Epoca, decembrie 1896 (Seria II - Anul 2, nr. 323-334)
1896-12-06 / nr. 323
2 Fericirea înțeleptul n’o poate găsi de cît curmind chinurile acestei vieți. D’aceea Eminescu chiamă peste dînsul potopul și aruncă în văzduh țipăt înfiorător . Răzar’o vijelie din margini de pămînt, Cînd pulberea-mi țărinei și inima-mi la [vînt Moartea singură îl va scăpa de deșertăciunile acestei vieți, de amorul unei existențe lipsite de credință, de vanitatea gloriei de a propăvădui intr’un pustiu, pînă și de emoțiunile sfinte ale amorului, otrăvite chiar și dînsele de jurăminte mincinoase. Pînă atunci, el va pribegi prin lume răzbunîndu-se pe dînsa prin satiră, el va regăsi marile inspirațiuni retrăgindu-se pe înălțimile Parnasului, in sferele senine ale poesiei. Visurile sale nu sboară, în acele momente, spre regiunile majestoase locuite de masele antice, cari, alte ori, nu găsesc amant mai credincios decît Eminescu. El nu planează lin și neturburat în semnul antichității minoire de rînduiala sa liniștită și simetrică. El rătăcește prin cărările sălbatice și sentimentale ale munților noștri. In mijlocul codrului «bătut de ginduri», el intră în comunicație cu cronicarii, cu rapsozii, cu marii inspirați ai neamului nostru. Prin tufișul fermecat al codrului, vuitul își spune povestea, bătînd în ramuri ce apleacă flori de teiü peste capul poetului. «Isvorul îl cîntă doina» Filomele-i țin orchestral, întreaga natură se silește a-i potrivi o delicată feerie, în care ochii lui văd numai atîta că «argint e pe ape și aur în aer». In codru găsește Eminescu mulțumire pentru iubirea sa de natură și dragostea sa de neam. Aci pătrunde el tainele naturii pe cari nimeni ca dînsul nu le-a căutat cu un sentiment mai adevărat. Asemenea codrul represintă pentru poet adăpostul unde Rominii scăpați de năvălirile străinilor. Apoi prin dealurile acoperite de brazi găsește el și azi populația curat romînească, pe cînd în vale întîlnește populația de baltă, amestecată cu elemente străine, fără a mai vorbi de porturile noastre, unde au năvălit «gunoaele pămîntului întreg.» De aceea, numai aci el soarbe o clipă fericirea, prin poenele înecate în lumină, unde «florile cântă», căci deja mai la vale isvoarele, depărtîndu-se de codru, «suspină» , iar în depărtare «gârla plînge în vale». Poetul spune codrului toată recunoștința sa pentru aceste rare, ba chiar singure, ale lui momente de fericire: Codrule, codruțule, Ce mai faci, drăguțule... Zice el cu duioasă expresie de dragoste familiară, care, alte ori, la zile mari, se preface în evlavie față de mîndrul codru, «Codrul Maria, Sa», căci Împărat slăvit e codrul... Suind tot mai sus, el să înalță pe creștetul falnic al Parnasului, pînă în regiunile idealului, evocînd pe poeții ce au cinstit literile romane și visînd trecutul glorios, în niște versuri de o majestate și o desăvîrșire de formă neîntrecute . Cînd privesc filele de-aur a scripturilor [române. Mă cufund ca într’o mare de visări [dulci și senne... Văd poeți ce-a scris o limbă ca un falgure de miere... De pe aceste înălțimi, el privește, în vale, spre lumea noastră unde mișună vanitoșii. Muști de-o fi pe-o lume mică ce se mă[sură cu cotul... De pe aceste înălțimi el fulgeră peste toți piticii Mici de sile, mari de patimi... Critica lui e resemnată atunci față de miseriile existenței noastre, a căror rost filosofia lui îl știe, dar satira lui e neînduplecată față de șarlatanii cari își fac o carieră din exploatarea acestor miserii. In nici o limbă pamfletul n’a prins așa putere pentru a biciui pe demagogii cari, după ce sunt in parte cauza acestor neomenii, își mai bat joc de suferințele noastre, oferind pentru a lecui miseriile morale și fizice ale popoporului rețetele lor amăgitoare, buruenele liberalismului, ori «sticluța de decoct de mușățel a lui C. A. Rosetti.» X. Pilipescu Umblă, dar din vreme ’n vreme, Ca și un credincios pîndar, Peste drum privește casa mea cu gardul vechiu și rar. O fi-avînd poruncă omul, E vr’o taină, e ceva , L-o fi pus ocîrmuirea, Că negiaba la ce-ar sta? Este seara. Ostenita, Nici mai poate să se plimbe Alt soldat la dînsul vine— Cît se pare vrea să-l schimbe. — Ei, ce -mi dai tu în primire ? Zice cel care-a venit: «Dau onorul, focul... Zgomot, «Zice-al nostru îngrijit— «Dar vezi cînd de peste drum, «Unde-i gardul vechili și rar, «Va eși bucătăreasa, «Cheamă ’n grad pe dom’ căprar. Th. D. Speranții». SENTINELA Anecdotă militărească La o poartă a unei case— Casă d’ale-ocîrmuirii, încolo prin capitală, Poate sus în Dealul Spirii . Un soldat de sentinelă Umblă ’n pas cu pușca ’n spate . Tot se duce și se ’ntoarce Și de frig în pinteni bate. CONCERTELE SINFONICE PETERS Duminica viitoare începe în sala Ateneului o serie de concerte sinfonice sub direcția cunoscutului șef de orchestră d. Peters. Nu putem recomanda în destul publicului amator de muzică bună aceste producțiuni artistice. La Peters e vedit că interesul succesului artistic domnește, iar nu succesul intereselor materiale. Peters e înainte de toate un artist în adevăratul înțeles al cuvîntului, un artist conștiințios, capabil și pasionat de arta lui. El începe modest și fără multă reclamă, și nu să îndoesc că va găsi ceea ce caută: aprobarea amatorilor inteligenți. Iată avem, prin urmare, la București, două orchestre pentru concerte sinfonice : una Peters și alta Wachmann. Asta e bine. Deși, în mare parte, compuse de aceleași elemente, cele două orchestre se vor deosebi, în producțiile lor, prin gustul de alegere a repertoriului și mai ales prin modul de interpretare. Fără îndoială concertele d-lui Wachmann au lăsat totdeauna mult, foarte mult de dorit daca vrem să judecăm strict. Orchestra, compusă din elemente de strînsură, fără unitate și tradiție de interpretare, fără spirit artistic, cu repetiții îngățate, nu ne-au dat pînă acuma decât aceea ce se poate numi producție mediocră, pacatilă, marfă ieftină de artă. Nu e însă mai puțin adevărat că datorim noi amatorii mult, foarte mult, deosebitului Wachmann, care, cu sacrificii mari la început, și cu puține foloase mai tîrziu, a dat publicului bucureștean mărețele lucrări ale maeștrilor clasici. Și Wachmann are drept să fie mândru de aceasta. Peters vine astăzi cu modestie să dea și el o serie de concerte simfonice. Cunosc pe acest artist, știfl cîtă conștiință pune în exercitarea frumoasei sale profesiuni și nu mă îndoesc de succesul moral ce-l așteaptă. Va avea și succesul material ? Să vedem. In orice caz, ar fi păcat ca o întreprindere atât de folositoare pentru cultura publicului românesc să nu poată reuși. EPOCA AUTOSMATIf ȘEDINȚA SINODULUI Discursul Ministrului cultelor.—Instituirea unei comisiuni.— Inscuțiunea.—Cuvîntarea d-lui G. Mîrzescu. Totul.—Redactarea Sentinței.— Reintegrarea Mitropolitului.— 1>. Lascar Gatargiu la Palat. Sfîntul Sinod, convocat în sesiune extraordinară pentru ol, la orele 11 dim., s’a întrunit sub președinția I. P. S. Mitropolit al Moldovei. Toți membrii Sinodului au răspuns la convocarea făcută. Discursul Ministrului Cultelor D. G. Mârzescu, ministrul cultelor, a dat citire unui discurs al cărui cuprins, în rezumat, e aproape următorul : Guvernul actual a luat frînele guvernului pentru a aduce pacea în Biserică. Călăuzit de acest sentiment, el cere anularea hotărîrii Sinodale din 20 Maiu 1896, pentru următoarele cuvinte: Mitropolitul Ghenadie nu s’a apărat înaintea Sinodului de învinuirile aduse. învinuirile de drept comun cari sunt de competența justiției civile au făcut obiecție unei ordonanțe a judecătorului de instrucție, ordonanță care a fost anulată de către camera de punere sub acuzare. Astfel acuzațiunile de drept comun nu mai pot avea ființă. In ceea ce privește învinuirile spirituale, cea d’întîiu este acuzațiunea de erezie. Mitropolitul Primat însă a declarat solemn că protestează contra acestei acuzațiuni și, după canoane, simpla declarațiune a celui acuzat de erezie, cum că nu e critic, îndepărtează de pe capul lui o asemenea acuzațiune. In ceea ce privește celelalte învinuiri, conform Canonului 139 al Sinodului din Carthagena, cînd o acuzațiune s’a dovedit neîntemeiată, toate celelaste nu mai pot fi cercetate. Pentru aceste considerațiuni, ministrul cultelor cere anularea hotărîrei Sinodului din 20 Mai 1896. Instituirea unei comisiuni După rostirea acestui discurs, Sfintul Sinod a desemnat o comisiune de trei membri spre a face un raport către Sacrul Corp. Comisiea se compunea din PP. SS. Partenie, episcopul Dunării-de-jos, Silvestru, episcopul Hușilor și Ghenadie, episcopul Rîmnicului -Noul-Severin. Comisiunea și-a redactat raportul, care admite temeiurile pe care ministrul a cerut ridicarea sentinței din Mai. Iată textul oficial al raportului : «Comisiunea, în unanimitate, însușindu-și acele temeiuri, recunoaște că, în adevăr, Mitropolitul Ungro-Vlahiei, Ghenadie Petrescu, a fost judecat în neființă, așa că S-tul Sinod nu a putut cunoaște toate întîmpinările la învinuirile ce i s’au fost adus. «Intrînd apoi în examinarea tuturor acestor învinuiri, a constatat că unele din ele cad în competința autorităților laice și că asupra lor s’a pronunțat ordonanța judecătorului de instrucție din 12 Noembrie 1896, care a fost anulată. «In ce privește prima învinuire de domeniul spiritual, întitulată : «lovire directă în contra Bisericei ortodoxe», prin aceea că ar fi Introdus inovație în serviciul S-tei Liturghii, schimbînd tipicul serviciului arhieresc de la S-ta Liturghie, contra uzurilor din vechime stabilite în această privință, mărturisirea solemnă ce Mitropolitul Ghenadie a făcut în urmă, că un singur moment în viața sa n’a încetat de a păstra dogma S-tei Treimi, care este prima între primele dogme ale religiunei creștine: «Comisiunea s’a convins că această învinuire nu mai poate sta în picioare; «Considerînd că, după S tele Canoane, și anume, după canonul 139 din Sinodul de la Carthagena, toate învinuirile cad prin faptul numai că prima învinuire a căzut — că acest canon este imperativ, glăsuind în următorul mod : «aț plăcut ca de cîte ori clericii se pârăsc de către pîrîși cu multe vinovății și dacă de dînșii, pentru ceea ce intim s’a lucrat, nu s’a putut dovedi, pe cele alte după aceasta să nu se primească». «Considerînd apoi căldurosul apel ce’l face d. ministru de culte și instrucțiune publică, în interes ca pacea să se introducă în S-ta noastră Biserică, pentru ca așa să se cimenteze unirea și dragostea între Episcopi și Mitropoliți și între clerici și între cei lumeni, și că nici un sacrificiu nu trebue cruțat cînd este vorba de a păstra pacea în Sînta noastră Biserică de răsărit. «Comisiunea, în unanimitate, este de părere ca S-tul Sinod să admită propunerea făcută de d. ministru de culte și instrucțiune publică și în consecință să hotârească ridicarea de d’asupra Mitropolitului Ungro-Vlahiei, Ghenadie Petrescu, a hotărîrei de la 20 Maiu 1896. Disențianea După citirea raportului comisiunei, episcopul Timuș al Argeșului, a cerut cuvîntul combătînd propunerea de anulare a hotărîrei Sinodului din 20 Mai 1896. Episcopul de Argeș s’a declarat însă pentru împăcarea spiritelor și s’a exprimat în sensul unei ertări a Mitropolitului Ghenadie. Episcopul BUnnicului Noul Severin s’a rostit în favoarea restabilirii păcei și liniștei în Biserică, fără a se pronunța categoric asupra propunerei de anulare a sentinței Sinodului, propunere făcută de ministrul cultelor. Episcopul Dunării de jos, P. S. S. Partenie, a luat apoi cuvîntul și a sprijinit cererea Ministrului, adăugînd că dreptate trebue să se facă aceluia care a fost judecat fără a se putea apăra. I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei s-a ridicat atunci și a declarat că nu se împotrivește la ridicarea caterisirii Mitropolitului Ghenadie, adăogînd că această ridicare trebue să se facă prin iertare, iar nu prin anularea sentinței Sinodului de la 20 Maiü 1896, deoarece Mitropolitul Ghenadie e vinovat. Mitropolitul Moldovei se așează apoi și acordă cuvîntul arhiereului Mironescu, care s-a ridicat în contra propunerei de anulare a sentinței Sinodului. Arhiereul a susținut menținerea vechei hotărîri. Se știe că părintele Arhiereu Mironescu e unul din semnatarii actului de acuzație și că prin urmare, dovedinduse inocența Mitropolitului Ghenadie, după temeiul canoanelor, ar trebui să primească dînsul osînda dată capului Bisericei. In sfîrșit arhiereul Nifon Ploeșteanul spune că starea în care se găsește Biserica, reclamă imperios de la toți să se gîndească la pacea și liniștea ei. Fără a voi să mai revină asupra împrejurărilor cari au provocat caterisirea Mitropolitului, a declarat că se asociază la propunerea de anulare a hotărîrei pronunțată de Sinod la 20 Mai 1896. Cuvintarea d-lui G. Mîrzescu D. Mîrzescu, ministrul cultelor, a luat cuvîntul după arhiereul Nifon Ploieșteanul. D-sa a făcut observațiuni arhiereului Mironescu, declarînd că e foarte surprins de faptul că un arhiereu care trebue să fie pentru menținerea liniștei și păcei în Biserică, se ridică în contra unui laic (ministrul) care vine și cere Sacrului Corp îndreptarea unei nedreptăți. Nu e destul să propagi pacea, Prea Sfinte, a zis ministrul cultelor, sfirșind, dar trebue să o și dai. In urma acestor cuvinte ale d-lui Mîrzescu, episcopul Partenie și arhiereul Ioanichie Băcăoanul au cerut închiderea discuției, care a fost admisă. Votul După închiderea discuțiunei s’au pus la vot conclusiunile raportului comisiunei. Votul a fost prin bile. Au votat pentru 12 membri ai Sinodului și unul contra. Arhiereul Mironescu s’a abținut. Se crede că acela care a votat contra a fost Mitropolitul Moldovei, sau episcopul Timuș al Argeșului. După ce s'a pronunțat sentința de anulare, arhiereul Nifon a anunțat, în numele Mitropolitului Ghenadie, că înaltul Prelat, printr’o Pastorală pe care o va da în curind, va erta pe toți aceia în contra cărora a avut a se plînge, rugîndu-l în acelaș timp să-ierte și dînșii dacă le va fi păcătuit prin ceva. Redactarea Sentinței In urmă s’a redactat sentința Sinodului care a fost semnată de toți membrii, afară de archiereul Mironescu, care a persistat în ideia de a face opiniă separată. Originalul sentinței, luat de d. ministru al cultelor pentru a fi înaintat ca referat M. S. Regelui, are următoarea cuprindere : Sîntul Sinod, Călăuzit de cuvintele Domnului Dumnezeului și Mîntuitorului nostru Isus Christos, care a zis Sfinților săi ucenici și apostoli, ai căror umili următori suntem: «Pace vouă, pacea mea dați vouă, să vă iubiți unii pe alții, căci în aceasta vor cunoaște toți că ai mei ucenici sunteți, de veți avea dragoste între voi.» Acestei porunci, dorind a urma cu toții și încredințat S-tul Sinod că unirea și dragostea sunt singurele cari dau omului liniștea consciinței și ’l fac fericit în lumea aceasta și’l pregătesc pentru a moșteni viața viitoare . Considerînd că numai prin unirea și dragostea cea dintre noi, se va preamări Dumnezeu cel în Treime : Tatăl, Fiul și Duhul Sînt . Avînd de apururea în vedere aceste Sînte și Dumnezeești precepte, Sîntul Sinod Cu puterea Harului ce i s-a dat de către Domnul nostru Isus Christos întru Duhul Sfînt, de a lega și deslega, Hotărăște , Ridică de d’asupra Mitropolitului Ungro-Vlahiev, Ghenadie Petrescu, hotărîrea de la 20 Maiu 1896. Reintegrarea Mitropolitului Monitorul Oficial de astăzi dimineață, publică următorul decret de reintegrare a Mitropolitului Ghenadie în drepturile sale: Suspendarea I. P. N. S. Mitropolitului Primat, I. D. Ghenadie Petrescu, din treapta Arhieriei și administrațiunea Metropolitană, este și rămi ne ridicată. ]>. Lascar Catargiu la Palat Imediat ce Sinodul și-a dat hotărîrea, d Lascar Catargiu a fost primit în audiență de M. S. Regele, căruia i-a remis demisiunea Mitropolitului Ghenadie din scaunul Ungro-Vlahiei, finul real și sincer al partidului advers. Apără întregul mod de a procede al guvernului și adaugă că, în ce-l privește personal pe d-sa, odată chestiunea Mitropolitului Ghenadie rezolvată, se va retrage din minister. După d. Lascaria cuvîntul D. P. Grădișteanu, care, în mod teatral, rostește cu mult pathos un discurs susținînd guvernul. Cuvîntarea d-sale produce multă ilaritate și o bună parte din deputați și senatori încep să se retragă. D. Sturdza încheie întrunirea prin cîteva cuvinte de aprobare a tuturor actelor guvernului. O soluțiune trebuia dată, ea s’a dat, întrunirea s’a sfîrșit la orele 11 și jumătate. Sinodul s’a declarat erî în permanență pentru a discuta modificări de parohii și în vederea convocării marelui colegiu electoral pentru alegerea Mitropolitului Primat și a Episcopului de Roman. P. S. Sa arhiereul Nifon a fost Marți seara la Caldărușani, pentru a vedea pe I. P. S. Sa Mitropolitul Ghenadie. P. S. Sa s’a întors ieri la orele 10 în Capitală pentru a lua parte la desbaterile Sinodului. D. Dr. Aurel Mureșeanu, directorul Gazetei Transilvaniei din Brașov, a fost condamnat pe cale administrativă la opt zile închisoare și 50 florini amendă, pentru că a convocat o întrunire a alegătorilor români din Brașov, întrunire care de altfel a fost oprită de administrație. Convocarea marelui colegiu Astăzi se va întruni marele colegiu pentru a alege un Episcop al eparhiei Romanului. Se va alege P. S. S. Iosif Gheorghian, fost Mitropolit Primat. Mîine, 6 Decembre, marele colegiu precede la alegerea Mitropolitului Primat. P. S. S. Iosif Gheorghian, episcop de Roman, va fi ales. Monitorul Oficial de astăzi publică ambele decrete regale în aceasta privință. întrunirea majorităților Membrii majorităților Camenilor au fost convocați pentru a se ară In sala Senatului ca să fie puși de guvern în curent cu modul cum s’a resolvit chestiunea mitropolitană. Liberalii democrați n’au luat parte la această consfătuire. D. P. S. Aurelian, președintele consiliului, a luat cel d’íntíiu cuvîntul. D-sa spune că guvernul actual a luat puterea cu misiunea de a rezolva chestiunea Mitropolitului și că soluțiunea pe care a dat-o acestei chestiuni a mulțumit pe toată lumea, așa că toți oamenii de bine i-au dat concursul. Cu deosebire partidul conservator a dat un ajutor prețios guvernului. Cît pentru modul cum s’a procedat și formalitățile implinirea soluțiunei, acestea le va expune d. ministru de culte. D. Mârzescu expune pe larg cum s’a procedat și insistă că tot ce s’a făcut, e în conformitate cu legi, canoane, tradiții. D. Epurescu apostrofează guvernul pentru modul cum a lucrat în toată această nenorocită chestiune. Spune că ministerul actual s’a arătat slab și că misiunea partidului liberal fiind acum împlinită, să se retragă de la putere. Voci. Dă d-ta exemplu. Demisionează mai întâi d-ta!... D. Epurescu continuă a-și susține părerea că liberalii trebue să se retragă de la guvern. D. Mihail Schina vorbește pe un ton mai grav și mai serios. D-sa impută actualului guvern neertata și ireparabila greșală de a fi compromis justiția prin casarea ordonată a unei ordonanțe judecătorești. Spune că modul cum s’a procedat e de natură a face să nu se mai știe ce e legal și ce nu e legal. Față cu acestea, d-sa declară că se retrage din partidul liberal. . D. Vasile Lascar, ministru de interne spune că nu trebue să se scape din vedere că chestiunea Mitropolitului era o chestie grea, mare, și că rezolvarea ei cerea mult tact. E fericit să constate că guvernul actual a găsit o soluțiune care a avut sprndecanul baroului din Ilfov ne roagă să publicăm următoarele: D-nii avocați sunt convocați in ziua de 8 Decembrie cor. ora 2 p. m. în sala de conferințe și consultații din palatul Justiției, pentru a alege un membru în consiliul de disciplină în locul d-lui V. Lascar. Reaua stare a stomacului este marea boală a timpului, și regii zilei sunt specialiștii în maladiile tubului digestiv. Am intervievat erî, ca să vă fiu de folos, cititori, pe unul din cei mai celebri dintre aceștia . Ce-i de fact in caz cînd cineva capătă desgust pentru orice alimente, cînd suferă de sitabilitatea stomacului și a intestinului, de hemoroide, de o îngreunare a circulației abdominale, cînd culoarea feței devine gălbue, etc. ? Toni digestivul cel mai recomandabil, mi-a răspuns doctorul M..., este Vinul Bravais, care reînviază întru cliva dictatura gastrică, prin puterea sa dynamisantă de prima ordine (Xeres, Cacao Kola, Coca, Quarana). Specialitatea aceasta este preferată de toți medicii. Caterisirea Mitropolitului Antim Neue Freie Presse primește următoarea telegramă din Constantinopol, cu data de 2 (14) Decembrie: Patriarhul ecumenic a numit o comisiune de anchetă sub președinția Mitropolitului Praelie, nu cești unea alegerea Mitropolitului român. In urma raportului acestei comisiuni, Mitropolitul Antim va fi probabil caterisit. EDITIA sI SEARA Paris. 4 Decembrie. «Camera deputaților». — Această adunare a adoptat bugetul marinei. Amiralul Besnard a promis să depue un proiect special pentru lucrările de apărare a porturilor Cherbourg și Brest. Camera abordează apoi discuția bugetului resbelului. Răspunzînd diferiților oratori, generalul Billot declară că el nu va cere nici o dată să se reducă durata perioadei de instrucțiune a reserviștilor și teritorialilor. Ministrul socotește că Calais este la adăpostul unei debarcări. — De alminteri guvernul va presinta un proiect asupra apărării coastelor. * — Aksi* (Serviciul Agenției Române)