Drum Nou, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9088-9112)

1974-04-28 / nr. 9111

TARILE, UNITI-VAI ZIARUL „DRUM NOU“ OFICIUL P. C.1. R. __ /­JUDEJUL \­E ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI Nr. 9111 Duminică, 28 aprilie 1974 4 pagini 30 bani Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în faţa participanţilor la plenara Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie Stimaţi tovarăşi, Aş dori să încap prin a vă adresa dumneavoastră, şi prin dumnea­voastră tuturor cercetătorilor din România, un salut călduros din partea mea şi a Comitetului Cen­tral al partidului. * (Aplauze pu­ternice). Am vizitat cu interes expoziţia dumneavoastră şi, cu acest prilej, am fost invitat să iau cuvîntul. Aş dori să felicit pe acei care au realizat în ultima perioadă apa­ratele de măsură, de control pen­tru cercetare, care au fost prezen­tate în expoziţie. Ele reprezintă intr-adevăr un început bun şi sper că ceea ce am reuşit să realizăm pe această cale va constitui o bază pentru a lărgi producţia în acest sector atît de important, inclusiv pentru cercetare, dar şi­­ pentru soluţionarea unor probleme nece­sare producţiei noastre. Am ascultat multe explicaţii. Unele din aparatele expuse le-am mai văzut de vreo cinci ori pînâ acum. Sper insă că a şasea oară nu vor mai fi prezentate tot ca noutăţi. (Animaţie în sală). Am ascultat, de asemenea, explicaţiile­ cu privire la eficienţa economică. Desigur, n-am avut un aparat care să înregistreze rapid şi să facă calcule, dar din ceea ce am reţi­nut, fiecare a arătat că se reali­zează economii la import de mili­oane şi zeci de milioane de lei valută. Numai că pe anul 1974 a trebuit să prevedem la buget un import mai mare decit în 1973. Deci, încă nu am simţit eficienţa economică în reducerea cerinţe­lor de valută pentru importuri. Sper că aceste calcule sînt reale şi, cel puţin încapînd din 1975, se vor reflecta în bugetul ţării, în sensul de a reduce necesarul de valută la import, producîmd a­­ceastă aparatură în ţară — aşa cum a spus fiecare din tovarăşii care au prezentat astăzi aceste re­zultate. După cum vedeţi, încep cu o critică. (Animaţie în sală). Pe plan mai general sper că, în cadrul lucrărilor pe care le-aţi avut ieri şi astăzi dimineaţă, aţi abordat problemele de bază ale dezvoltării cercetării în România. Avem rezultate bune. Nu cred că aveţi însă pretenţia să fac acum un bilanţ. Ştiu că l-aţi făcut dum­neavoastră. Suntem­, în general, sa­tisfăcuţi de ceea ce s-a realizat în ultimul timp în domeniul cercetă­rii, mai cu seamă de orientarea spre care se merge de a se soluţiona acele probleme care sunt legate de dezvoltarea economică şi socială, în ritm intens, a patriei noastre. Avem aici multe lucrări realizate în diverse institute, care se aplică im­producţie şi dau deja rezultate bune. Rezultatele pe care le-am obţinut, în această direcţie în ul­timii ani sper să constituie — şi aş dori să constituie — o bază ■ pentru a intensifica legarea mai strînsă a cercetării cu necesităţile dezvoltării ţării noastre. Conduce­rea partidului nostru apreciază în mod deosebit eforturile şi rezulta­tele pe care le obţin cercetătorii noştri. Aşa- mi- am mai­ discutat şi in alte împrejurări, pînă la urmă cer­cetarea trebuie să răspundă nece­sităţilor societăţii într-o etapă dată — şi România se găseşte în­tr-o etapă a dezvoltării sale ra­pide. Dorim să lichidăm cit mai repede rămînerea în urmă de la care a­n pornit, să ridicăm nive­lul general de dezvoltare a ţării noastre, din punct de vedere ma­terial şi spiritual, dar mai cu seamă din punct de vedere al ba­zei materiale — să ajungem in­tr-un timp cit mai scurt la nive­lul ţărilor dezvoltate. Aceasta nu se poate realiza însă fără a aşeza la temelia a tot ceea ce înfăptuim, cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei contempo­rane. Programul de dezvoltare pentru cincinalul viitor va fi, de aseme­nea, destul de vast. Avem în ve­dere să continuăm intr-un ritm intens dezvoltarea forţelor de pro­ducţie, să dăm o atenţie mai mare ramurilor moderne ale economiei. Se înţelege că aceasta necesită o participare mai activă a cerce­tării. Vom dezbate, de altfel, în cursul lunilor mai-iunie, programul de dezvoltare în cadrul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, în care mulţi­­ dintre dumneavoastră participaţi. Ori­cum, toate institutele centrale pre­cum şi institutele de cercetare vor trebui să cunoască cel puţin planul de dezvoltare a ramurii respective şi, pe această bază, să-şi elaboreze planul de cercetare pro­priu. Deci, cei care încă nu cu­nosc lucrările ce s-au desfăşurat pînă acum vor avea posibilitatea de a lua cunoştinţă şi de a contri­bui la elaborarea programului de dezvoltare economică şi, mai cu seamă, a programului de cercetare ştiinţifică menit să soluţioneze problemele pe care dorim să le rezolvăm pentru dezvoltarea şi modernizarea producţiei în cinci­nalul următor, precum şi pentru pregătirea producţiei pe care o vom realiza după 1980. Am dori — şi insist asupra fap­tului — ca cercetarea să aducă o contribuţie mai mare la înfăptui­rea programului de dezvoltare a ţării noastre. Nu doresc să mă re­fer acum la nici o ramură, deşi eram tentat să fac aceasta, şi mai ales voiam să fac multe critici, însă renunţ. Sper însă că miniştrii prezenţi aici, conducătorii institu­telor centrale şi Consiliul Naţio­nal pentru Ştiinţă şi Tehnologie vor înţelege că trebuie să ne aşe­zăm şi să desfăşurăm o muncă mai temeinică, mai bine organizată. Am creat un număr destul de mare de institute, am creat deja institutele centrale. Am clădit foar­te mult şi ar fi normal acum ca după tot ceea ce am făcut pe linia organizării, să pretindem să obţi­nem rezultate mai bune în cerce­tare. Eu sper că toţi oamenii de ştiinţă, toţi cercetătorii — atît cei din institutele departamentale, cit şi cei din învăţămînt — vor lucra intr-o strînsă unitate, aşa cum este şi forma organizatorică actuală, pentru a soluţiona mai rapid pro­blemele pe care le are fiecare de rezolvat. Sunt încă şi în această privinţă lucruri de îmbunătăţit. Nu in­suficientă măsură forţa de cer­cetare de care dispunem în învă­ţământul superior, îndeosebi, par­ticipă la soluţionarea marilor pro­­bleme de cercetare. C.N.S.T.-ul, îm­preună cu ministerele, cu institu­tele centrale, trebuie să asigure in­tegrarea activă a tuturor oameni­lor din învăţămînt in activitatea de cercetare legată de problemele puse în planul de dezvoltare a eco­nomiei noastre naţionale. Sunt un şir de probleme care pri­vesc o mai bună legare a învăţă­mmintului cu cercetarea, cit­ şi a cercetării cu învăţămîntul, cu pro­­ducţia, pregătirea studenţilor pen­tru a răspunde mai bine cerinţelor puse de economia noastră. Desigur, nu dezbatem aici problemele învă­ţământului, dar chiar pentru cer­cetare nu putem asigura cadre co­respunzătoare din învăţămîntul su­perior, dacă nu vom lua măsuri ca, în cei 4—5 ani de învăţămînt, stu­denţii să-şi însuşească nu numai cunoştinţele teoretice cele mai mo­­derne dar şi cunoştinţele practice corespunzătoare. Avem încă greutăţi în realiza­rea unor instalaţii de înaltă tehni­citate. In diferite domenii — mai (Continuare în pag. a 4-a) Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Expoziţia de aparate şi instalaţii pentru activitatea de cercetare ştiinţifică I­a şi dezvoltare tehnologică Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a vizitat, sîm­­bătă dimineaţa, Expoziţia de apa­rate şi instalaţii pentru activitatea de­ cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, organizată cu prilejul Plenarei Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie. In această vizită, secretarul ge­neral al partidului a fost însoţit de tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Manea Mănescu, Cornel Burtică, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului, la sosirea la Institutul de Cerce­tări Chimice - puternică şi presti­gioasă unitate de cercetare, care a găzduit dezbaterile plenarei şi ex­poziţia,­­ tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu a fost salutat cu deosebit en­tuziasm, cu multă căldură de spe­cialiştii care lucrează aici, în mani­festarea lor însufleţită găsindu-şî ex­presia sentimentele de adîncă dra­goste şi recunoştinţă faţă de secre­tarul general al partidului, care, personal, acordă o atenţie perma­nentă orientării şi progresului rapid al activităţii , de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, ridicării ei pe un plan superior, în concor­danţă cu cerinţele majore ale eta­pei actuale de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. În întîmpinarea secretarului gene­ral al partidului au venit Ioan Ursu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, miniş­tri, preşedinţii academiilor de ştiin­ţe, directori generali ai institutelor centrale de cercetare, rectori ai unor institute de învăţămînt superior, pre­­cum şi membri ai Biroului Executiv al C.N.S.T. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este invitat să viziteze expoziţia. În acest cadru, secretarul general al partidului s-a întîlnit cu cercetă­tori, proiectanţi, cadre didactice, specialişti, care au participat la lu­crările plenarei C.N.S.T., purtîndu-se un viu şi fructuos dialog de lucru în probleme deosebit de importante privind măsurile ce trebuie luate în vederea participării mai hotărite şi mai eficiente a ştiinţei şi tehnologiei la soluţionarea obiectivelor complexe cu care este confruntată înfăptui­rea programului de dezvoltare eco­nomică şi socială a ţării. Sutele de creaţii reunite în expo­ziţie concretizează o parte din re­zultatele primei etape a acţiunii de transpunere in viaţă a indicaţiilor pe care secretarul general al par­tidului le-a dat, cu un an în urmă, în vederea dezvoltării microproduc­­ţiei în unităţile de cercetare şi pro­iectare, pentru autodotarea acestora şi înzestrarea laboratoarelor uzinale şi a altor unităţi din economie cu aparatură şi instalaţii de mare teh­nicitate, cu echipamente de măsură şi contrai de înalt nivel tehnic. Ex­poziţia, care cuprinde realizări re­prezentative ale unui număr de 35 de unităţi de cercetare şi proiecta­re, catedre de învăţămînt superior, secţii şi ateliere din întreprinderile industriale, ilustrează capacitatea de creaţie ştiinţifică şi tehnologică a colectivelor de muncă din aceste unităţi. în acelaşi timp, ea evidenţiază po­tenţialul important de care dispun ramurile industriei noastre pentru a­­şi înnoi continuu baza tehnologică în scopul creşterii nivelului calitativ şi randamentului producţiei, eficien­ţei întregii activităţi. Apeciînd rezultatele bune obţinu­te pînă în prezent, secretarul gene­ral al partidului a remarcat în mod critic faptul că nu întreaga gamă expusă de aparatură şi instalaţii pentru activitatea de cercetare şti­inţifică şi dezvoltarea tehnologică, prezintă un caracter de noutate, ce lipsesc încă o serie de produse de acest gen care continuă să fie im­portate, deşi există capacitatea de creaţie, baza materială necesară pentru producerea lor în ţară. Sunt vizitate la început sălile re­zervate unităţilor de cercetare din domeniile energeticii, electronicii, e­­lectrotehnicii, automaticii, sectoare de importanţă deosebită pentru pro­gresul întregii noastre economii. Miniştrii de resort, conducătorii u­­nităţilor de cercetare şi proiectare, specialiştii prezintă tova­răşului Ni­colae Ceauşescu cele mai recente realizări care reflectă preocuparea pentru îndeplinirea sarcinilor date de secretarul general al partidului cu privire la tipizarea şi unificarea aparaturii de automatizare. Semni­ficative sunt în acest sens echipa­mentele pentru comandă program numerică a maşinilor-unelte, inclusiv instalaţiile de testare şi verificare a acestora în întreprinderi, precum şi dispozitivele speciale destinate încercărilor în sistemul energetic na­ţional şi în centrale electrice, care permit reducerea consumului de e­­nergie. Tovarăşa! Nicolae Ceauşescu re­comandă conducerii Ministerului In­dustriei Construcţiilor de Maşini-U­­nelte şi Electrotehnicii, specialiştilor din acest domeniu să-şi intensifice preocupările în direcţia asimilării u­­nui mare număr de echipamente de automatizare, de aparate de măsu­ră şi control atrăgînd atenţia că a­­cestea reprezintă uneori pînă la 30 -35 la sută din valoarea maşinilor­­unelte şi a altor utilaje de înaltă teh­nicitate, astfel incit, în cel mai scurt timp, să fie redus substanţial im­portul de asemenea aparataj. Urmează un alt important sector de cercetare şi dezvoltare tehnolo­gică - cel al chimiei. Aşa cum o a­­testă exponatele valoroase înmănun­cheate în expoziţie, cercetătorii din acest domeniu şi-au adus o contri­buţie hotărîtoare la dezvoltarea şi crearea de noi ramuri ale chimiei ro­mâneşti, ceea ce a permis valori­ficarea superioară a bogâţiilor na­turale, lărgirea gamei de materii prime, elaborarea unor procedee tehnologice moderne de mare efici­enţă, îmbogăţirea nomenclatorului de produse. Multe dintre aceste re­zultate ştiinţifice de prestigiu aparţin colectivului institutului de Cercetări Chimice - ICECHIM - unitate pivot a primului institut central de cercetare din ţară, formă organizatorică care şi-a dovedit pe deplin eficacitatea, experienţa sa constituind model în înfiinţarea unor alte unităţi similare. Reţin atenţia: noile instalaţii mi­­cropilot, autoclave de polimeri­zare, aparatură de automatizare de regla­re a temperaturii, dozării lichidelor, de analiză automată şi semiautoma­tă pentru determinarea caracteristi­ (Continuom is P°9- o ♦‘«O SUCCESELE OAMENILOR MICU­ŢA TEMELIA REALIZĂRII CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN NOI ÎNTREPRINDERI CU PLANUL ÎNDEPLINIT PE 4 LUNI Combinatul chimic Făgăraş Am fost chemaţi la telefon de Aglaia Sorica, corespondenta zia­rului nostru, din Făgăraş. —■ Azi (n.r. — ieri) 27 aprilie, la sfîrşitul zilei de muncă. Combina­tul chimic din Făgăraş a îndepli­nit planul producţiei marfă pe pri­mele patru luni ale anului. Aceas­ta va da posibilitatea colectivului să obţină în avans o producţie marfă de 10,5 milioane lei, con­cretizată în 400 tone materiale plastice şi răşini sintetice, 14 tone produse din mase plastice, 225 tone intermediari pentru coloranţi şi me­dicamente, 600 tone săruri anorga­nice, utilaje şi piese de schimb în valoare de 2,3 milioane şi altele. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de secţiile 21, 6, 1, 3, 18, 8, 7 şi 9. — Nu aţi pomenit nimic despre îngrăşămintele cu azot. — La acest produs se înregis­trează încă restanţe, de aceea co­lectivul secţiei respective se mo­bilizează în aceste zile pentru re­cuperarea rămînerilor în urmă în cel mai scurt timp. Trustul de construcţii Industriale — La telefon, Iosif Kaufmann, şeful serviciului pian de la T.C.I. Vrem să transmitem şi noi nişte veşti. — Vă ascultăm cu plăcere. — Colectivul nostru a îndeplinit pianul, perioadei , iareăari,va amlie încă din data de 24 aprilie. Acest avans ne va permite să obţinem, pînă la finele lunii, o producţie suplimentară de circa 11 milioane lei, ceea ce reprezintă mai mult de două treimi din angajamentul anual. Vă rog să notaţi, de aseme­nea, că cele mai bune rezultate le-a obţinut în această perioadă grupul de şantiere Făgăraş, ce execută lu­crări pe platformele industriale ale Combinatului chimic şi între­prinderii de utilaj chimic din a­­ceastă localitate. Aici se desfă­şoară în prezent bătălia pentru a­­ducerea la nivelul graficelor a tu­turor lucrărilor. Î.G.e.F­.C. — Tovarăşe ing. Ion Rădulescu, în calitate de şef al serviciului plan, vă rugăm să ne spuneţi dacă Întreprinderea a îndeplinit planul pe primele patru luni ?­­ Aţi cam întîrziat cu întreba­rea, deoarece noi de la mijlocul lunii aprilie lucrăm in contul lunii mai. In acest fel planul pe­rioadei la care vă referiţi va fi depăşit cu 18 milioane de lei. „Răsăritul“ — Vă rog să notaţi — ne trans­mite ing. Teodor Rusu, şeful ser­viciului plan-dezvoltare de la C.I.P.R. Braşov, că în cursul zilei de azi, 27 aprilie, colectivul între­prinderii „Răsăritul" a reuşit să realizeze planul producţiei glo­bale şi marfă pe primele patru luni. Pînă la sfîrşitul lunii vom obţine peste plan circa 350 mii lei, ceea ce înseamnă în acelaşi timp îndeplinirea şi depăşirea angaja­mentelor, etapa pînă la 1 Mai­ Cele mai bune rezultate le-au ob­ţinut secţia din Braşov şi cea din Cristian care au dat peste plan 100 tone cărămizi refractare şi 270 tone prafuri de turnare. întreprinderea de materiale pentru construcţii Tot ieri a îndeplinit prumul pe prima treime a anului, şi această întreprindere. Iată amănuntele pe care le-am aflat de la inginerul şef al unităţii, Al. Radu : — Sfîrşitul lunii ne va găsi cu importante cantităţi de produse peste plan : 2.800 m.c. elemente din beton armat pentru construcţii in­­distrieric;­­H3 tone maşini şi uti­laje pentru industria materialelor de construcţii, 500.000 bucăţi echi­valente de blocuri din beton uşor şi altele. La realizarea lor au con­tribuit colectivele conduse de şefii de echipă M. Guzbeth şi G. Iordan, de maiştrii­­ Pintea şi Gh. Cata­ramă, de ing. R. Munteanu. în prezent ne străduim să recuperăm restanţele pe care Ie mai avem la unele produse. Trustul de instalaţii şi montaje Această unitate a îndeplinit planul pe primele patru luni cu 7 zile mai devreme, ceea ce îi va permite să obţină o producţie su­plimentară de aproape 10 milioane de lei. „ Acest succes, precizează şeful serviciului plan, Vasile Sirghie, s-a realizat în special datorită creşterii productivităţii muncii, la care am realizat un spor de 6 la sută faţă de plan. Pe aceeaşi pe­rioadă am obţinut şi o economie de metal de 30 tone. Întreprinderea mecanică de material rulant . Vă transmit citeva veşti bune de la I.M.M.R., ne spune corespon­denţa noastră, Z. Lupşa. Colecti­vul acestei unităţi a reuşit să în­deplinească planul pe primele pa­tru luni cu două zile mai devreme, ca urmare a măsurilor luate în special în sectoarele calde. In a­­cest fel, „bilanţul“ ce se va în­cheia la sfîrşitul perioadei va con­semna o producţie suplimentară de 2 milioane de lei. Acest rezul­tat vine să se adauge eforturilor depuse pentru îndeplinirea cinci­nalului înainte de termen, obiec­tiv la care „avansul" a ajuns în prezent la 86 zile lucrătoare. Co­lectivul de aici e hotărît ca pînă la sfîrşitul lunii să realizeze şi planul la osii montate, unde avem 0 restanţă. „Rafinăria“ Braşov — întreprinderea pe care o con­duceţi, tovarăşe director, Alexan­dru Ţăranu, şi-a asumat unele an­gajamente la producţia fizică. Vă rugăm să vă referiţi ,la acest as­pect . .. — Angajamentul, etapa pînă la 1 Mai, a fost realizat şi depăşit, obţinindu-se peste plan aproape 1.000 tone uleiuri minerale şi 389 tone păcură. Acest ,,surplus“ ne-a permis ca azi, 27 aprilie, să reali­zăm planul producţiei marfă pe primele patru luni. întreprinderea de postav Prejmer Cu 3 zile mai devreme a reali­zat sarcinile de plan la producţia globală şi marfă şi întreprinderea din Prejmer. — în acest fel, ne precizează şeful serviciului plan, Andrei Is­­tambir, vom realiza o producţie suplimentară de aproape 3 mili­oane lei, concretizată în 17 tone fire de lină şi 13.000 m.p. ţesă­turi de lină şi bumbac. Eviden­ţiem în mod deosebit, în acest con­text, secţia de filatură din Prej­­mer. ■ Pregătiri pentru pepitul animalelor Creşterea producţiei de masă verde pe păşunile şi fîneţele natu­rale a polarizat în acest an, mai mult ca oricînd, atenţia coopera­torilor din judeţ. Atît pentru asi­gurarea unei baze furajere solide pe timpul iernării animalelor, cit şi pentru creşterea randamentului în sectorul zootehnic pe durata pă­­şunatului, în multe unităţi agricole se impunea luarea unor măsuri ho­­tărîte de îmbunătăţire a producti­vităţii acestor categorii de tere­nuri prin lucrări de fertilizare şi întreţinere. In cazul cooperatorilor din Zăr­­neşti, căci la ei ne referim în rîn­durile de faţă, acţiunile întreprin­se pentru realizarea acestor dezi­derate au fost axate prioritar pe dezvoltarea în continuare a secto­rului ovine, avîndu-se în vedere că, la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere ale unităţilor agricole, s-a constatat în general o neglija­re a acestui sector. In acest sens, în planul de producţie s-a prevă­zut ca la încheierea anului curent cooperativa să dispună de un efec­tiv de 4.750 de capete ovine, din care 3.500 să-l reprezinte animalele matcă, indicator pe deplin realiza­bil, ba chiar şi cu posibilităţi de depăşire, dacă ţinem cont de faptul că, în prezent, ca urmare a unei îngrijiri corespunzătoare, unitatea dispune în total de 5.960 capete o­­vine.­­Dintre acestea, în urma se­lectării, circa 1.000 de berbecuţi vor fi livraţi Complexului inter­­cooperatist pentru îngrăşarea miei­lor de la Caţa). „ Ce au întreprins cooperatorii de aici pentru creşterea productivi­tăţii păşunilor şi fîneţelor ? „In primul rînd, ne-am îndrep­tat atenţia asupra defrişării păşu­nilor împădurite, ne declara zilele Alin DRUGĂ (Continuare în pag. a 3-a) ♦ In grădinile de le­gume din unităţile agricole situate în fața Birsei s-au început lucrările de îngrijire a cul­turilor. In fotogra­fie: aspect de la prăşitul cepei în cadrul fermei le­gumicole Hălchiu­­ a I.A.S. Codlea. Foto: N. TELETIN ♦ Grupul întreprinderilor de Industrie rocală Ioan Mureşan, şeful serviciului plan-dezvoltare, ne-a comunicat că şi G.I.I.L. a­ îndeplinit planul producţiei marfă în cursul zilei de ieri, ceea ce va permite colectivu­lui să raporteze la sfîrşitul lunii o producţie suplimentară de 7 mi­lioane de lei. 41 Ştefan BANARU Au mai raportat în cursul zilei de ieri, îndeplinirea planului pe primele patru luni ale anului : întreprinderea de cariere şi balas­tiere, Baza de aprovizionare şi des­facere a ill.T.Tc. şi altele. Originalitatea literaturii române de azi Dialog cu prof. uni*, dr. docent CONSTANTIN CiOPRAGA - Stimate tovarăşe profesor, sunteţi autorul unei cărţi recent apărute: „Personalitatea litera­turii române", care încă de la a­­pariţie a suscitat interesul viu al cititorilor şi cronicarilor literari. Pornind de la ideea enunţată în primele pagini: „De ce noţiunea de personalitate să fie raportată numai la indivizi luaţi în partaj nu şi la o literatură in totalita­te?", aţi definit şi demonstrat trăsăturile literaturii noastre. Ca­re este aportul literaturii de după Eliberare la accentuarea acestor trăsături ? — Unele lămuriri in sensul acesta sunt date în capitolul „Continuato­rii" din volumul amintit aici, capitol care accentua ideea de continuitate Dialog consemnat de Anatol GHERMANSCHI (Continuare in pag. s 2-a)

Next