a hîrtiilor • Iniţiativele tineretului nu epuizează toate resursele. în fotografie, tractoristul Petru Şimon lucrînd pe terenul C.A.P. din Codlea la nivelarea ultimelor supra­feţe în vederea însămînţării sfeclei de zahăr. (în pag. a 3-a „Ritm alert şi calitate la semănat!“) Să nu­ uitam v­iile unu­i aport educativ Săptămîna trecută s-au consu­mat spectacolele prilejuite de ulti­mele centre ale fazei de masă a Concursului formaţiilor artistice ale amatorilor de la sate. Cîteva cifre, de care dispunem pînă în momentul de faţă, relevă caracte­rul cu adevărat de masă pe care l-a avut această fază în judeţul nostru : 39 centre de concurs, peste 10.000 de artişti amatori antre- mmmmmmmmmmmm naţi în cadrul lor, peste 140 de cămine culturale participante (fie­care, realizator al unui număr de cinci spectacole, susţinute la se­diu sau în de­plasare). Dedicată celor wmmmmmmmmmm două mari eve­nimente ale anului, aniversarea a 30 de ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist şi cel de-al XI-lea Congres al P.C.R., ediţia actuală a concursului a stimulat şi îmbogăţit repertoriul mişcării artistice de masă, a determinat a­­bordarea de către aceasta a unor probleme de stringentă actualitate din viaţa satului, în valorificarea creaţiei noi. în ultimă analiză deci, putem vorbi de cîteva impor­tante succese în educaţia socia­listă a maselor. Exemplificînd, amintim cîteva formaţii, diferite ca gen, care ilustrează­ cele spuse mai înainte. Astfel, au putut fi admirate evoluţiile unor­ brigăzi artistice ca acele ale căminelor culturale din Vulcan, Barman, Ghimbav, Homorod sau Budila a căror modalitate de abordare a problemelor curente ale vieţii sa­tului, curajoasă şi principială, poate constitui pentru formaţiile similare un bun exemplu. For­maţiile de teatru din Ghimbav, Homorod (germană), Racoş (ma­ghiară) şi altele au abordat piese cu un pregnant caracter educativ, cu un conţinut desprins din rea­lităţile zilelor noastre. De mică întindere, de obicei intr-un act, potrivite posibilităţilor artiştilor a­­matori, piesele acestea au înlocuit montările greoaie, costisitoare, ca­re puteau fi întîlnite uneori în ediţiile anterioare ale concursului. Aceleaşi lucruri se pot spune şi în legătură cu formaţiile muzicale cu tradiţie sau mai nou constitui­te care au abor­dat cîntece revo­luţionare, patrio­tice, cu un­ con­ţinut militant, cu aceleaşi puternice valenţe educati­ve. Recent încheia­tă, faza de masă HMBHMNMt a adus pe scene o seamă de for­maţii artistice noi, reprezentative, bine pregătite, atît sub aspect re­pertorial cit şi artistic. Se poate vorbi deci de un climat cultural­­artistic corespunzător în sate ca Mărgineni, Feldioara (Ucea), Orme­­niş, Vulcan etc., în care au apă­rut formaţii de dansuri noi, A­­paca şi Sînpetru, unde există co­ruri feminine cu posibilităţi deo­sebite. De asemenea, şirul recent încheiat al spectacolelor a eviden­ţiat şi un alt aspect, pozitiv, care se răsfrînge de data aceasta asu­pra întregii mişcări artistice de amatori : multiplicarea formelor de manifestare a artei culte în lumea satelor. Acest fenomen este ilustrat de formaţia de dansuri moderne de la căminul cultural din Hălchiu, de grupul de suflători de la Vulcan, de formaţia de es­tradă şi de un trio instrumental de la Tărlungeni, de teatrul de păpuşi de la Jibert, precum şi de o seamă de solişti vocali şi instru- Mircea STANCIU (Continuare in pag. a 3-a) La încheierea fazei comunale a Concursului formaţiilor artistice de amatori

Next