Epoca, ianuarie 1897 (Seria II - Anul 3, nr. 343)

1897-01-03 / nr. 343

mori. Ce-ți pasă de oamenii tăi, de socie­tate ? Mai întîî de toate tu ai pasiuni, ai dorinii, ai aspirațiuni, trebue să ți­ le înde­plinești, chiar de ar trebui, pentru aceasta, să zdrobești întreaga lume. Intrînd în aso­ciație cu altul, în vederea unui scop pe care îl urmărești, o dată ajuns la acest scop, vei trebui să dai și tovarășului taț o parte din foloase. Nu era mai bine să-l iei singur? Pentru ce să-ți înstrăinezi o parte din bunurile tale, o parte din drepturile tale ? Intrînd în societate, cedezi o parte din libertate, proprietatea cea mai scumpă a ta; poți să te lipsești de folosul care ți se dă în schimb. Tu ai drepturi, pentru ce ai avea și datorii ? Așa povățuește pe om știința. Dacă indi­vidul ar asculta și ar căuta să fie conse­qvent sfaturilor ei, societatea n’ar mai pu­tea exista. Iată pentru ce am zis că în mișcarea socială, știința are un rol distrugător. Al. Antemireanu. Când au intrat bulgarii în România, au­ plecat numai 19 cu căpetenia lor Dedi- Ivan, din Bulgaria. Ajunși la malul Dună­rii, se știe unul într’o salcie, altul sub el (ținîndu-l de picioare) și altul, și altul, pînă au­ dat de fundul Dunării, să știe cât e de adîncă; apoi s’au pus la înnotat ș’au­ tre­cut toți; iar ei, ca să știe dacă n’au perit vre­unul, încep să se înnumere. Numără unul găsesce 18 (căci pe el nu se punea la număr), numără altul... tot 18. Trece un român. — Mă române, fii bun și ne numără, să vezi câți sîntem. Românul îi așterne la pământ și trage fie­căruia câte o nuia la spate, și pe urmă se pun bulgarii să facă o mămăligă, ca să trateze pe românul care îl găsise, și căruia îi ziseseră fie­care câte un « Dog da prosti». Românul gustă din mămăligă și o lea­pădă, fiind nesărată. — Mă, da voi n’ați sărat mămăliga. — Da ce ’i aceea, mă române ? — Cum, voi nu știți ce ’i sarea? — Nu. — Iacă, de asta, și arată sarea.­­- Mă române, dă-ne și neé. — Vă dau, da nu am multă. — Da de unde ai ? — Am semănat și efi, și am. Semănați și voi, dar s’o păziți bine c’o mănâncă niște păsări. După ce mîncară bulgarii mămăligă să­rată, le veni sete. Era noapte. Se duc bulgarii la un puț s’aducă apă. Când se uitară în puț văzură Luna. Fug la Român care rămăsese cu Dedi- Ivan. — Haideți de grabă, să vedeți cum stă Luna în puț. Se duc toți, și românul. Românul îi pune la cale să vîre cârligul și s’o prindă unul, iar cei­l’alți să­­ se ție unul de altul și de cel care era cu cârligul, apucați de brâul fie­căruia, și când se va prinde câr­ligul în luna din fântână (precum s’a și întâmplat, că s’a prins cârligul de o peatră) să tragă toți. Când au­ tras toți s­a rupt cârligul și au­ venit toți pe spate, când vă­zură Luna sus arătându-le-o românul, și zicându-le: Bravo voinici! Da sus ați aruncat-o! Aț­ semănat apoi sarea, și s­’au pus cu câte un ciomag în mână s’o păzească de păsări, și Dedi-Ivan sta și’l privea de la umbră. Atunci, o muscă se puse pe fruntea lui Dedi-Ivan. Un bulgar pac­ cu ciomagul și ucide pe Dedi-Ivan. D’atunci pînă mai deună­zi Bulgarii nu mai avură căpetenie. •X* * ‘X­O țigancă bătrînă lăuda pe fiu-său­ că­tre niște romîni : «Dragul mamii, dragul mamii, puișor de voinicel, voinicel și sprintenel ! Se scula noaptea și venea dimineața câte cu șoapte pui de iapă cu hamurile pe dânșii ; și într’una din zile se afla și el la tîrg, n’ar fi mai fost tîrg, se afla vânzând pui­șori de iapă, de care n’a cumpărat nici o dată. Și taman, cînd să bea adalmașul, hup și tetea pagubașu. Noi am chitit că l’a luat să ’i ducă la han ca să­­ cinstească, dar l’a dus la poarta verde, n’ar fi mai fost poarta verde , și l’a pus la răcoreala. Tocmai după vr’o trei săptămâni l’a scos înconjurat d’o mulțime dă vozî,—tot vodă după vodă, care mai de care cu pușca mai lunga; și unu’mbrăcat în roșu, mi’ așternea ’n culmea drumului și mi’l tot creea mereu, c’un biciu gros și nodoros, și nu’mi era că’l creea, dar mi’a fost că’ ustura. Ș’apoi, dragul mamii, l’a trimes să sape sare cât o trăi. Și zeü măiculița, d. nu era vinovat; ba încă era vrednic, că de câte ori se ducea la iarmaroc, pere­a câte un mânz din loc. * * * Un om întreba pe un țigan într’o dimi­neață : — Cum e vremea afară ? — Dracu s’o știe ce fel de vreme ’i și asta, că din cotro’i mai frig, dintr’acolo bate vîntul. OIFOR3I­AȚII Prințul Dim. Ghica continuă să ie greu bolnav. Starea sa inspiră îngrijiri seri­oase atît familiei, cît și medicului curant, d. Dr. Măldărescu. D. Gr. Grămăticescu a fost numit pe un nou period de trei ani în funcțiunea de censor la Banca Na­­ională. Monitorul Oficial publică urmă­­orul înalt ordin de zi al M. Sale Regelui: «Ostași, «Sunt trei­seci de ani de cînd cu dragoste și fără preget lucrez la înălțarea și propășirea Scum­pei Mele armate. Cu mîndrie o spun că munca Mea a fost spor­nică , prin vitejia și statornicia voastră ați întemeiat neatîrna­­rea Patriei, ați reînviat timpu­rile glorioase, redesceptînd în voi­t vechile virtuți răsboinice, și în anul care s’a închis v’ați atras prin bărbăteasca voastră înfă­țișare înalta Mea aprobare: «Vă mulțumesc! Și cu inima voioasă urez și de astă dată, tu* tutor, un an bun și fericit. «Dat în București, la 1 Ianua­rie 1897». CAROL­ A­seară s’a dat la Palat obici­nuitul Bal al Curții, la care ați participat aproape 2000 de invi­tați, precum și corpul diplomatic. MM. IL. Regele și Regina, AA. L­. RR. Principele Ferdinand și Principesa Maria, s’au întreținut până la miezul nopții cu mai mulți invitați. » D. Dr. I Țurcan, deputat în Reic­­hsrath-ul din Viena, a luat cuvân­­tul la discuția asupra budgetului instrucției, și descriind în culori foarte negre starea instrucției din Bucovina, a insistat ca romînii bucovineni să nu fie asvîrliți pradă școlilor rutenești, pe cari guver­natorul Bucovinei le favorisează prea mult. Tribuna ne aduce n­ubnrm­ă­­toarea veste că marele filantrop episcopal unit român din Oradea Mare, Mihail Pavel, a depus 100.000 de florini (311.000 lei) drept fond pentru întreținerea internatului și a școalei române de fete, pe cari generosul prelat le-a înființat la Beiuș. Donațiile bătrînului prelat ro­mân se urcă pînă azi la aproa­pe 700.000 florini (un milion și ju­mătate lei). In numărul nostru­­ le inline vom vorbi mai pe larg despre donațiunile și activitatea Exce­lentei sale Mihail Pavel. A Liga din Buzau a ales delegați pentru congresul de la 12 Ianua­rie pe d-nii dr. P. Inotescu, Aurel Perșinaru și Emil P. Teodoru. MM. L­. Regele și Regina au primit ora felicitările de anul nou ale consiliului de miniștri. In cursul zilei un mare număr de cetățeni fruntași s’au înscris în registrele deschise la Palat. Un fapt petrecut acum câte­va luni și care seamănă întocmai cu procedeul d-lui Stoicescu de a face să se plătească de alții prînzurile ce le dă, este următorul: D. secretar general al ministeru­lui de externe, invitase la o escur­­siune pe mai mulți diplomați, între cari și pe Excelența Sa Sir Hugh Wyndham, ministrul Angliei. Secretarul general comandase tră­surile și previziunile în modul cel mai luxos. Mare a fost însă mirarea oaspe­ților d-lui Ghica, cînd a doua zi după escursiune, primiră cite o so­coteală din cele mai pipărate, în­cît unul din invitați se jeluia zicînd: — Dacă știam, că invitațiunea d-lui Dim. Ghica era să mă coste așa scump, mă lipseam de această petrecere. EPOCA Ziarele din Budapesta vorbind de apropiata numire a contelui Kálnoky în postul de ambasador austro-ungar la Londra, îl atacă cu violență și spun că pe cînd era ministru de externe, în 1892 cu ocazia memorandului partidu­lui național, el a spus : — Eigentlich, haben die Vala­chen Recht! Românește : Lar adecă, romînii au dreptate! Aflăm că Standard Oil Compa­nie, care exploatează bogatele mine de petrol din Pennsilvania, în aso­ciație cu Compania Rotschild, care exploatează minele de petrol din Caucazia,au intentiunea de a arenda și exploata toate terenurile petro­lifere din Prahova și Buzau. In acest scop trei specialiști vor veni în curînd în țară pentru a studia terenurile noastre petroli­fere. La Odobești, săptămîna trecută, vi­nurile din deal s’au vândut cu 1,55 de­­calitrul, iar cele din vale cu 78 bani. Galații spun că mai mulți tineri străini de la casele comerciale din Ga­lați, au format o societate sub denu­mirea de clubul ellenie, «Hermis». Scopul acestei societăți este ajutorul reciproc și ajutorarea săracilor, fără distincțiune de naționalități. EDIȚIA * SEARA­ ­ , Paris, 31 Decembrie. Comisiunea bugetului a emis o părere defa­vorabilă, din punctul de vedere exclusivamente fiscal, în ceea ce privește proiectul asupra re­gimului zahărurilor.—Comisiunea crede­ că pre­vederile, în privința cheltuelilor, sunt rau justificate. Belgrad, 31 Decembrie. Regele Alexandru și Regele Milan s-au întors în Capitală. Mline, ziua anului nou, va fi o recepțiune mare la Curte, la care vor asista diplomații.­­ Seara va fi un prînz de gală la palat. Paris, 31 Decembrie. Camera deputaților. Sesiunea începe în mijlo­cul celei mai mari liniște. Contele Lemercier, decan de vîrstă, presi­­deaza ședința. El constată ca sesiunea se deschi­de sub auspiciile cele mai asigurătoare și rea­mintește călătoria Suveranilor ruși. D. Brison este reales președinte cu 295 vo­turi din 347 votanți.­­Foștii vice-președinți sunt realeși. Paris, 31 Decembrie. Senatul a ținut azi prima sa ședință și s-a amînat pe jos pentru alegerea baroului său­. New-York, 31 Decembrie, După World, ducele de Tetuan, ministrul afacerilor străine din Spania, a făcut cunoscut d-lui Piney, în privința proiectului de reforme pentru Cuba, că nu va­ permite nici unei puteri, ori­cît de amică ar fi ea, de a face concesiu­ni în numele sau și de a decide care moment ar fi mai favorabil pentru aplicarea reformelor. Consulul general din Havana, d-nn Lee, neagă că ar împărtăși părerea d-lui Money, care zice că Spania se află în neputință de a înăbuși răscoala. Hamburg, 31 Decembrie. Portul Franc a fost închis azi greviștilor. Constantinopol, 1 Ianuarie. Ambasadorii au remis iert Porții proiectul de organizare a geandarmeriei cretane. Acest proiect s-a prezentat împreună cu o notă ver­bală, constatînd că membrii comisiunei sunt unanimi a recunoaște adoptarea proiectului. Constantinopol, 1 Ianuarie. Vaporul Lloydului austriac, «Imperator», ve­nind de la Bombay, a fost oprit la Suez de a mai continua drumul, de­oare­ce pe bordul său s-a constatat un caz suspect de ciumă. Londra, 1 Ianuarie. D. Schischkin a fost numit membru al con­siliului imperial. D. Murachew a fost numit girant al ministe­rului afacerilor străine. Filipopoli, 1 Ianuarie. Anul nou a fost serbat în mod solemn la clubul militar. Prințul Ferdinand a adresat un discurs deputaților și ofițerilor cerînd bine­cu­vîntarea divină asupra patriei, armatei și po­porului. Colonelul Botcheff a răspuns în numele ar­matei arînd un bun Prințului și Dinastiei. Corpul consular a prezentat felicitările sale prin intermediul decanului säu, d. Hutter, con­sulul Austro-Ungariei. După ce a primit felicitările tuturor, Prințul a ținut un cerc. Un Te-Deum s-a cîntat de dimineață la ca­tedrală. Prințul moștenitor Boris a primit o depun­e­țiune a regimentului säu. Belgrad, 1 ianuarie. Regele a semnat o amnistie în favoarea con­damnaților pentru delicte de presă. Pentru a manifesta buna-voința sa față de cabinetul actual, Regele a conferit marele cor­don al ordinului «Takovas d-lui Mickovicî, mi­nistru de resbel, și d-lul Gjarjevici, ministrul de interne. 8.D. Simiel a fost numit primar al «rasului Belgrad. (Serviciul Agenției Române) Petersburg, i ianuarie. s Oficial». Contele de Heyden a primit de la împărat o scrisoare autografiă descărcîndu-l, după cererea sa de postul de guvernator-gene­­ral al Finlandei. Adjutantul general prințul Imeretinsky, a fost numit guvernator general al Varșoviei și co­­mandan-șef al districtului militar Varșovia. Marele duce Mih­ail Nicolaievici a fost con­firmat ca președinte al consiliului imperiului pentru semestru­ curent. D. Stojanowscky, secretar de Stat, a fost numit membru al consiliului, imperiului.— A­­cesta a primit crucea ordinului S­talul Andrei. Hamburg, 1 ianuarie. Greviștii s’au pronunțat în contra reluării lucrului fără condițiuni.—Lucrătorii au consim­țit a se înțelege cu patronii, în condițiuni îm­păciuitoare nebresînd pe nici una din părți, și numind delegați pentru a negocia cu patronii. Paris. 1 Ianuarie. Grupul agricol al Camerei a decis să voteze legea asupra prem­iurilor zahărurilor, fără să limiteze durata premiurilor. Roma. 1 Ianuarie. «Opinione» zice că generalul Baldissera a cerut un concediu și autorizația de a se întoarce în Italia pentru motive de sănătate și de fami­lie. Guvernul acordă permisiunea cerută, dacă generalul Baldissera poate să afirme că n’are nici o neliniște în privința afacerilor coloniei. Berlin, 1 ianuarie. Comisiunea bugetară a Reichstagului a acor­dat un prim credit de 50,000 mărci pentru Ex­poziția din Paris de la 1900. D-nu­de Boetti­­cher a declarat că nu va cere de­cît 5,000,000 cel mai mult. Locul destinat secțiunei germane nu s-a fixat încă, dar guvernul francez dă dovadă de cele mai bune dispozițiuni. Colonia. 1 Ianuarie. Se anunță din Petersburg «Gazetei de Co­lonia» că proiectul de a creia un consiliu su­prem s’a părăsit. Se asigură că această deri­ziune s’a luat in urma unei întrețineri a Ța­rului cu marele duce Constantin, care trebuia să prezideze acest consiliu. Marele duce a declarat că nu poate să pri­mească, pentru că un asemenea consiliu în ur­ma dezvoltării ce ar putea atinge, ar face dublă întrebuințare cu puterea existentă. DIVERSE DIN CAPITALA Prinderea unui perceptor delapi­dator.—Sunt­ cîte­va zile de cînd V. Stănescu, perceptorul circumscripțiunei XIX din comuna Vărăști, fugise din comună luînd cu dînsul suma de 8370 lei, spunînd tuturor că vine in Bucu­rești să facă vărsarea. In urma telegramelor date din comună, se constată că perceptorul nu făcuse nici o vărsare și că nu se știa absolut de urma lui. Poliția de siguranță a reușit in sfîrșit, era să descopere pe fugar bolnav în spitalul Colen­­tina. La primul interogat­or Slăvescu a mărturisit faptul, declarînd că aceasta sumă a cheltuit’o el de mai mult timp pentru căutarea sănătă­­ței și în plata unor datorii, că mai la toate inspecțiunile ce i s’au făcut în timpul din urmă suma și lipsea din casă, dar el o înlocuia cu bani împrumutați după la comercianții din co­mună, pe cari îi restituia imediat după inspec­­țiune. Slăvescu a fost arestat și afacerea se instru­­ește de­ parchet. DIN ȚARĂ Tib­iărie pe linia ferată.—­O telegramă din Hagieni anunță că alaliäeri noapte o bandă de tîlharî au atacat cantoanele cu N-zile 156 și 17 dintre gările Hagieni și Fetești situate pe moșia Vlădeanca. Prinzîndu-se de veste din vreme, personalul din gări și cantoanele învecinate s’au pus pe urma tîlharilor și au reușit a-l prinde. Hoții au fost transportați sub escortă la pri­măria din comuna Vlădeanca unde au început primele cercetări. Incendiu.­In noaptea de 30 Decembrie trecut, un incendiu violent a distrus casele cu No. 55 din strada Apeduc din Iași. Focul care luase naștere pe la orele I din noapte a fost localizat, după două ore. Locuin­țele vecine cari erau amenințate de flăcări au fost apărate, lin tcalrii­ist flăcări.­O telegramă din Liverpool anunță că un incendiu­ a izbucnit Sâmbătă la orele 4 dimineața în teatrul Regal. Pierderile sunt considerabile. Două sute de artiști au rămas pe drumuri, fără ocupațiune. Un testament original.—E cît­va timp de cînd a încetat din viață la Paris o văduvă bătrînă, d-na Brasseux. Pe cît era de bogată d-na Brasseux, era și originală. Sute de tineri și tinere au asistat la înmormîntarea bătrînei, stabilită încă de mai înainte de defunctă Văduvă de mai mult timp, d-na Brasseux, foarte suferindă, nu eșta de­cît foarte rar din casă. In acest scop ea căuta toate mijloacele de a se distra în somptuoasa ei locuință, și începu prin a-și angajea cinci servitoare din cele mai vesele și inteligente. Apoi, construi în strada Rodiei­ unde locuia, un splendid sa­lon, decorat cu mult lux și cu eleganță. In tot carnavalul ușile saloanelor bătrînei erau des­chise tuturor­ tinerilor cari îî erau prezintați de prieteni și de chiriași. Numărul vizitatorilor crescând din ce în ce, ea organiză în fie­care iarnă câte o serie de mari baluri la care toți cunoscuții erau invi­tați. Balurile d-nei [Brasseux deveniră celebre în tot cartierul. Toți cunoscuții aveau regulat spre marea mulțumire a bătrînei care primea cu aceeași bună-voință pe prietenii cei vechi ca și pe cel nou. Festivalurile se sfârșiră în luna lui April a anului trecut, dar d-na Brasseux păstră o a­­dîncă recunoștință tuturor acelora cari o vizi­­taseră. O dovadă eficace despre acest lucru este că acum, după moarte, bătrîna văduvă lăsa prin testament peste 600.000 de lei la diferite persoane cari odinioară se organizaseră în sa­loanele ei. Cea d’intâi servitoare a sa, moștenește un capital de 30.000 lei și bijuterii de mare va­loare. Cele­l’alte patru au fie­care câte 10.000 lei și un trusou complect. Ceva mai mult câte și cinci au dreptul să locuiască gratuit timp de un an într-unul din apartamentele defunctei, în care timp legatarul universal, un străne­pot al bătrânei, este Îndatorat a se servi o pensiune alimentară cu singura condițiune ca toate să poarte doliul după stăpâna lor. Portarului casei, d-na Brasseux fixează o rentă viageră de 600 lei pe an și dreptul de a locui pînă la moarte în micul sau apartament. Mai mult, de două sute de tineri și tinere cari odinioară dansaseră la balurile strălucite ale defunctei, au avut­ surpriza plăcută să pri­mească cîte un legat variind între 1000 și 2000 de lei pentru fie­care. In sfîrșit la cîți­va din numeroșii săi loca­tari cari erau în întîrziere cu plata chiriei, bă­­trîna le-a lăsat... chitanțele de achitare. O dramă Îngrozitoare.— Pitorescul o­­rășel din Franța, Merlieux-et-Fonquerolles a fost, zilele trecute, teatrul unei oribile drame. Chedeville, un mic cultivator din localitate, și a ucis soția și pe cei doi copii ai săi și în urmă inchizîndu-se în casă, a dat foc clădire­. Mai înainte de a pune în esecuțiune îngrozi­torul sau proiect, Chedeville, propu­se toate u­­șile casei cu greutăți mari și tăiase în bucăți toate instrume­ntele cu cari s’ar fi putut în­cerca scăparea, închisese în corpul casei chiar și stupii cu albine cari arseră cu întregul imo­bil. Cadavrele lor au fost găsite cu totul carbo­nizate, ast­fel că e cu neputință de a se con­stata modul cum el a procedat la asasinarea soției și­ a celor doi copilași; se crede însă că Chedeville s’a sugrumat fe­meea și copil, apoi i-a transportat în pod, unde după ce a pus foc, s’a spînzurat și el. Cadavrele au fost găsite grămadă într’o ca­meră de jos, căzute în acelaș timp cu tavanul odă el. Toate vitele din grajdurile vecine cu casa, cari erau bine încuiate, au fost găsite de ase­menea carbonizate. . . Chedeville era in vîrstă de 39 de ani ; el r­ăufc­cuse războiul Tonkinului. Se crede că un acces subit de nebunia este cauza acestei nenorociri oribile. Incendiu.­ O depeșă din Londra cu data de 31 Decembrie, anunță că un incendiu a is­­bucnit la Purtlett în depositele societății de uleiuri rusești. A ars o cantitate mare de u­­lei­. Un mare magazin de iarbă de pușcă ve­cin a putut fi scăpat, e­couri Astă­zi, Joi 2 Ianuarie 1897, primul Bal mascat High Life în sala Teatrului Hugo. In tot timpul carnavalului balurile vor urma regulat Marița, Joia și Sîmbăta. ---------——■—­­■————-----------­ „EPOCA“LA GALATI * Cambolaturile col. II tre ilefuiind­ Se știe că la 14 Ianuarie viitor se va face în Galați alegerea unui deputat la co­legiul II, în locul d-lui D. Zorilă, care a primit o funcție administrativă salariată de Stat. După mai multe eșitări, liberalii au fixat în cele din urmă candidatura d-lui Paras­­chevas Sechiaris, șeful de la partidul na­­ționali-WhevaX Gălățean. Această candidatură are și asentimentul ministrului de interne. Ea a fost decisă într-o întrunire ținută la d. Orleanu și este agreată și de d. Zo­rilă, care găsește ast­fel mijlocul să se apro­pie din nou­ de foștii săi colegi. "Candidatura d-lui P. Sechiaris însă nu este nici de­cum gustată de gruparea d-lui C. Presin­lă. Acesta, nechemat la o primă întrunire, a refuzat să se ducă la a doua zi și, pe cît se pare, e hotărît să nu dea nici^^ un concurs d-lui P. Sechiaris. Un moment a fost vorba ca administra­ția comunală să sprijinească candidatura d-lui Stef. Staicovici. Ideea este astă­zi cu totul părăsită. De alt­fel d. Stoicovici, fiind ajutor de primar, nici n’ar putea can­dida. Relațiunile dintre prefectură și vechii co­lectiviști de o parte și foștii disidenți din altă parte sunt într’o stare din cele mai acute și nu este exclusă posibilitatea unei rupturi sgomotoase în cel mai scurt timp. Pe lingă candidatura oficială a d-lui Se­­chiaris, mai sunt cîte­va candidaturi așa zise independente. Așa, vor mai candida d-nul Ioan S. Nenițescu, care va avea—se crede—sprijinul ascuns al primăriei, C. To­­neanu, Ștef. Ionescu, D. V. Cerchez, I. G. Munteanu (avocat), etc. Un vot al Camerei de comerț Conform nouei legi județene, ministerul a obligat pe proprietarii de moșii, ce au­ tîrgușoare pe ele și unde se fac iarmaroace în diferite epoci ale anului, să ceară o nouă autorizație pentru funcționarea acestor iar­maroace. In conformitatea acestui ordin, proprieta­rul moșiei Pechea a introdus o asemenea cer­ere la consiliul județian de Covurlui, care a aprobat-o la 17 Noembrie a. c. Pre­fectura a cerut apoi confirmarea acestui vot de ministerul de interne. Acest minis­ter—înainte de a-și da asentimentul sau— a cerut, prin ministerul domenilor, avisul camerei de comerț din Galați. Această Cameră și-a dat avisul său în șe­dința de la 17 Decembrie, care s’a comu­nicat ministerului respectiv cu No. 106­5 din 28 Decembrie. Camera de comerț din Galați s’a pronun­țat pentru refularea unei nouă autorizații și pentru interzicerea acestor iarmaroace pe cuvîntul: 1) că iarmaroacele acestea ar face o concurență neleală comerțului stabil 2) că ele ar fi chiar prohibite de legea co­merțului ambulant. Ministerul Domeniilor în adresa sa către Camera de comerț își exprimă dorința ca avisul acestei instituții să fie bine «moti­vat». Apoi cu ce lectorii văd mai sus nu se poate ca ministerul să nu fie satisfăcut! ?! Acest avis al onor. Camerei de comerț din Galați nu resistă nici celei mai simple cercetări. Mai întîi nu este adevărat că legea co­­mercialui ambulant ar prohibi bîlciurile. Am cercetat lucrul și m’am convins că a­­legațiunea este neîntemeiată. Ba, în art . 8 al. a. din regulamentul acestei legi am văzut că mărfurile, cari fac obiectul comer­țului ambulant, se pot desface în bîlciuri de ori­cine chiar fără vre-o autorizație. Prin urmare acest motiv este neîntemeiat și cred că nici o lege nu poate prevedea interzicerea absolută a vînzării unei mărfi în ori­ce localitate, pe cită vreme nu i se infringe nici o lege sau regulament de or­dine administrativă ori sanitară. Tot­ atît de neîntemeiat însă el și primul mo­

Next