Educaţie Fizică şi Sport, 1970 (Anul 23, nr. 1-12)
1970-07-01 / nr. 7
MALADIA SECOLULUI însoţite de respiraţii cit mai profunde, produce o excitare generală a sistemului vegetativ simpatic şi astfel se ameliorează tot metabolismul organismului, inclusiv al creierului. Există o serie de mişcări ce fac parte din noţiunea de sport, constituind mijloace mult mai adecvate ale mişcării cu care luptăm contra sedentarismului. Tenisul de masă, chiar tenisul de cîmp, apoi canotajul pe apă (sau la aparat în cameră), pescuitul, vînătoarea şi mai ales excursiile pe jos, cu o raniţă uşoară în spate. Toate acestea duc la întărirea sănătăţii prin activarea circulaţiei, prin aer curat, prin poftă de mîncare, prin îndepărtarea produşilor toxici ai catabolismului şi, normal, duc la prelungirea vieţii prin îndepărtarea bătrîneţii. Am siguranţa că nu am spus nimic nou, iar fiecare dintre cititorii revistei ştiu toate acestea. Sînt convins însă că dacă ne vom gîndi tot mai mult la această problemă, vom ajunge nu numai să o ştim, nu numai să fim convinşi că aşa stau lucrurile, dar vom ajunge să luăm hotărîrea şi să o traducem în practică, să luptăm contra bolii secolului prin sport individual, fiecare după aptitudini şi posibilităţi, în bătălia pe care poporul român o dă acum pentru a ajunge la nivelul celor mai înaintate popoare ale lumii, sănătatea oamenilor este unul dintre factorii de bază. Ea se obţine prin mişcare, prin sport individual. Şi cred că este necesar ca acest fel de a vedea rostul mişcării să îl aplicăm încă din primii ani de şcoală. Să facem din copiii ce cresc sub ochii noştri oameni care, înţelegînd nevoia mişcării, să o traducă în fapt prin îndeplinirea zilnică a unor forme de activitate sportivă uşoară şi apoi să le rămînă definitive toată viața. 3