Epoca, aprilie 1923 (Anul 42, nr. 75-98)
1923-04-01 / nr. 75
36 itta: 1 • ANUI XIII—No. 7$ »...... " 1 — •„ ' V« in toată țara; 1 Leu Exemplarul ABONAMENT^ BE as 1 !'â*M!Î.!EL - IsMm Sm 300.«* Pentru străinătate lei șase șase Preoții, învățătorii și țăranii, vor plăti pe anit00 lei, pe 6 luni 100 lei. 150«* 7* ■ Fondator: NICOLAE FILIPESCU Duminică 1 Aprilie 1928 In străinătate: 2 Lei Exemplarul AîIOCIDfil; Se primesc la administrația ziarului și toate Agențiile de Publicitate_ REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA CALEA VICTORIEI No 70, Efejela Velefon 7/03 In materie de presă Care va aăzică de. exi, de fcănd constituția familiei Brătianu a apărut întărită cu parafa Regală la Monitorul Oficial, presa din țara românească stafia sub rigorile și amenințările noului regim de restricțiune. Nu știm dacă alți confrați S’au*emoționat de această situațiune nouă, dar noi ne simțim tot așa de bine cum ne-am simțit întotdeauna și mărturisim că până acum nici n’am avut vreme să ne uitam, ce anume dispozițiuni au prevăzut pentru presă în noua constituție, d-nîi Arțăreanu și Circulescu. S’ar zice prin urmare că începând cu ziua de eri. nouă nu ne-ar mai fi permis să spunem verde și cu aceiași ușurință, că deopildă Regele, este prizonierul camarilei brătieniste și că dacă M- Sa mai este astăzi nominal pe Tron, e numai fiindcă d. I. I. G. Brătianu n’a găsit de cuviință să-și plătească și îndrăzneala de a-și arunca pe umeri mantia de purpură și să-și potrivească pe cap coroana regală. Dar cu câte îndrăzneli și-a plătit până acum d- Brătianu, de ce nu ne-am deprinde cu ideea că‘va veni în curând poate ziua când și-o va plăti și pe aceasta. De fapt nu vedem de ce n’ar face-o, căci ni-i împiedecă nimic. Și să nu credeți cu d. Mișu s’ar arâta mai puțin încântat decât este astăzi. — mai ales că d'Sa nici n’ar schimba de fapt de stăpân, — sau că țiparul dels. Buftea ar face mai puțină sforărie clandestină, cu tot plictisul de a opera de data arceasta prea în sânul familiei. Acestea sunt constatări și reflecții, pentru cari sub regimul Brâtienilor nu era numaidecât nevoe de o constituție nouă ca să fim urmăriți, închiși și dați judecăței. Slavă Domnului! De un an încoace au fost atâția închiși și bătuți, fără ca sa mai fie nevoe de concursul sau legitimarea unei prevederi legale sau a unui text constituțional. Ba, din potrivă, acestea au fost mai întotdeauna date cu piciorul la o parte, ca piedeci plicticoase și inoportune în calea progresului — așa cum e definit, progresul în catechismul național — liberal. Iată de ce pe noi rm ne emoționează câtuși de puțin rigorile, ori cât de drastice ar fi ele, ale constituției pe care au sărbătorit-o cu tot fastul subcomisarii generalului Nicoleanu. Instanța care, judecă? Dar aceasta sub regimul Brătienilor ne e așa de Indiferentă, ori că s’ar chema curte cu juri, ori tribunal, ori curte marțială. " Adică ce credeți că sub vii siraiul Văîtoiepților cei doisprezece jurați umili și pașnici ce jfcațeni — negustori, proprietari sau chiriași, — h’ar putea fi tot atât de bine timorați •de poliție, cum s’ar lăsa la nevoie timorați și magistrații d-lui Florescu ? De ce ar fi aceștia apai intrasigenți și mai catolici, decât însăși comisiunea de judecată a Camerei, care a-ți văzut cum a judecat și pe celebrul Maltezeanu și pe preotul Drăghici? Iscena rea calomniei ? Dar pentru aceasta , numai decât nevoe ca să-i dea prin cap să afirme că d. Brătianu e asasinul lui Colier sau a d-rului Gamiol? Pentru Brâtieni e calomnie ori ce hoție și ori ce fraudă — bine înțeles când hoțul e irațional lliberal—; calomnie e când denunți panamaua contingen târxior, incuria și deraierile dela păile ferate, bacșișurile camuflărea „Stelei Române“, sau falimentul politicei, financiare a d-lui Vintilă Brătianu. Tot ce e în potriva regimului e calomnie, trădare și les-patriotism. Iar crima de „les-majestate“ este in mod excepțional extinsă și în ce privește persoana, prințului Știrbey. A, dar — ni se va spune,— vine condamnarea și închisoarea în N’aibă nici o grijă Bratienii, ne-am făcut socoteala și cu aceasta , mai ales de când la închisoare sunt trimiși fară mandat și fără sentință până și cei care n’au alta vină decât aceia de a îl vorbit sau a Și stat la vite-o întrunire opoziționistă-In materie de presă, de la Văcărești se pot scrie lucruri tot așa de bune ca și din biroul redacției, ba poate cu un piper de realitate , ceva mai iute, căci odată la piîșri^mie? nu mai a nimic tie riscat.Și unde mai puneți interesul pe care-l prezintă un articol datat la Văcărești! ...Parcă văd pe d. Brătianu reflectând posomorât, asupra acestor rânduri și făcându-și reproșul amar că nu a băgat sub pedeapsa cu moarte și calomnia prin presă Dar timpul nu e pierdut, linia o poate face și pe cale de Decret. RAUL CRĂCIUN "******** *** »***# M8-54 Moartea unui fruntaș ungur NIODAP JUSTA, 81. Președintele partidului republican Nagu Gheorghe a murit. Dânsul a fost un bărbat politic plin de idealism. A fost in câteva rânduri deputat, dar sub regimul lui Horty fost foarte persecutat având proocese, după procese. A fost închis, iar în închisoare a contractat o boală de ochi și a murit în sanatoriu, Hugo Stines acaparează eibuailu Wn* gana Budapesta, 80. Miliardarul german Stinnes • a început sa facă mari comenzi de fier în Ungaria, la minele din Uranj, în locul ferului pe care nu-l poate »duce din regiunea Ruhr. “V 4PACINI *NIr' Liberalii au reușit să plătească,o, veche poliță Tăzlăvarnicii averescan. Dacă Reșița“ le-a stat atâta, vreme gimnpe-n ochi, dacă , cu toate încercările lor șî hu Toate șartagiile operate împotriva conducătorilor întreprinderii totue au reușit încă s-o naționalizeze cum ar fi voit ei, in schimb au lansat o bombă de bursă care sa distrugă și gloria lui Mrazec și pe a lui Tăzlăoanui. „Creditul național industrial“ —, societate anonimă pentru care sprijinul statului e obligator, departe de a fi creiat, pentru scopul care-l definește are alt rost decât să creeze o nouă serie de îmbogățiți din jocul de bursă. Ni se va obiecta că. va fi ,.cu. atât mai.. bine pentru industriași în ziua când, , acțiunile creditului vor fi căutate de public și deci-cotate cu prime mari chiar din prima zi a emisiunei. Situația nu e însă astfel. -Prima emisiune de acțiuni a „Creditului național liberal industrial“ va acoperi 200.000.000 lei. Din aceasta sumă statul poate subseri- 40.000.000 iar Banca Națională 00 milioane, dar obligatoriu pentrustat nu rămâne decât 5 la suta din emisiune, iar pentru Bancă 10 în ■sută. ............ In virtutea privilegiilor ,extractdinare ce stâtHe acordă acestei •întreprinderi, nu grindindu-se la dividendele ca vă încasa, ci numai la beneficiile realizate • din diferențele securs, obișnuitul jucător la bursa va da năvală să-și plaseze, capitalul ia acțiuni de-ale creditulm Afacerea e însă cu.,, șurub. Dacă cererea va fi mare, prima se va pronunța din prima zi. Statul. și: Bancă Națională pot renunța la cata lor după facerea subscrierilor. Și se știe cum se fac acestea. Dacă prima zi va fi respectabilă, acțiunile vor trece toate in mână guvernului, oamenilor lui, parlamentarilor, Mrazecilor și Tancrezilor. Dacă se va întâmpla contrariul, atunci se va îndoita bugetul Statului cu sarcina acțiunilor. E, exact , povestea cu „Reșița“. Pe câtă vreme la „Reșița" era la bază,un formidab, aport comercial, 'la Creditul industrial' vintilist e bluful uriaș care, va orbi fie naivi șî va îmbogăți pe lipsii de urne, votanții Constituției ,Camarilei. . Ca, sa ascundă neseriozitatea interprinderii creiate, tejghetarul României Mari, înglobează țara într’o afacere creiată nu pentru interesele generale, ci ale partidului. Oricum acesta e asigurat. Stăm șî întrebăm acum dacă am un dreptA v toți aceia cari.eludează legile liberale, când vedem cum se procedează față de nevoile țarei. Industria țarei a fost aproape complect, distrusă de război. Se ventilează de atâta timp ideia alcătuirei unui credit...industrial serios, care, să sprijine refacerea industriei Banca. Națională ,stoarsă de stat nu a putut să mai acorde credite. Șî iată că în ziua când se incepe ceva, când ideea lansată de alții capătă realizare, se face din aceasta o afacere tot atât de nerușinată ca și din multe alte chestiuni în cari interesele personale ale cârdășiei au prevalat pe ale țării. Așa Înțeleg liberalii să sprijine țara, dar acton a început și țara sa o înțeleagă și să-i aprecieze. Scoate steag« o fața unui paleoc de pe ca îș . Viotoriei. Ls. ■ bdJ.<»n, un naiat deserviciu, jos, pe stradă, un agent liberal... asta... vreau să zic dă poliție. Sergentul: Bă!.„ bă, a auzii Băiatul: (flueră »Amărât ,ca mine nu-i...“) ► Sergentul (impacient): Bă, n’auzi sau nu ți-a dat tat’tu telefoane? Băiatul : Ei ? Sergentul: Scoate steaga! Băiatul: Ce! Sergentul : Scoate steaga, mă suriihde ! Băiatul: Care Costache ? «Sergentul: Faci pe ja rostu cu mine ! Băiatul: Ia mai lasa-ma, ei le sergent: — ce-ți veni cu steagu ? Sergentul : Ordeu, bă ! Că cel nu s’o bucura azi, amenda și pumni în fălci. Băiatul: Da, ce e azi ” ►Sergentul: Păi, don* preferi știe... Circă, a votat pră ăia Costituția. . Băiatul: (dă din umeri .) Sergentul: Iîai, bă ! Băiatul: Un’ să merg ? Sergentul: Du*"de "scoate steagu sa se bucure capitalia! băintul: Să se bucure alții don’ sergent, cu noi tot golani ranîânem.x * Sergentul : Taci mă! Nu -țipa așa, că e ordon să taci și sâ te bucuri. Băiatul: He, he! Să se bucure ăi de-au făcut-o, ci pe noi nu ne-a întrebat nimeni. Sergentul : Băscoți steagul Că pala nouă jumate trece don’ prefect în inspecție. Băiatul. Și, dacă nu. Te vedea? Sergentul. O să-ți, numeri degetele de la picioare în beciurile prefecturei. Băiatul (după, o clipă .) Stai, don’ sergent, stai cât-1 scot. Și, peste două minute, capitala se învestmânta cu încă o dovadă tricolora de bucurie națională. LrL Iau aratică UII î chiriile.... ■.Vra să *ieS, o văzurăm și ,p*asta! Bin á ^luai -iă eine p j,«ori,r căm Oaidera'.’au ,é" opoziție. WC fim înțeleși mă rog ce fel de opoziție ,fac unii guvernamentali. Opoziție ad-interimă sau efectivă . Suntem convinși ca nici acești pseudo opozanți cari primesc legea chiriilor ■ cu aplauze nu vor s-o discute in secții, nici ei săracii, având in frunte pe d-nii. Inculencu și Aslan,nu știu bine «« vor. După întrunirea de dimineața de ln Dacia, chirdașii piept.’în piept cu primretarii se ,cibrovăiau pe cheul Dâmboviței până în ora .In acest timp la Clameră d-1 VIII, j torlamandi se distra punând i piedică d-lui Assan, majoritatea privea admirativ la d-l Vintila, rastuns și frizat proaspăt, iar d-l Anghelesen anunța ca pe studenții din Iași îi va introduce în localul arestului din Păcurari, ce se transformăm curând în cămin studențesc. Uitam pe d-1 Jecti care vorbea de o chestiune pe care o taxa de „cu desăvârșire de o importanță covârșitoare“. Atmosfera de pugilat de pe cheu venind în Cameră, am observat imediat formarea a două tabere între majoritari : deputații chiriași și deputații proprietari cari. Urlau, manifestau, gesticulau, boxând legea d-lui Florescu sau apărându-o cu un entuziasm de mercenar, biata lege depusă de d-l Fiorescu cu trei zâmbete și șapte reverențe. Filmul care rula astfel s-a rupt. Pe ecran a apărut d-l Iorgu Toma care a anunțat un ceas pauză pentru a prepara urmarea. Dar urmarea" n’a venit nici în chip da porumb nici in chip"da pn pfiză ei în chip de protul Piso care a anunțat: „Ședința se ridică. Cum adm v‘a rula mâine. „Noapte bună și la revedere". Și pertru că era vorba de legea chiriilor. Camera a fost evacuată. HYPOORTT ET. CO. Rezultatele Buletinul zilei de ieri Guvernul acesta venit la cârma treburilor publice pe baza pregătirea lui și a nenumăratelor competințe de primul rang pe care le-a pus în linie, poate fi mulțumit de rezultatele activității lui șî poate de a fi inainte domini liniștit cu capul pe Constituție. Altfel nu ne-am putea explica de ce eri, de pildă, Baroul de Prahova consideră ca un sacrilegiu să mai pledeze in fața unor magistrați lăsați sa moară de foame și declară că nu se vor mai prezenta la bară până ce aceștia nu vor fi puși deasupra oricărei suspiciuni prin acordarea Altar a strictului necesar existenței celei mai modeste. D. Matei Cantacuzino scrie: „Regele râu inspirat șî in mod perfid sfătult poate să-și pună iscălitura in josul actului intitulat Constituțiunea țarei românetti“.... Chiriașii se agită imțiatriva Parlamentului și o inoăerare sângere,să intre aceștia și proprietari e inevitabilă. y. D.h. Thoma Ionescu scrie că liberalii ,,nu au modificat din Constituția veche decât acele articole prin modificarea cărora puteau să suporta țara întregită, tot atâta vreme cât a suportat-o România mică, dinainte de războiu“. Opoziția «uită declară în fața Palamei închii că „prin acest act al său guvernul provoacă un conflict deschis intre Rege și națiune, menit să arunce țara in lupta sfâșietoare, răsțilin§«d ordinea de drept și săpam temelia consolidării nations Studențimea p lin toată țara se agită, iar la Iași trece chiar în fapte. Populațiunea rurala izolată în cercul strâmt al comunelor pentru a nu lua contact cu centrul, începe sa fiarbă și aburii sunt gata de a stârli în aer capacul asupritor. Mari întruniri publice se anunță, atac” lu^Capitaola cât și provîbiilic, pentru Duminică. ....Acestea sunt rezultate semnalate numai pe o singură zi. Nu ești mulțumit domnule Bratianu ? ț rmiâ&pl in când in cind liberalii pun in fruntea afhiostolii lor ..și rfificale cu titluri serioase. De pildă Miercuri seara articorod prim irata despre „Lipsa de seriozitate1'. ' Desigur că se fdem apoh&a operei lor de guvernământ. Ieri « fost convocați la Casa școalelor lot senul de școli pentru a discuta,sub presidența mirii smrului respectiv,diferite chestiuni relative la construcții de școli, . Tăcând atâta vi»e adunată la un loc fără să fie alături și un număr măcar egal de jandarmi, un cetățean a exclamat: . ~rr Asta nu poate fi decât, o întrunire de șobolani. Nise afirmă că poliția Capitalei va da o ordonanță interzicând orice...incendiu în cuprinsul comunei București pe timp de două luni. Motivul: toată apa existentă a fost consumată cu prilejul asedierei clubului partidlÎm national. •"...Asta ea și cum guvernul n’ar avea destulă apă la cap. ■ Constituția și bugetul au votate în doi timpi și trei mișcări, fară opunemi , și fără proteste, decât cele platonice diluate în nenumăratele coloane ale ziarelor sau acele amu țte de trónt bele de apă revărsate cu furie, pe pereții optoziției. Ce a produs mai multă mișcare și desigur ca va produce s! de aci înainte e visa legea chiriilor. Clocită de luni de zile, cercetată pe dos și pe fața și la sfârșit depus ieri și pe biuroul Camerei, pe Ce nu a putut stârni guvernul chestia Constituției a stârnit un singur mihistru cu o lege de importanță mult interioară celei votate zilele trecute in oralele entuziaste ale majorității care vedea in votul dat Constituției mea o asigurare de a sta la guvern. Dar legea chiriilor a stârnit pe lângă furtuna exterioară parlamentului, acea furtună care se dezlănțue astăzi între proprietari și chimași, o nemulțumire mai puternică, mai amenințătoare și mai delicată deci, nemulțumire care s’a remarcat ori la Cameră. Bacă față de prima, guvernul nu a găsit cu cale decât să interpuna intre beligeranți aceleași paturi de pușcă întâlnite de toți db aproape de două săptămâni, zilinic pe străzile Capitalei, față de a doua furtună guvernul se află până în prezent dezarmat. Forța baionetelor nu poate interveni in incinta parlamentului și mai ales pentru a domoli nemul Iuviurile din sânul familiei liberale. * %• WintÄe elRfii Camerei S’a putut observa manifestarea unor nemulțumiri reținute de multă vreme și cari nu așteptau dncât momentul • să țâșnească, zăgazurile ,solidarităței și ascultărei, oarbe ce caracterizează actualul parlament liberal. Sub presiunea cetățenilor, nemulțumirea multor deputați majoritari părea că vereu să se maniferiteze mai de mult. Guvernul prin glasul sacadat și greoi al d-lui Ion Brătianu a știut să pună decarul de rigoare, aducând astfel cântecul la tonul lui necesar, absolut necesar votării Constituției. Și alți deputați liberali și-au călcat pe inimă votând Constituția d-lui Chirculescu, mulți luați de curentul fantastic al cifrelor promițătoare din buget, și-au mototolit discursurile, amendamentele, propunerile sau opunerile față de bugetul d-lui Vintilă. Dar toate trebue să aibă o margine, își începutul manifestărei acestei nemulțumiri an făcut cu ocazia legei d-lui Florescu. Sub presiunea străzi sau din imboldul unor sentimente de... dreptate, de mult prăfuite in conștiința libertăților, unii deputați au îndrăznit ,să se opună proectului prezentat, de actualul ministru al justiției, încercările de domolire n’art mai avut succesul dorit. Pompele ,sau baionetele nu-și mai găseau terenul propice unei manevre cu efect. Intervenția d-lor Duca, Florescu, Vintilă sau Văitoianu n’au servit la nimic. ’Recalcitranța unor deputați, n’a putut fi in Legea chiriilor și urmările ei politice Majoritatea din camera in conflict cu banca ministerială. După fricțiunile dintre cetățeni vine rândui reinței ejrerilor dintre guvernimnentarii. fioresen va fi evacuat a fost frântă nici prin aducerea piesei de rezistență ce e cuvântul „șefului“ chemat de urgența, spre a salva prestigiul unei legi. Dar această manifestare de ori mai poate avea un motiv și acesta ar fi cel mai verosimil. Capii majorității din Cameră, acei cari, au fost siliți să conducă turma majoritară la votul Constituției, au avut cu vitele lor de furcă. Au pretins desigur pentru această lupta câștigată, oarecare recompense cari, poate au și fost promise. Zvonul remanierelor circul» des și dacă el nu are ca efect remanierea, influențează design asupra sentimentelor ministerial bunilor cari nu așteaptă decât ocazia nemurită spre a-și face lod pe banca pe care astăzi stau d-nnii Sasu, Moșoiu, Florescu, Bana, Cosma,Inculeț etc.. Cum ministeriabili liberali sunt mmlți, cum pretențiile admise trebuesc satisfăcute, atunci numai rămâne nici o umbră de îndoială asupra motivului care a determinat primirea făcută, proectului cEej lege a drîui Florescu. . . *?’ N'a ivit posibilitatea unei remancieri . Atunci competitorii jâlbului dreptăței dau atacul. D. Micescu s’a retras, d. Noi că Antonescu a absentat ori, dar mai rămân totuși domnii .Bălănescu, Athanasovici, Chirculescu, etc., cari au promisiuni și mita țin veșnic în îndemâna guvernului lista de servicii făcute, așteptanti o recompensă. Lupta, e deschisa, taurul e în antrena'. Turnul dorit vo avântă». Cumva decurg« și ohm va sfârși lupta încă, nu se știe. ' •. J Ceea ce se știe însă cu siguranțupând că e faptul că în primul rând nu dragul de mai bine pentru echitriași sau proprietari e motivte luptei începută ori la Cameră, ci perspectiva unui minister de mult visat. Dar ceea ce se poate ști și cu mai multă siguranță e faptul că, din această luptă, pierderile chiriașilor sau proprietarilor nu vot fi întrecute decât de pierderile suferite de guvern care se află in trista situație de a asista la, o luptă familiară, dată pe socoteala iintregului regim liberal. , **#*0*4O#«**»#**«!»1 îarbnaziie din Bulgaria Sofia 80 (Rador). — Autoritățile au luat măsuri severe pentr«* a se împotrivi acțiunei teroriste pornită de câteva grupuri ana«heiste. Aceste măsuri au provocat câteva Incidente în Sofia și Țara» boli, unde poliția a întâmpinat vie rezistență pe când proceda îs nt multe arestări. La Sofia, un terorist s’a sinucis. La Taiubol, au fost ciocniri între anarhiști și jandarmi. Un jandarm a fost ucis. Imediat ,dupa aceste mișcări, s’a restabilit ordinea deplină in toata țara. Sitîfi în pagina Vl-a ULTIMA ORA EXPOZIȚIA pictorului Marin H. Georgescu deschisă de curând în sălile de jos de la Maison d'Art Cercetătorii obișnuiți ai expoziților de pictură nu se poate să ne fi exclamat de surprindere ,intrând p rin expoziția d-lui Marin I. Georgescu, deschisă de câteva ,*iîe în sălile de jos de la Maison CArte. Fiindcă deja război încoace noțiunea de „expoziție“ artisrtică a evoluat cu totul nemai însemnând in ultimul timp decât sală de vânzare a unei mărfi care prea, adesea nu prea are nimic comun cu arta. Expozitiunile cari să merite cu adevărat acest nume, în preciepțiunea sa ■ dinainte de război, au fost rare, dureros de rare. Astfel cercetătorii obișnuiți ai sălilor de vânzare nu se poate să nu fi exclusitat surprinși intrând în expoziția pictorului Marin Georgescu. Aceasta e o expoziția in adevăratul interes al cuvântului în care artista expune nu o marfă spre vânzare, ci spre apreciere, spre admirație, fructul străduințelor, sale artistice, opera reprezentativă a unei întregi epoca din cariera sa de artist. Cele peste o sută de pânze expuse acum la Maison d’Art nu sunt, astfel o cantitate de marfă grupată în jurul unei sau a două bucăți în care, singure, artistul a arătat tot ce poate, — el fiecare în parte e un tablou definitiv, un lot aparte în ea;*e artistul a pus tot talentul său. * Deși cunoscut de multă vreme publicului nostru, d. Marin ÎL Georgescu nu se află, după cum arată „catalogul", — un catalog care este el însuși o mică opera de artă, — nu se afla decât la a doua expoziție a sa. E. și aceste țn indiciu. In avalanșa de expoziții, de după război n’au fost deloc rare cazurile de expoziții ale pictorilor cari se aflau încă școala a le Belle-Arte, și, încă în și mai puțin rare cazurile lor cam la intervale de pictoricâteva luni numai „făceau” câte o nouă expoziție, ajungând astfel într’un interval de 8 — T ani la a 5 sau a 8 expoziție. , D. Marin Georgescu, deși cunoscut de multă vreme publicului nostru, nu se află decât la a doua expoziție personală a sa, încă dinainte de marele război artistul acesta se relevase puternic în diversele expoziții și „șaloloane” colective. Pe atunci d. Georgescu dădea speranțe, promitea.. Și numai când a fost sigur că’și poate ține aceste promisiuni, d-sa s’a prezentat publicului cu o expoziție personală. Sunt trei arci de atunci. Expoziția aceea a fost și revelatoare și consacratoare. Nivelul artei nu scăzuse atunci atât de mult ca azi și totuși expoziția aceea, cea dintâi din carieră, a constituit un adevărat eveniment artistic. Cunoscut publicului amator și •cunoscator de arta din expozitțiile colective, fără îndoiala ca Marin Georgescu era așteptat să fie văzut de mare, într'o expoziție personală. Iar el s’a prezentat acum trei ani îndeplinind speranțele, răsplătind toate toate așteptările." După trei ani pictorul Marin Georgescu ne prezintă a doua sa expoziție personala, după ce prrin ultimele expoziții colective, — în care a fost aproape singurul remarcat de Familia Regalii, — ne întărise convingerea în marele său talent. In sălile de jos de la Maison d'Art pictorul Georgescu ne pune în fața operei sale din cei trei ani p lin urmă. Nu mai e de data aceasta o împlinire a speranțelor puse" în talentul, unui tânăr artist, — de data aceasta e menținerea și statornicirea definitivă pe culmea artistică pe care l-a avântat prima sa expoziție. Și greu să împlinești speranțe iscate de talentul înoscuit, fiind greu sâ cultivi acest talent, dar cu atât mai greu este să te mențiipe culmea ridicată de speranțele împlinite, sâ nu te fure gloria ușoară a iscăliturei consacrate, să nu te coboare setea de câștig,, să rămâi acelaș idealist preot al artei adevărate. Astfel această a doua expoziție dă o nouă aureolă artistică ,pictorului Marin Georgescu. Și cu aceasta motivele, atât de justificate de puzderia, de manifestații artistice din ultimii ani, de a ne îndoi de nivelul generației artistice de azi, dispar : arta noastră , mai păstrează stâlpi puternici, iar tranziția între generația de mult consacrată și cea care nu va întârzia să i vie, e continuă și progresul evoluiază. Noua expoziție a lui Marin Georgescu este și tot numai după noi, cel mai de seamă eveniment artistic al sezonului, — este cea mai bună expoziție de pictură din câte-am putut vedea «la multă vreme încoace. »■ ■ Fără să facă vre o concesie gustului profan, pânzele lui Georgescu atrag și farmecă. Totul concură in pictura acestui artist ca să-ți trezească simpatia. Și fără voia sa criticul oricât de stăpânită ,ar fi judecata se simte încălzit și rigiditatea, adesea necesară, îl părăsește, — critica, devenind astfel, în ciuda sa de sigur, dar nu fără plăcere, un simplu cronicar artist de entusiasmat. Un desen corect și precis, căruia artistul nu-i dă aparent toată importanța, considerându-l ca accesoriu secundar al prcturei, — o paletă generos de variată și o îndrăzneală rară de procedeu, — toate puse în slujba unui talent impetuos egal și fără scăderi, iată esența calităților lui Marin Gorgescu iar acestora se adaugă o minunată știință a alegerii, motivelor, o și mai minunată valoare a lor, o sinceră exprimare a caracteristicei momentului și, — ca teehnică de expozant, o potrivită încadrare a pânzelor și o măiastră aranjare a lor după lumina sălilor. Cucerit, te lași purtat de vraje prin sălile de la Maison d’Art și numai cu mare greutate te poți fixa asupra pânzei celei mai reprezentative dintre cele cari au motive alese din aceiași ramură. Citiți continuare în pagina II-a