Epoca, octombrie 1896 (Seria II - Anul 2, nr. 280-289)

1896-10-16 / nr. 280

pe om, să capete o inimă și ca natura vă­zută și pipăită să se întregească cu adău­girea lamei sufletești. De aci o filosofie. Pe credința în existența a ceva superior d’a­­supra naturei văzute, se întemeiază o mo­rală. Aceiași tendință se afirmă și în do­meniul estetic. Artistul renunță la reprodu­cerea prea credincioasă a lumei experi­mentale ca în operile moarte ce cu belșug ni le-a hărăzit în anii din urmă naturalis­mul. Mai de­grabă el își pune silințele în­tru interpretarea faimei naturii și dă ast­fel avânt curentului idealist în artă. Știin­țele sociale nu mai apar ca prelungirea științelor biologice, ci își caută o teme­lie psih­ologică. In politică, progresele ma­teriale și legislative nu mai au o înrîu­­rire exclusivă, ci instituțiunile politice se arată numai ca simple forme prin mijloci­rea cărora răsuflă marile sentimente ce întocmesc avutul intelectual al unul popor. Pentru a ne folosi de o așa fericită în­drumare a ideilor trebue, în primul loc, să creăm un curent de opiniune. Aceasta poate fi menirea unui organ de publicitate. In acest scop voim ca literatura, știin­țele, politica, să se manifeste la o larta pen­tru a sprijini un nou­ curent de regenerare. N. Filipescu. Mpoca va publica mîine un articol literar al d-lui G­. Panu­. JENEID­A LUI VIRGIL­IU Traducere metrică de d. G. Coșbuc In literaturile streine, și cu deosebire în literatura franceză și germană, clasicii vechi, greci și romani, au fost traduși, de la Re­naștere încoace, în fie­care veac de cîte trei, patru sau cinci ori, dacă nu și mai mult. In special, Omer și Virgiliu, sunt de zeci de ori traduși, mai mult sau mai puțin e­­xact, de oamenii erudiți ai diferitelor vea­curi, ori de poeți, cum bună oară, acum mai în urmă, de Leconte de Lisle, în Franța. La noi în țară Virgiliu nu a fost tradus de nimeni—afară de unele fragmente, ori egloge—iar din Omer avem o traducere a Odiseei făcută pe la­ 1740, aflătoare la Bi­blioteca Centrală, și o alta în proză, dato­rită d-lui profesor universitar din Iași I. Caraceani. In­colo nimic. Peste cîte­va săptămîni însă literatura noastră se va îmbogăți cu o excelentă tra­ducere în versuri, a iEneidei lui Virgiliu Marrone, traducere datorită distinsului nos­tru poet George Coșbuc. „ Luind de veste, despre acest eveniment fericit pentru literatura romînă, credem că facem un serviciu­ cititorilor noștri dînd aci cîte­va, date pe cari le-am furat de la D-nu Coșbuc, în cîte­va convorbiri pe cari a bine­voit să ni le acorde. D. Coșbuc a început traducerea Janeidc de acum patru ani, și în acest interval a lucrat în continuu. Dorind a da țarei noas­tre un model de traducere a unei opere cla­sice, căutînd să înlăture cu desăvârșire ori-ce neologism, ori-ce cuvînt de importa­ție, adăpîndu-se numai la izvorul literaturii po­pulare și al cronicilor bătrîne, de­sigur că munca i-a fost afară din cale grea. Această greutate se sporea și prin faptul că, după cum se știe, opera poetului latin nu este o operă desăvîrșită, ci o lucrare încă ne­re­văzută, în care greșelile și obseveritățile te încurcă mai la fiecare vers. Pe urmă, încă o greutate. Poetul a păstrat în traducerea sa versul latin, exametrul, vers foarte greu pentru limba noastră, în care abundă cuvintele de patru silabe, cuvinte cari nu pot fi între­buințate în examere, absolut nici o dată. A fost ast­fel nevoe, spre a da numai și numai cuvinte curat romînești, să citească și să recitească vechile noastre cronici, să­­și sfărâme răbdarea citind tot dicționarul lui Maxim, să întrebuințeze arhaisme, pen­tru noi cam ciudate, să facă alcătuiri de cuvinte, să născocească chiar. Așa, citito­rii noștri vor vedea din fragmentul pe care ii vom publica o mulțime de cuvinte arhaice ca :­tutindeni în loc de pretutindeni ; a opta, a repezi, a arunca, fapt­a în loc de făcut­ a. Apoi, cuvinte inventate: a vueta, zuzet, etc. A fost o adevărată muncă titanică, o fră­­mîntare necurmată, o goană veșnică după «cuvtntul ce exprimă adevărul». Dar a fost o muncă bine­cuvîntată. «Trebuia, spunea d-l Coșbuc, să traduc mai întîi versul latin, în proză românească cultă, apoi în cea populară, și în urmă să-l puiü în vers». Și atunci începea goana după forma cea mai nimerită, cea mai plastică. Așa bună­oară primul vers al cartei întîiul a trebuit să-1 refacă de vr’o două­spre­zece ori pînă să dea peste forma cea mai exactă. Une­ori trecea ziua întreagă fără ca acea formă dorită să poată fi găsită. Atunci desnădej­­dea, furia, aruncarea condeiului și hotărîrea de a nu mai traduce, dar furia trecea, do­rința iarăși se izvodea tot mai tare, tot mai vie și traducerea începea iar. Traducea pretutindeni: pe drum, prin ca­fenea, prin grădină; versurile latinești se știa pe de rost, ori că buzunarele 11 erau înțesate de foi. Patru texte a rupt pînă la sfîrșirea traducerei. La greutatea găsirea cuvintelor și la ne­­desăvîrșirea formei originale, se mai a­­dăoga și cearta comentatorilor. «— De multe ori, zicea poetul, mergînd pe drum găseam un vers sculptural, frumos și -l ser­eam plin de bucurie. Dar ajuns a­­casă, citeam un comentator care dedea a­­celui vers un înțeles cu totul altul și care îmi părea mai nimerit; și atunci trebuia să o iau de iznoavă». Așa că nu putea nici odată traduce mai mult de opt versuri pe zi, mai ales întîiul,clnd a început la cartea a doua, căci această carte a fost cea d’întîia tradusă. Ințelegtnd adevărata misiune a unui bun traducător, d. Coșbuc a jertfit cuvîntul pentru ideie, întorsătura de frază pentru sens. Voind să facă din traducerea d-sa­­le, o lucrare romînească, scrisă intr’o limbă populară, dar elegantă, de­sigur că nu putea să ajungă la țintă întrebuințînd traducerea mecanică, traducerea proastă, așa cum o au germanii, cari traduc cuvînt cu cuvînt, formă cu formă, timp și timp, întor­­ducind în limbă construcția latină. «Nu limba latină am vrut să răspîndesc, ci limba romînă» spunea traducătorul. Și a izbutit, cu deplin succes, pînă chiar și în cele mai frumoase și mai grele de tradus versuri ale lui Virgiliu. Așa, bună­oară, cine nu știe vestitul vers imitativ: Quadru pedante putrem sonitu quatit ungula campus, pe care d. Coșbuc ’l a tradus atît de fericit, cu superbul vers tot așa de puternic în imitație, ca și cel latin: Rîpăie roihii și rupe copita cu trapete cîmpul. Asemena, un alt vers onomatopeic : Vueză vaet de guri și să vaeză vațet de trîmbiți. D-l Coșbuc voește să -și pue lucrarea la concursul pentru premiul academic ; acum, sfîrșește transcrierea — foarte plictisitoa­re pentru dînsul—și în curînd manuscrip­tul va fi dat în mîinile tipografului. Isprăvind cu tipărirea TEneidei, poetul va relua traducerea Iliadei, din care a tradus deja șapte cărți, și speră că aceasta o să iasă mult mai superioară ca traducerea zEneidei. TEneida va fi însoțită de o prefață în care poetul își va expune înnoirile pe cari le-a făcut d-m­a­ sa în limbă, cît și condi­­țiunile unei bune traduceri a clasicilor. Ceea ce a muncit d-nu Coșbuc vreme de patru ani, neîntrerupt, e o muncă unică în felul ei, la noi, pe care de­sigur că publi­cul o va aprecia după dreapta ei valoare. Zarathustra IMTEL SUAțlT Raportul d-lui Stolojan pentru revocarea lui Malaxa, raport prin care să atinge și d. Em. Cuioglu și care pare îndreptat în contra d-lui Gogu Cantacuzino, a deslăn­­țuit o furtună în tabăra colecti­vistă. Impresia generală e că d. Sto­lojan va f alungat fără întîrziere din capul ministerului de interne. Duminică după amiază s’au în­trunit partizanii d-lui Fleva din Capitală la d-sa acasă. Vre-o 50 personalități fruntașe din București au răspuns la apel. S’a hotărît a să reîncepe agi­tația în contra guvernului, mai ales pentru a pune capăt nelegiui­rilor sale în afacerea Mitropoli­tului. S’a încheiat un proces-verbal în acest sens și s’a hotărît ca membrii presenți să iscălească un apel către cetățeni ca să se con­­sfătuiască asupra situațiunei în întrunire publică. Distrifica treia publică se va ține la minuica­ viitoare. La alegerile comunale de la Huși lista d-lui Triandafil, sprijinita și de guvern, a reușit cu 80 voturi contra 70 date d-lui Rallea. Constatăm că între persoanele numite de d. Stolojan în comisiu­­nea interimară a Galaților, nu este nici una care să a trecut granița în timpul vacanțelor. Aceasta pentru d. Stolojan, care în raportul către Rege a avut ne­rușinarea să expună combinațiile sede electorale. In ultimul număr al Monitorului Social au apărut decretele prin care d. Al. Pencovici, fost inspector ad­ministrativ, e numit prefect al ju­dețului Tulcea, iar d. Luca Ionescu e autorizat a gira provizoriu aface­rile prefecturei județului Covurlui pînă la numirea unui titular. Eri, cu trenul de 8 și 35 dimi­neața, A. Sa Principele Alfred de Saxa Coburg Gotha a părăsit Ca­pitala. A A. N­. Regale Principele Fer­dinand și Principesa Maria au în­soțit pînă la gară pe A. Sa. Sesiunea ordinară a Curții cu Jurați din Ilfov s’a închis ieri. Solemnitatea punerei pietrei fun­damentale a portului Constanța se va face mîine. Solemnitatea va fi prezidată de MM. II. Regele și Regina, de AA. L­. RR. Principele Ferdinand și I EPOCA Principesa Maria și de A. S. I. Marele Duce Boris Vladimirovich Din Botoșani aflăm că în curînd va apare acolo un organ de opo­ziție pus sub direcțiunea clubului conservator. Monitorul Social publică jurna­lul consiliului de miniștri prin care se decide facerea unei anchete a­­gricole generale privitoare la starea agriculturei și a populațiunei rurale prin comisiuni de anchetă. Comisiunile de anchetă vor fi în­tocmite din 60 de persoane, întrunirea de la Orfeu Erî după prînz s’a ținut în sala Orfeu în­trunirea convocată de comitetul național studențesc, pentru a protesta în contra opri­­rei conferinței naționale de la Sibiu. La orele 3 sala e plină , se deschide șe­dința sub preșidenția d-lui Spineanu, preșe­dintele comitetului național studențesc. După cîte­va cuvinte călduroase ale d-lui Spineanu, se acordă cuvîntul d-lui V. Micu­­lescu, student și membru în comitetul na­țional. In timpul cînd vorbea președintele , intră în sală d. N. Fleva, care este primit de asistență cu aplause. Cuvintarea d­îstî­ilich­escu Romînia au voit să se întrunească în con­ferința pentru a hotărî atitudinea ce trebue să aibă în luptele electorale politice ; a­­ceastă conferință însă a fost oprită ; aceasta este o atingere la drepturile politice, este încătușarea libertăței cuvîntului. Oprirea conferinței naționale este un răs­puns la buna impresiune ce a făcut asupra lumei buna și demna primire făcută în Ro­­mînia Impăratului-Rege. Ungurii erau loviți in orgoliul lor național, au început seria răsbunărilor. (Aplause). Ciîntarea d-lm I. Grădișteanu Intîmpinat de călduroase aplause oratorul arată că ungurii au Împiedicat în toate o­­casiunile esercitarea drepturilor politice ale romînilor, astă­zi Ungurii, prin decretul ba­ronului Bánffy au decretat suprimarea na­țiunei Române de dincolo. Ungurii nesocotesc legile fire, crezînd că vor putea să ne aibă prieteni, cînd sugrumă pe frații noștri. Ei nesocotesc voința Suveranului lor, care ne voește prietenia. In contra acestor porniri barbare, să pro­testăm cu toată puterea conștiinței naționale revoltată, (aplause vil)❖% # . Prostodintele com­wîiua adunări că în or­­dinea oratorilor înscriși urma să vorbească d. Delavrancea, dar în ultimul moment, a co­municat că nu poate lua cuvîntul. Un cetățean : — Este bolnav, are diabet, (manifestațiune ironică). Cu vän Curea d-luî 51. Flădescu Acțiunea Ungurilor față cu Românul din Transilvania îmi face impresiunea ridiculu­­lui și a groazei. Cu un hohot, de rîs ar trebui să primim afirmațiunea Ungurilor că în un Stat în care sunt mai multe naționalități puternice Statul ar putea să fie reprezentat, numai prin națiunea maghiară , cînd vedem însă că ei ating pînă și dreptul de existență a naționalităței române, că voesc să desființeze limba romînească, trebue să protestăm, să-I denunțăm Europei, să dovedim că avem vitalitate națională. (aplause repetate) Cuvlntarea d-lui N. Fileva Chemat la tribună, d-l N. Fleva declară că n’a­ fost din acel cazi în oposiție luați Transilvania, pentru ca să nu fie astă­zul dintre cei umiliți, cari văd acum Transil­vania mai răi! de cum a fost vre­o­dată. Se întreabă dacă nu avem un guvern, care la ureche, dacă au un public, să protes­teze contra actelor cari pun în pericol existența națională? Ungurii sunt unguri, nu-și cunosc nici măcar interesul lor, nu înțeleg că nu se domnește asupra popoarelor cu sabia, ci cu legea—dar am și eu îngurul meu și mă întreb ce face. Acel care spunea guvernului conservator că trebue să facă pe «samsarul cinstit» face astă­zi el pe samsarul necinstit. Să protestăm­i dar în fața Europei întregi. Chestia națională, da, va trăi, va trăi cu­ va trăi Romînia, dar nu va trăi bine de­cît cînd veți avea un guvern care să sim­tă, care să lucreze ca d-voastre toți (aplause). Sloțisme. D-1 student Tamara, membru în comite­tul național studențesc, dă citire următoa­rei moțiuni: Cetățenii capitalei Romîniei București, întru­niți azi 14 Octombrie în sala Orfeu, am luat cu revoltă în sufletele noastre cunoștință că pre­­potența maghiară a lipsit pe conaționalii noș­tri­ din Transilvania și Ungaria de cel mai e­­sențial drept cetățenesc—de dreptul liberei în­truniri— oprind în chip arbitrar, in fața alege­rilor pentru cameră, întrunirea conferinței ale­gătorilor români din Transilvania și Ungaria. Denunțînd Europei culte acestă tendință de a se înăbuși vocea unui între­ popor noi ce­tățenii Capitalei Romîniei, în numele legături­lor noastre etnice cu poporul romînesc din Transilvania și Ungaria și basați pe dreptul la viață al fie­cărui popor conștient, protestăm în faț­­a lumei culte în contra acestei revoltătoare asupriri a naționalitățeî noastre și transmitem fraților noștri chinuiți simpatiile adînci ale Romîniei întregi. Ace­­stă moțiune, pusă la vot, este pri­mită cu unanimitate.* * * După cîte­va cuvinte călduroase ale d-lui căpitan Creangă, prin cari îndeamnă pe studenți la o luptă, la o muncă continuă în chestiunea națională, întrunirea ie a sfâ­­șit la orele 4. RECEPȚIUNEA REGELUI SERBIEI Programa oficiată Joi 17 Octombrie Majestatea Sa Regele Serbiei intră în portul Turnu-Severin, pe vasul Majestăței Sale, la 10 ore dimineața. Oprire­a oră, îndată ce vasul regal e în vedere, toate va­sele din port se împodobesc cu podoabele mari, o baterie de artilerie așezată pe înălțimi și va­sele de resbel din port salută cu 21 lovituri de tun. Vasul regal acostează la vasul «Orientul» al marinei regale române pe Dunăre. Se prezintă pe vasul M. S. Regelui Serbiei, ofițerii serviciului de onoare, Generalul de brigadă Stoilow, și colonelul de cavalerie Beller. La intrarea pe vasul «Orientul» se arborează pe vas drapelul regal sîrbesc. M. S. r­egele A­­lexandru e primit pe «Orientul» de directorul general al Monopolurilor Statului, d. Protopo­­pescu ; de comandantul militar al vaporului, locot.-colonel Mănescu ; de inspectorul naviga­­țiunei regiei Monopolurilor Statului, d. Frana­­sovici, de comandantul vasului «Orientul» , de prefectul județului și autoritățile locale. Pe cheia, lîngă vasul «Orientul», stă o com­panie din regimentul Mehedinți No. 17, cu steag și muzică. La sosirea vaporului regal se into­nează imnul regal sîrbesc. La flancul drept al gardei de onoare se află general Anton Berendeiu și colonelul Irimescu, comandantul diviziune­ de escortă. La 1­ ore vasul «Orientul» pornește din Tur­nu-Severin spre Giurgiu-Smîrda. La ora îl și jum. se ia pe vas dejunul. La ora 7 și jum. se ia pe vas prînzul. La trecerea vasului regal, în timpul zilei, pe d­inaintea porturilor Calafat și Turnu-Măgurele, o gardă de onoare cu steag și muzică în cap, va da onorurile militare. In timpul călătoriei, «Orientul» este însoțit de canonierele marinei regale de resbel «Si­retul», sub comanda căpitanului Iorgulescu V., și «Oltul» sub comanda locotenentului Negru Constantin. Vineri 18 Octombre La 11 ore se ia dejunul pe «Orientul». Majestatea Sa Regele Serbiei sosește în por­tul Smîrda la ora 1­30 m­. după amiazi. Oprire 30 m. îndată ce vasul e în vedere, toate vasele din port se împodobesc cu podoabele mari, iar va­sele de razboi o vor da, in momentul cînd Ma­jestatea Sa părăsește «Orientul», 21 lovituri de tun. Generalul Budișteanu, ministrul de răsboiu­, salută pe vasul regal pe Majestatea Sa Regele Serbiei în numele Maje­dtăței Sale Regelui. Pe cheia stă o companie din regimentul Vlașcu No. 5, cu steag și muzică, și dă onorurile militare. La flancul drept al gardei de onoare stă ge­neralul Eraclie Arion, comandantul corpului II de armată. Pe cheia stau, spre întîmpinare, autoritățile civile și militare. La orele 2 trenul regal pornește din Smîrda, îndată ce trenul regal e în vedere, fortul Jilava începe a saluta cu toate tunurile. La intrarea în gara București o baterie a re­gimentului 6 de artilerie salută cu 21 lovituri de tun. La ora 3 și 30 m. trenul regal intră în gara București, în sunetul imnului regal sîrbesc, și sa oprește la flancul drept al gardei de onoare din regimentul I de geniu, care dă onorurile militare. Majestatea Sa rlegel­e Alexandru este intim­­pinat acolo de M. S. Regele, de A. S. R. Prin­cipele Romîniei, și trece pe dinaintea gardei de onoare în salonul de primire. In salonul de așteptare se află miniștrii, pre­ședinții și vice­președinții Senatului și Adunării deputaților, înaltul cler, președinții înaltei curți de justiții și de casație, al înaltei curți de compturi, al curților de apel și al tribunalelor, primarul Capitalei și consiliul municipal, pre­fectul poliției Capitalei, prefectul județului de Ilfov. După presentarea autorităților, Majestățile Lor și Alteța Sa Regală Se suie în trăsurile de gală ale Curței. Cortegiul se pune în mișcare în ordinea ur­mătoare : Prefectul poliției Capitalei. Un escadron de jandarmi. Trăsura Suveranilor. Excelența Sa Generalul Franasovici, ministrul de rezbel al Serbiei, cu Excelența Sa General Budișteanu, ministru de rezbel. Generalul Vlădescu, adjutantul general al M. S. Regelui, cu locot.-colonel Solarovici, adjutan­tul general al M. S. Regelui Serbiei; Generalul Stoilow, cu Maiorul Rașici, Mareșal al curtei, și d. M. G. Milicevici, secretar al M. S. Regelui Serbiei; Colonelul Beller cu Maiorul Neșicî, adjutant de cîmp al M. S. Regelui Serbiei; Maiorul dr. G. Iovanovici, medic al M. S. Regelui Serbiei, și Căpitanul Mișkovici, Oficier de ordonanță al M. S. Regelui Serbiei. Un escadron de jandarmi. La sosire la Palat, escadroanele de jandarmi se opresc pe calea Victoriei. O companie din regimentul 6 Mihai Viteazul, cu steag și musică dă onorurile militare în su­netul imnului regal sîrbesc. La intrarea în Palat a M. S. Regelui Serbiei, se arborează stindardul regal sîrbesc pe aripa Palatului unde locuește Majestatea Sa. La 5 ore, M. S. Regele Serbiei primește la Palatul regal Corpul diplomatic, și la 5 și 30 m. supușii Majestății Sale la Legațiunea Serbiei. La 7 30 m. seara va fi în Palatul regal un prînz de gală. La 9 ore muzicile garnizonul București vor suna retragerea. Sîmbătă, 19 Octombrie La 9 30 m. dimineața Majestățile Lor și Alteța Sa Regală însoțiți de suitele lor vor visita ar­senalul, cazarma geniului și piroteh­nia. La 12­30 m. Va fi un dejun la Palatul regal. La 2­30 m. Majestățile Lor și Alteța Sa Re­gală Principele vor porni la Sinaia de la gara de Nord, unde va fi o gardă de onoare a regi­mentului 4 de roșiori, cu steag și musică, care va da onorurile militare. In trenul regal iau loc suitele Majestăților Lor, președintele consiliului de miniștri, mini­strul plenipotențiar al Serbiei, ministrul pleni­potențiar al Romîniei la Belgrad, și suitele Ma­jestăților Lor. Trenul regal sosește la Sinaia la 5 ore. La gară, o gardă de onoare din batalionul 3 de vînători, cu musică, dă onorurile militare în sunetul imnului sîrbesc Autoritățile locale stau­ pe peron. Trăsurile regale duc pe Suverani cu suitele lor la Castelul Peleș, unde M. S. Regina și A. S. R. Principesa Romîniei vor primi pe M. S. Regele Serbiei. La 7 ore va fi la Castel prînz și seara o re­­presentațiune teatrală. Duminică, 20 Octombrie La 9 30 m. dimineața Majestățile Lor cu sui­tele vor merge la biserică. După dejun la orele 3 după amiazi, M. S. Re­gele Serbiei pornește din Sinaia. O gardă de onoare, cu steag și musică, va da onorurile militare. Sofia, 13 Octombrie. .^r^a fost licitația definitivă a lucrărilor li­niei de drum de fer Rusciuc-Tîrnowo-Novera­­gon, care va avea o lungime de 240 kilometre, fr Dadjenow care construiește actualmente sec­țiunea drumului de fer Sofia-Roman a­r­mas adjudicator cu suma de 24,900,000 franci. , Budapesta, 13 Octombrie. Azi a fost în prezența împăratului și a auto­rităților, ceremonia punerea ultimei­­ pietre a museum­ profesiunilor artistice, împăratul a fost fosrte mult aclamat de mulțime. Darmstadt. 13 Octombrie.­­ Țarul, Marele duce de Hessa și marele duce Sergiu au făcut o vizită după amiazi ofițerilor regimentului 115 la casinul regimentului. Țarul și Țarina s-au dus seara la teatrul curtei. Belgrad, 13 Octombrie. D. Garașanțn a sosit și a fost salutat la gară de ministrul președinte al consiliului. Sofia, 14 Oct. După cererea d-lui Petrov, ministru de resbel, un căpitan de fregată francez va veni în curînd la Sofia, cu titlu de consilier pe lângă ofițerii flotilei bulgare. * Arco, 14 Octombrie. D. Crispi, fost ministru președinte, a sosit aci pentru a face o vizită generalului Baratieri. Roma, 14 Octombrie. Regele a numit 36 de senatori. Londra, 14 Octombrie. Se anunță din Peking Agenției Reuter că Li- Hung-Th­ang a fost numit ministru al afacerilor străine. Paris. 14 Octombrie. Consiliul municipal a reales vechiul său­ biurofi. Carmaux, 14 Octombrie. Sticlarii de aci sunt foarte nemulțumiți că sticlăria lucrătoare s’a construit la Albi.­­ A­­ceastă nemulțumire s’a dat la lumină era în modul următor: Cînd deputații socialiști venind din Albi au sosit la Carmaux, au fost primiți cu fluerături și rereriri de șansonete ostile. Poliția a confiscat instrumentele muzicei mu­nicipale, de­oare­ce a cîntat Carmagnola. Petersburg, 14 Octombrie. Circulă știrea că Statele provinciale ale ținu­tului Tver au adresat ministerului de finanțe o cerere tinzînd la suprimarea imposibilul a­­supra mașinelor. O linie telefonică se va construi în curînd în­tre Petersburg și Moscova. Havana, 14 Octombrie, Pacificarea provinciilor Pinar del Rio, Hava­na și Maur­i-11­­,ar­. 30 -Va sa,­u tutrulU ti mai scurt de­cît se credea în general. Starea sanitară a armatei s’a îmbunătățit cu mult. Londra. 14 Octombrie-Vaporul englez Taff s’a risipat în călătoria sa de la Mauriciu la Bombay. — 17 persoane s-au înecat.— Cei scăpați au fost debarcați la Colomba în insula Ceylan. Viena, 15 Oct. Neue Freie Presse se pretinde în măsură de a putea confirma convențiunea de neutralitate ruso-germană, menționată de Hamburger Nach­richten și semnată în 1884 de miniștri în nu­mele suveranilor lor.­Cu schimbarea cancela­riilor, Rusia s’a declarat gata să prelungească convențiunea cu d-na de Caprivi care însă a declinat această ofertă voind să rămîe unită numai cu tripla alianță. Presa vieneză făgăduește destăinuirilor ham­­burgese ori­ce valoare politică în momentul de față și afirmă că convențiunea nu are de­cît un interes istoric ; aceste destăinuiri nu vor schimba de loc posițiunea puternică a triplei alianțe în fața lumii și nu vor schuncina încrederea Au­­st­ro-Ungariei în împăratul și oamenii conducă­tori ai Germaniei. Londra, 15 Octombrie. Se anunță din Constantinopol Agenției Reu­ter că 4 indivizi au încercat să comită un a­­tentat în contra locotenentului patriarhatului armenesc, Mgr. Bartolomeos, pe cînd se ducea în trăsură la patriarhat. Indivizii cari ai­ voit să comită această crimă, au fost arestați înainte de a fi putut-o executa. EDIȚIA (SEARA i Sergiehiî Agenției Komune) AFACERI TURCEȘTI Constantinopol, 12 Oct. Ambasadele au primit copia a două adrese trimise Sultanului, în care membrii clerului și notabiil exprimă devotamentul lor Sultanului. Austro-Ungaria, Englitera, Rusia și Francia sunt representate prin atașații lor militari în comisiunea de reorganizare a gend.armeriei Cre­tan«.—Italia este repr­­entătă printr’un căpitan de stat-major; Germania n’are representant pînă acum.—Lucrările vor începe de îndată c­e Poarta va fi dat instrucțiuni celor două delegați ai săi. Viena, 12 Oct. Corespondența politică află din Constanti­nopol că circulă știrea s­ă s’a sancționat deja proiectul de a găsi 25,000,000 lire prin mijlocul unui imposit pe cap fără deosebire de reli­­giune. Suma în cestiune este destinată formărei unui tesaur de rezbel, la crearea unei instituțiuni pentru a asigura aprovizionarea trupelor și în fine la cumpărare de arme pentru populația musulmană care va trebui să formeze în caz de primejdie un fel de miliție populară.­­ Această măsură din urmă excită atențiunea cercurilor diplomatice, dar opinia care prevalează este că adevăratul scop al impozitului pe cap, este de a lecui lipsa de bani. Constantinopol, 12 Oct. Ambasadorii au remis Porții o notă colectivă, cerînd explicațiuni asupra intențiunilor sale în privința noului imposit pe cap ce vrea să impue și a măsurilor militare ce are de gînd să ia. O­­radea imperială ordonă să se acopere de­ficitul de 25 la sută al budgetului Statului prin­­tr-o reducere a cheltuelilor extraordinare a tu­turor ramurelor administrației. Constantinopol, 14 Oct. Situația financelor turcești s-a agravat în urma eșecului tratărilor financiare angajate mai intíiu cu concesionarii satelor, apoi cu o bancă germană.

Next