Epoca, octombrie 1896 (Seria II - Anul 2, nr. 280-289)
1896-10-16 / nr. 280
pe om, să capete o inimă și ca natura văzută și pipăită să se întregească cu adăugirea lamei sufletești. De aci o filosofie. Pe credința în existența a ceva superior d’asupra naturei văzute, se întemeiază o morală. Aceiași tendință se afirmă și în domeniul estetic. Artistul renunță la reproducerea prea credincioasă a lumei experimentale ca în operile moarte ce cu belșug ni le-a hărăzit în anii din urmă naturalismul. Mai degrabă el își pune silințele întru interpretarea faimei naturii și dă astfel avânt curentului idealist în artă. Științele sociale nu mai apar ca prelungirea științelor biologice, ci își caută o temelie psihologică. In politică, progresele materiale și legislative nu mai au o înrîurire exclusivă, ci instituțiunile politice se arată numai ca simple forme prin mijlocirea cărora răsuflă marile sentimente ce întocmesc avutul intelectual al unul popor. Pentru a ne folosi de o așa fericită îndrumare a ideilor trebue, în primul loc, să creăm un curent de opiniune. Aceasta poate fi menirea unui organ de publicitate. In acest scop voim ca literatura, științele, politica, să se manifeste la o larta pentru a sprijini un nou curent de regenerare. N. Filipescu. Mpoca va publica mîine un articol literar al d-lui G. Panu. JENEIDA LUI VIRGILIU Traducere metrică de d. G. Coșbuc In literaturile streine, și cu deosebire în literatura franceză și germană, clasicii vechi, greci și romani, au fost traduși, de la Renaștere încoace, în fiecare veac de cîte trei, patru sau cinci ori, dacă nu și mai mult. In special, Omer și Virgiliu, sunt de zeci de ori traduși, mai mult sau mai puțin exact, de oamenii erudiți ai diferitelor veacuri, ori de poeți, cum bună oară, acum mai în urmă, de Leconte de Lisle, în Franța. La noi în țară Virgiliu nu a fost tradus de nimeni—afară de unele fragmente, ori egloge—iar din Omer avem o traducere a Odiseei făcută pe la 1740, aflătoare la Biblioteca Centrală, și o alta în proză, datorită d-lui profesor universitar din Iași I. Caraceani. Incolo nimic. Peste cîteva săptămîni însă literatura noastră se va îmbogăți cu o excelentă traducere în versuri, a iEneidei lui Virgiliu Marrone, traducere datorită distinsului nostru poet George Coșbuc. „ Luind de veste, despre acest eveniment fericit pentru literatura romînă, credem că facem un serviciu cititorilor noștri dînd aci cîteva, date pe cari le-am furat de la D-nu Coșbuc, în cîteva convorbiri pe cari a binevoit să ni le acorde. D. Coșbuc a început traducerea Janeidc de acum patru ani, și în acest interval a lucrat în continuu. Dorind a da țarei noastre un model de traducere a unei opere clasice, căutînd să înlăture cu desăvârșire ori-ce neologism, ori-ce cuvînt de importație, adăpîndu-se numai la izvorul literaturii populare și al cronicilor bătrîne, desigur că munca i-a fost afară din cale grea. Această greutate se sporea și prin faptul că, după cum se știe, opera poetului latin nu este o operă desăvîrșită, ci o lucrare încă nerevăzută, în care greșelile și obseveritățile te încurcă mai la fiecare vers. Pe urmă, încă o greutate. Poetul a păstrat în traducerea sa versul latin, exametrul, vers foarte greu pentru limba noastră, în care abundă cuvintele de patru silabe, cuvinte cari nu pot fi întrebuințate în examere, absolut nici o dată. A fost astfel nevoe, spre a da numai și numai cuvinte curat romînești, să citească și să recitească vechile noastre cronici, săși sfărâme răbdarea citind tot dicționarul lui Maxim, să întrebuințeze arhaisme, pentru noi cam ciudate, să facă alcătuiri de cuvinte, să născocească chiar. Așa, cititorii noștri vor vedea din fragmentul pe care ii vom publica o mulțime de cuvinte arhaice ca :tutindeni în loc de pretutindeni ; a opta, a repezi, a arunca, fapta în loc de făcut a. Apoi, cuvinte inventate: a vueta, zuzet, etc. A fost o adevărată muncă titanică, o frămîntare necurmată, o goană veșnică după «cuvtntul ce exprimă adevărul». Dar a fost o muncă binecuvîntată. «Trebuia, spunea d-l Coșbuc, să traduc mai întîi versul latin, în proză românească cultă, apoi în cea populară, și în urmă să-l puiü în vers». Și atunci începea goana după forma cea mai nimerită, cea mai plastică. Așa bunăoară primul vers al cartei întîiul a trebuit să-1 refacă de vr’o douăsprezece ori pînă să dea peste forma cea mai exactă. Uneori trecea ziua întreagă fără ca acea formă dorită să poată fi găsită. Atunci desnădejdea, furia, aruncarea condeiului și hotărîrea de a nu mai traduce, dar furia trecea, dorința iarăși se izvodea tot mai tare, tot mai vie și traducerea începea iar. Traducea pretutindeni: pe drum, prin cafenea, prin grădină; versurile latinești se știa pe de rost, ori că buzunarele 11 erau înțesate de foi. Patru texte a rupt pînă la sfîrșirea traducerei. La greutatea găsirea cuvintelor și la nedesăvîrșirea formei originale, se mai adăoga și cearta comentatorilor. «— De multe ori, zicea poetul, mergînd pe drum găseam un vers sculptural, frumos și -l seream plin de bucurie. Dar ajuns acasă, citeam un comentator care dedea acelui vers un înțeles cu totul altul și care îmi părea mai nimerit; și atunci trebuia să o iau de iznoavă». Așa că nu putea nici odată traduce mai mult de opt versuri pe zi, mai ales întîiul,clnd a început la cartea a doua, căci această carte a fost cea d’întîia tradusă. Ințelegtnd adevărata misiune a unui bun traducător, d. Coșbuc a jertfit cuvîntul pentru ideie, întorsătura de frază pentru sens. Voind să facă din traducerea d-sale, o lucrare romînească, scrisă intr’o limbă populară, dar elegantă, desigur că nu putea să ajungă la țintă întrebuințînd traducerea mecanică, traducerea proastă, așa cum o au germanii, cari traduc cuvînt cu cuvînt, formă cu formă, timp și timp, întorducind în limbă construcția latină. «Nu limba latină am vrut să răspîndesc, ci limba romînă» spunea traducătorul. Și a izbutit, cu deplin succes, pînă chiar și în cele mai frumoase și mai grele de tradus versuri ale lui Virgiliu. Așa, bunăoară, cine nu știe vestitul vers imitativ: Quadru pedante putrem sonitu quatit ungula campus, pe care d. Coșbuc ’l a tradus atît de fericit, cu superbul vers tot așa de puternic în imitație, ca și cel latin: Rîpăie roihii și rupe copita cu trapete cîmpul. Asemena, un alt vers onomatopeic : Vueză vaet de guri și să vaeză vațet de trîmbiți. D-l Coșbuc voește să -și pue lucrarea la concursul pentru premiul academic ; acum, sfîrșește transcrierea — foarte plictisitoare pentru dînsul—și în curînd manuscriptul va fi dat în mîinile tipografului. Isprăvind cu tipărirea TEneidei, poetul va relua traducerea Iliadei, din care a tradus deja șapte cărți, și speră că aceasta o să iasă mult mai superioară ca traducerea zEneidei. TEneida va fi însoțită de o prefață în care poetul își va expune înnoirile pe cari le-a făcut d-ma sa în limbă, cît și condițiunile unei bune traduceri a clasicilor. Ceea ce a muncit d-nu Coșbuc vreme de patru ani, neîntrerupt, e o muncă unică în felul ei, la noi, pe care desigur că publicul o va aprecia după dreapta ei valoare. Zarathustra IMTEL SUAțlT Raportul d-lui Stolojan pentru revocarea lui Malaxa, raport prin care să atinge și d. Em. Cuioglu și care pare îndreptat în contra d-lui Gogu Cantacuzino, a deslănțuit o furtună în tabăra colectivistă. Impresia generală e că d. Stolojan va f alungat fără întîrziere din capul ministerului de interne. Duminică după amiază s’au întrunit partizanii d-lui Fleva din Capitală la d-sa acasă. Vre-o 50 personalități fruntașe din București au răspuns la apel. S’a hotărît a să reîncepe agitația în contra guvernului, mai ales pentru a pune capăt nelegiuirilor sale în afacerea Mitropolitului. S’a încheiat un proces-verbal în acest sens și s’a hotărît ca membrii presenți să iscălească un apel către cetățeni ca să se consfătuiască asupra situațiunei în întrunire publică. Distrifica treia publică se va ține la minuica viitoare. La alegerile comunale de la Huși lista d-lui Triandafil, sprijinita și de guvern, a reușit cu 80 voturi contra 70 date d-lui Rallea. Constatăm că între persoanele numite de d. Stolojan în comisiunea interimară a Galaților, nu este nici una care să a trecut granița în timpul vacanțelor. Aceasta pentru d. Stolojan, care în raportul către Rege a avut nerușinarea să expună combinațiile sede electorale. In ultimul număr al Monitorului Social au apărut decretele prin care d. Al. Pencovici, fost inspector administrativ, e numit prefect al județului Tulcea, iar d. Luca Ionescu e autorizat a gira provizoriu afacerile prefecturei județului Covurlui pînă la numirea unui titular. Eri, cu trenul de 8 și 35 dimineața, A. Sa Principele Alfred de Saxa Coburg Gotha a părăsit Capitala. A A. N. Regale Principele Ferdinand și Principesa Maria au însoțit pînă la gară pe A. Sa. Sesiunea ordinară a Curții cu Jurați din Ilfov s’a închis ieri. Solemnitatea punerei pietrei fundamentale a portului Constanța se va face mîine. Solemnitatea va fi prezidată de MM. II. Regele și Regina, de AA. L. RR. Principele Ferdinand și I EPOCA Principesa Maria și de A. S. I. Marele Duce Boris Vladimirovich Din Botoșani aflăm că în curînd va apare acolo un organ de opoziție pus sub direcțiunea clubului conservator. Monitorul Social publică jurnalul consiliului de miniștri prin care se decide facerea unei anchete agricole generale privitoare la starea agriculturei și a populațiunei rurale prin comisiuni de anchetă. Comisiunile de anchetă vor fi întocmite din 60 de persoane, întrunirea de la Orfeu Erî după prînz s’a ținut în sala Orfeu întrunirea convocată de comitetul național studențesc, pentru a protesta în contra oprirei conferinței naționale de la Sibiu. La orele 3 sala e plină , se deschide ședința sub preșidenția d-lui Spineanu, președintele comitetului național studențesc. După cîteva cuvinte călduroase ale d-lui Spineanu, se acordă cuvîntul d-lui V. Miculescu, student și membru în comitetul național. In timpul cînd vorbea președintele , intră în sală d. N. Fleva, care este primit de asistență cu aplause. Cuvintarea dîstîilichescu Romînia au voit să se întrunească în conferința pentru a hotărî atitudinea ce trebue să aibă în luptele electorale politice ; această conferință însă a fost oprită ; aceasta este o atingere la drepturile politice, este încătușarea libertăței cuvîntului. Oprirea conferinței naționale este un răspuns la buna impresiune ce a făcut asupra lumei buna și demna primire făcută în Romînia Impăratului-Rege. Ungurii erau loviți in orgoliul lor național, au început seria răsbunărilor. (Aplause). Ciîntarea d-lm I. Grădișteanu Intîmpinat de călduroase aplause oratorul arată că ungurii au Împiedicat în toate ocasiunile esercitarea drepturilor politice ale romînilor, astăzi Ungurii, prin decretul baronului Bánffy au decretat suprimarea națiunei Române de dincolo. Ungurii nesocotesc legile fire, crezînd că vor putea să ne aibă prieteni, cînd sugrumă pe frații noștri. Ei nesocotesc voința Suveranului lor, care ne voește prietenia. In contra acestor porniri barbare, să protestăm cu toată puterea conștiinței naționale revoltată, (aplause vil)❖% # . Prostodintele comwîiua adunări că în ordinea oratorilor înscriși urma să vorbească d. Delavrancea, dar în ultimul moment, a comunicat că nu poate lua cuvîntul. Un cetățean : — Este bolnav, are diabet, (manifestațiune ironică). Cu vän Curea d-luî 51. Flădescu Acțiunea Ungurilor față cu Românul din Transilvania îmi face impresiunea ridiculului și a groazei. Cu un hohot, de rîs ar trebui să primim afirmațiunea Ungurilor că în un Stat în care sunt mai multe naționalități puternice Statul ar putea să fie reprezentat, numai prin națiunea maghiară , cînd vedem însă că ei ating pînă și dreptul de existență a naționalităței române, că voesc să desființeze limba romînească, trebue să protestăm, să-I denunțăm Europei, să dovedim că avem vitalitate națională. (aplause repetate) Cuvlntarea d-lui N. Fileva Chemat la tribună, d-l N. Fleva declară că n’a fost din acel cazi în oposiție luați Transilvania, pentru ca să nu fie astăzul dintre cei umiliți, cari văd acum Transilvania mai răi! de cum a fost vreodată. Se întreabă dacă nu avem un guvern, care la ureche, dacă au un public, să protesteze contra actelor cari pun în pericol existența națională? Ungurii sunt unguri, nu-și cunosc nici măcar interesul lor, nu înțeleg că nu se domnește asupra popoarelor cu sabia, ci cu legea—dar am și eu îngurul meu și mă întreb ce face. Acel care spunea guvernului conservator că trebue să facă pe «samsarul cinstit» face astăzi el pe samsarul necinstit. Să protestămi dar în fața Europei întregi. Chestia națională, da, va trăi, va trăi cu va trăi Romînia, dar nu va trăi bine decît cînd veți avea un guvern care să simtă, care să lucreze ca d-voastre toți (aplause). Sloțisme. D-1 student Tamara, membru în comitetul național studențesc, dă citire următoarei moțiuni: Cetățenii capitalei Romîniei București, întruniți azi 14 Octombrie în sala Orfeu, am luat cu revoltă în sufletele noastre cunoștință că prepotența maghiară a lipsit pe conaționalii noștri din Transilvania și Ungaria de cel mai esențial drept cetățenesc—de dreptul liberei întruniri— oprind în chip arbitrar, in fața alegerilor pentru cameră, întrunirea conferinței alegătorilor români din Transilvania și Ungaria. Denunțînd Europei culte acestă tendință de a se înăbuși vocea unui între popor noi cetățenii Capitalei Romîniei, în numele legăturilor noastre etnice cu poporul romînesc din Transilvania și Ungaria și basați pe dreptul la viață al fiecărui popor conștient, protestăm în fața lumei culte în contra acestei revoltătoare asupriri a naționalitățeî noastre și transmitem fraților noștri chinuiți simpatiile adînci ale Romîniei întregi. Acestă moțiune, pusă la vot, este primită cu unanimitate.* * * După cîteva cuvinte călduroase ale d-lui căpitan Creangă, prin cari îndeamnă pe studenți la o luptă, la o muncă continuă în chestiunea națională, întrunirea ie a sfâșit la orele 4. RECEPȚIUNEA REGELUI SERBIEI Programa oficiată Joi 17 Octombrie Majestatea Sa Regele Serbiei intră în portul Turnu-Severin, pe vasul Majestăței Sale, la 10 ore dimineața. Oprirea oră, îndată ce vasul regal e în vedere, toate vasele din port se împodobesc cu podoabele mari, o baterie de artilerie așezată pe înălțimi și vasele de resbel din port salută cu 21 lovituri de tun. Vasul regal acostează la vasul «Orientul» al marinei regale române pe Dunăre. Se prezintă pe vasul M. S. Regelui Serbiei, ofițerii serviciului de onoare, Generalul de brigadă Stoilow, și colonelul de cavalerie Beller. La intrarea pe vasul «Orientul» se arborează pe vas drapelul regal sîrbesc. M. S. regele Alexandru e primit pe «Orientul» de directorul general al Monopolurilor Statului, d. Protopopescu ; de comandantul militar al vaporului, locot.-colonel Mănescu ; de inspectorul navigațiunei regiei Monopolurilor Statului, d. Franasovici, de comandantul vasului «Orientul» , de prefectul județului și autoritățile locale. Pe cheia, lîngă vasul «Orientul», stă o companie din regimentul Mehedinți No. 17, cu steag și muzică. La sosirea vaporului regal se intonează imnul regal sîrbesc. La flancul drept al gardei de onoare se află general Anton Berendeiu și colonelul Irimescu, comandantul diviziune de escortă. La 1 ore vasul «Orientul» pornește din Turnu-Severin spre Giurgiu-Smîrda. La ora îl și jum. se ia pe vas dejunul. La ora 7 și jum. se ia pe vas prînzul. La trecerea vasului regal, în timpul zilei, pe dinaintea porturilor Calafat și Turnu-Măgurele, o gardă de onoare cu steag și muzică în cap, va da onorurile militare. In timpul călătoriei, «Orientul» este însoțit de canonierele marinei regale de resbel «Siretul», sub comanda căpitanului Iorgulescu V., și «Oltul» sub comanda locotenentului Negru Constantin. Vineri 18 Octombre La 11 ore se ia dejunul pe «Orientul». Majestatea Sa Regele Serbiei sosește în portul Smîrda la ora 130 m. după amiazi. Oprire 30 m. îndată ce vasul e în vedere, toate vasele din port se împodobesc cu podoabele mari, iar vasele de razboi o vor da, in momentul cînd Majestatea Sa părăsește «Orientul», 21 lovituri de tun. Generalul Budișteanu, ministrul de răsboiu, salută pe vasul regal pe Majestatea Sa Regele Serbiei în numele Majedtăței Sale Regelui. Pe cheia stă o companie din regimentul Vlașcu No. 5, cu steag și muzică, și dă onorurile militare. La flancul drept al gardei de onoare stă generalul Eraclie Arion, comandantul corpului II de armată. Pe cheia stau, spre întîmpinare, autoritățile civile și militare. La orele 2 trenul regal pornește din Smîrda, îndată ce trenul regal e în vedere, fortul Jilava începe a saluta cu toate tunurile. La intrarea în gara București o baterie a regimentului 6 de artilerie salută cu 21 lovituri de tun. La ora 3 și 30 m. trenul regal intră în gara București, în sunetul imnului regal sîrbesc, și sa oprește la flancul drept al gardei de onoare din regimentul I de geniu, care dă onorurile militare. Majestatea Sa rlegele Alexandru este intimpinat acolo de M. S. Regele, de A. S. R. Principele Romîniei, și trece pe dinaintea gardei de onoare în salonul de primire. In salonul de așteptare se află miniștrii, președinții și vicepreședinții Senatului și Adunării deputaților, înaltul cler, președinții înaltei curți de justiții și de casație, al înaltei curți de compturi, al curților de apel și al tribunalelor, primarul Capitalei și consiliul municipal, prefectul poliției Capitalei, prefectul județului de Ilfov. După presentarea autorităților, Majestățile Lor și Alteța Sa Regală Se suie în trăsurile de gală ale Curței. Cortegiul se pune în mișcare în ordinea următoare : Prefectul poliției Capitalei. Un escadron de jandarmi. Trăsura Suveranilor. Excelența Sa Generalul Franasovici, ministrul de rezbel al Serbiei, cu Excelența Sa General Budișteanu, ministru de rezbel. Generalul Vlădescu, adjutantul general al M. S. Regelui, cu locot.-colonel Solarovici, adjutantul general al M. S. Regelui Serbiei; Generalul Stoilow, cu Maiorul Rașici, Mareșal al curtei, și d. M. G. Milicevici, secretar al M. S. Regelui Serbiei; Colonelul Beller cu Maiorul Neșicî, adjutant de cîmp al M. S. Regelui Serbiei; Maiorul dr. G. Iovanovici, medic al M. S. Regelui Serbiei, și Căpitanul Mișkovici, Oficier de ordonanță al M. S. Regelui Serbiei. Un escadron de jandarmi. La sosire la Palat, escadroanele de jandarmi se opresc pe calea Victoriei. O companie din regimentul 6 Mihai Viteazul, cu steag și musică dă onorurile militare în sunetul imnului regal sîrbesc. La intrarea în Palat a M. S. Regelui Serbiei, se arborează stindardul regal sîrbesc pe aripa Palatului unde locuește Majestatea Sa. La 5 ore, M. S. Regele Serbiei primește la Palatul regal Corpul diplomatic, și la 5 și 30 m. supușii Majestății Sale la Legațiunea Serbiei. La 7 30 m. seara va fi în Palatul regal un prînz de gală. La 9 ore muzicile garnizonul București vor suna retragerea. Sîmbătă, 19 Octombrie La 9 30 m. dimineața Majestățile Lor și Alteța Sa Regală însoțiți de suitele lor vor visita arsenalul, cazarma geniului și pirotehnia. La 1230 m. Va fi un dejun la Palatul regal. La 230 m. Majestățile Lor și Alteța Sa Regală Principele vor porni la Sinaia de la gara de Nord, unde va fi o gardă de onoare a regimentului 4 de roșiori, cu steag și musică, care va da onorurile militare. In trenul regal iau loc suitele Majestăților Lor, președintele consiliului de miniștri, ministrul plenipotențiar al Serbiei, ministrul plenipotențiar al Romîniei la Belgrad, și suitele Majestăților Lor. Trenul regal sosește la Sinaia la 5 ore. La gară, o gardă de onoare din batalionul 3 de vînători, cu musică, dă onorurile militare în sunetul imnului sîrbesc Autoritățile locale stau pe peron. Trăsurile regale duc pe Suverani cu suitele lor la Castelul Peleș, unde M. S. Regina și A. S. R. Principesa Romîniei vor primi pe M. S. Regele Serbiei. La 7 ore va fi la Castel prînz și seara o representațiune teatrală. Duminică, 20 Octombrie La 9 30 m. dimineața Majestățile Lor cu suitele vor merge la biserică. După dejun la orele 3 după amiazi, M. S. Regele Serbiei pornește din Sinaia. O gardă de onoare, cu steag și musică, va da onorurile militare. Sofia, 13 Octombrie. .^r^a fost licitația definitivă a lucrărilor liniei de drum de fer Rusciuc-Tîrnowo-Noveragon, care va avea o lungime de 240 kilometre, fr Dadjenow care construiește actualmente secțiunea drumului de fer Sofia-Roman armas adjudicator cu suma de 24,900,000 franci. , Budapesta, 13 Octombrie. Azi a fost în prezența împăratului și a autorităților, ceremonia punerea ultimei pietre a museum profesiunilor artistice, împăratul a fost fosrte mult aclamat de mulțime. Darmstadt. 13 Octombrie. Țarul, Marele duce de Hessa și marele duce Sergiu au făcut o vizită după amiazi ofițerilor regimentului 115 la casinul regimentului. Țarul și Țarina s-au dus seara la teatrul curtei. Belgrad, 13 Octombrie. D. Garașanțn a sosit și a fost salutat la gară de ministrul președinte al consiliului. Sofia, 14 Oct. După cererea d-lui Petrov, ministru de resbel, un căpitan de fregată francez va veni în curînd la Sofia, cu titlu de consilier pe lângă ofițerii flotilei bulgare. * Arco, 14 Octombrie. D. Crispi, fost ministru președinte, a sosit aci pentru a face o vizită generalului Baratieri. Roma, 14 Octombrie. Regele a numit 36 de senatori. Londra, 14 Octombrie. Se anunță din Peking Agenției Reuter că Li- Hung-Thang a fost numit ministru al afacerilor străine. Paris. 14 Octombrie. Consiliul municipal a reales vechiul său biurofi. Carmaux, 14 Octombrie. Sticlarii de aci sunt foarte nemulțumiți că sticlăria lucrătoare s’a construit la Albi. Această nemulțumire s’a dat la lumină era în modul următor: Cînd deputații socialiști venind din Albi au sosit la Carmaux, au fost primiți cu fluerături și rereriri de șansonete ostile. Poliția a confiscat instrumentele muzicei municipale, deoarece a cîntat Carmagnola. Petersburg, 14 Octombrie. Circulă știrea că Statele provinciale ale ținutului Tver au adresat ministerului de finanțe o cerere tinzînd la suprimarea imposibilul asupra mașinelor. O linie telefonică se va construi în curînd între Petersburg și Moscova. Havana, 14 Octombrie, Pacificarea provinciilor Pinar del Rio, Havana și Mauri-11,ar. 30 -Va sa,u tutrulU ti mai scurt decît se credea în general. Starea sanitară a armatei s’a îmbunătățit cu mult. Londra. 14 Octombrie-Vaporul englez Taff s’a risipat în călătoria sa de la Mauriciu la Bombay. — 17 persoane s-au înecat.— Cei scăpați au fost debarcați la Colomba în insula Ceylan. Viena, 15 Oct. Neue Freie Presse se pretinde în măsură de a putea confirma convențiunea de neutralitate ruso-germană, menționată de Hamburger Nachrichten și semnată în 1884 de miniștri în numele suveranilor lor.Cu schimbarea cancelariilor, Rusia s’a declarat gata să prelungească convențiunea cu d-na de Caprivi care însă a declinat această ofertă voind să rămîe unită numai cu tripla alianță. Presa vieneză făgăduește destăinuirilor hamburgese orice valoare politică în momentul de față și afirmă că convențiunea nu are decît un interes istoric ; aceste destăinuiri nu vor schimba de loc posițiunea puternică a triplei alianțe în fața lumii și nu vor schuncina încrederea Austro-Ungariei în împăratul și oamenii conducători ai Germaniei. Londra, 15 Octombrie. Se anunță din Constantinopol Agenției Reuter că 4 indivizi au încercat să comită un atentat în contra locotenentului patriarhatului armenesc, Mgr. Bartolomeos, pe cînd se ducea în trăsură la patriarhat. Indivizii cari ai voit să comită această crimă, au fost arestați înainte de a fi putut-o executa. EDIȚIA (SEARA i Sergiehiî Agenției Komune) AFACERI TURCEȘTI Constantinopol, 12 Oct. Ambasadele au primit copia a două adrese trimise Sultanului, în care membrii clerului și notabiil exprimă devotamentul lor Sultanului. Austro-Ungaria, Englitera, Rusia și Francia sunt representate prin atașații lor militari în comisiunea de reorganizare a gend.armeriei Cretan«.—Italia este reprentătă printr’un căpitan de stat-major; Germania n’are representant pînă acum.—Lucrările vor începe de îndată ce Poarta va fi dat instrucțiuni celor două delegați ai săi. Viena, 12 Oct. Corespondența politică află din Constantinopol că circulă știrea să s’a sancționat deja proiectul de a găsi 25,000,000 lire prin mijlocul unui imposit pe cap fără deosebire de religiune. Suma în cestiune este destinată formărei unui tesaur de rezbel, la crearea unei instituțiuni pentru a asigura aprovizionarea trupelor și în fine la cumpărare de arme pentru populația musulmană care va trebui să formeze în caz de primejdie un fel de miliție populară. Această măsură din urmă excită atențiunea cercurilor diplomatice, dar opinia care prevalează este că adevăratul scop al impozitului pe cap, este de a lecui lipsa de bani. Constantinopol, 12 Oct. Ambasadorii au remis Porții o notă colectivă, cerînd explicațiuni asupra intențiunilor sale în privința noului imposit pe cap ce vrea să impue și a măsurilor militare ce are de gînd să ia. Oradea imperială ordonă să se acopere deficitul de 25 la sută al budgetului Statului printr-o reducere a cheltuelilor extraordinare a tuturor ramurelor administrației. Constantinopol, 14 Oct. Situația financelor turcești s-a agravat în urma eșecului tratărilor financiare angajate mai intíiu cu concesionarii satelor, apoi cu o bancă germană.