Epoca, aprilie 1923 (Anul 42, nr. 75-98)

1923-04-01 / nr. 75

36 itta: 1 • ANUI XIII—No. 7$ »...... " 1 — •„ ' V« in toată țara; 1 Leu Exemplarul ABONAMENT^ BE as 1 !'â*M!Î.!EL - IsMm Sm 300.«* Pentru străinătate lei șase șase Preoții, învățătorii și țăranii, vor plăti pe an­it00 lei, pe 6 luni 100 lei. 150«* 7*­ ■ Fondator: NICOLAE FILIPESCU Duminică 1 Aprilie 1928 In străinătate: 2 Lei Exemplarul AîIOCIDfil; Se primesc la administrația ziarului și­­ toate Agențiile de Publicitate_ REDACȚIA­­ și ADMINISTRAȚIA CALEA VICTORIEI No 70, Efejel­a Velefon 7/03 In materie de presă Care va aă­zică­ de. exi, de fcănd constituția familiei Bră­­tianu a apărut întărită cu pa­rafa Regală la Monitorul Ofi­cial, presa din țara româ­nească stafia sub rigorile și amenințările noului regim de restricțiune. Nu știm dacă alți confrați S’au*emoționat de această situa­țiune nouă, dar noi ne sim­țim tot așa de bine cum ne-am simțit întotdeauna și mărturi­sim că până acum nici n­’am avut vreme să ne uitam, ce anume dispozițiuni­ au prevă­zut pentru presă în noua con­stituție, d-nîi Arțăreanu și Circulescu. S’ar zice prin urmare că în­cepând cu ziua de eri.­­ nouă nu ne-ar mai fi permis să spunem verde și cu aceiași ușurință, că deopildă Regele, este prizonierul camarilei bră­­tieniste și că dacă M- Sa mai este astăzi nominal pe Tron, e numai fiindcă d. I. I. G. Bră­­tianu n’a găsit de cuviință să-și­­ plătească și îndrăzneala d­e a-și arunca pe umeri man­tia de purpură și să-și potri­vească pe cap coroan­a regală. Dar cu­ câte­­ îndrăzneli și-a plătit până acum d- Brătianu, de ce nu ne-am deprinde cu ideea că‘va veni în curând poate ziua când și-o va plăti și pe aceasta. De fapt nu ve­dem­ de ce n’ar face-o, căci ni-i împiedecă nimic. Și să nu credeți cu d. Mișu s’ar a­­râta mai puțin încântat de­cât este astăzi. — mai ales că d'Sa nici­­ n’ar schimba de fapt de stăpân, — sau că țiparul dels. Buftea ar face mai puți­nă sforărie clandestină, cu tot plictisul de a opera de data ar­ceasta prea în sânul familiei. Acestea sunt­ constatări și reflecții, pentru cari sub regi­mul Brâtienilor nu era nu­mai­de­cât nevoe de o consti­tuție nouă ca să fim urmăriți, închiși și dați judecăței. Sla­vă Domnului! De un an în­coace au fost atâția închiși și bătuți, fără ca sa mai fie ne­voe de concursul sau legitima­rea unei prevederi legale sau a unui text constituțional. Ba, din potrivă, acestea au fost mai întotdeauna date cu picio­rul la o parte, ca piedeci plic­­­ticoase și inoportune în calea progresului­ — așa cum e de­finit, progresul în catechismul național — liberal. Iată de ce pe noi rm ne emo­ționează câtu­și­ de puțin rigo­rile, ori cât de drastice ar fi ele, ale constituției pe care au sărbătorit-o cu tot fastul sub­­comisarii generalului Nico­­leanu. Instanța care, judecă? Dar a­­ceasta sub regimul Brătienilor ne e așa de Indiferentă, ori că s’ar chema curte cu juri, ori tribunal, ori curte marțială. " Adică ce credeți că sub vi­­i siraiul Văîtoiepților cei doispre­zece jurați umili­­ și pașnici ce jfcațeni­ — negustori, proprieta­ri sau chiriași, — h’ar pu­tea fi tot atât de bine timorați •de poliție, cum s’ar lăsa la nevoie timorați și magistrații d-lui Florescu ? De ce ar fi a­ceștia apai intrasigenți și mai catolici, de­cât însăși com­isiu­­nea de judecată a­ Camerei, care a-ți văzut cum a judecat și pe celebrul Maltezeanu și pe preotul Dră­ghici? Iscena rea calomniei ? Dar pentru aceasta , numai de­cât nevoe ca să-i dea­­ prin­ cap să afirme că d. Brătianu e asasinul lui Colier sau a d-rului Gamiol? Pentru Brâ­­tieni e calomnie ori­ ce hoție și ori­ ce fraudă —­ bine înțeles când hoțul e irațional lliberal—; calomnie e când denunți pana­maua contingen târxior, incuria și deraierile dela păile ferate, bacșișurile camuflărea „Stelei Române“, sau falimentul poli­ticei, financiare a d-lui Vintilă Brătianu. Tot ce e în potriva regimului e calomnie, trădare și les-patriotism. Iar crima de „les-majestate“ este in mod ex­cepțional extinsă și în ce pri­vește persoana, prințului Știr­­bey. A, dar — ni se va spune,­— vine condamnarea­ și­ închi­soarea î­n N’aibă nici o grijă Bratie­­nii, ne-am făcut socoteala și­ cu aceasta , mai ales de când la închisoare sunt trimiși fară mandat și fără sentință până și cei care n’au alta vină de­cât aceia de a îl vorbit sau a­ Și stat la vite-o întrunire opozi­­­ționistă-In materie de presă, de la Văcărești se pot scrie lucruri tot­ așa de bune ca și din bi­roul redacției, ba poate cu un piper de realitate , ceva mai iute, căci odată­ la piîșri^mie? nu mai a­ nimic tie riscat.­­Și unde mai puneți interesul pe care-l prezintă un articol da­tat la Văcărești! ...Parcă văd pe d. Brătianu reflectând posomorât, asupra acestor rânduri și făcându-și reproșul amar că nu a băgat sub pedeapsa cu m­oarte și ca­lomnia prin presă­ Dar timpul nu e pierdut, linia o poate face și pe cale de Decret. RAUL CRĂCIUN "­******** *** »***# M­8-54 Moartea unui fruntaș ungur NIO­DAP JUSTA, 8­1. Președin­tele partidului republican Nagu Gheorghe a murit. Dânsul a fost un bărbat politic plin de idealism. A fost in câteva­­ rânduri depu­tat, dar sub regimul lui Horty fost foarte persecutat având pro­o­cese, după procese. A fost închis, iar în închisoare a contractat o boală de ochi și a mu­rit în sanatoriu, Hugo Stines acapa­­rează ei­buailu Wn* gana Budapesta, 80.­­­ Miliardarul german Stinnes • a început sa fa­­că mari comenzi de fier în Unga­ria, la minele din Uranj, în lo­cul ferului pe care nu-l poate »­­duce din regiunea Ruhr. “V­ 4PACINI *NIr' Liberalii au reușit să plătească,­o, veche poliță Tăzlăvarnicii ave­res­can. Dacă Reșița“ le-a stat atâta, vreme gimnpe-n o­chi, d­acă , cu toa­te încercările lor șî­ hu Toate șart­a­giile operate împotriva conducăto­rilor întreprinderii tot­ue au reușit încă s-o naționalizeze cum ar fi vo­it ei, in schimb au lansat o bombă de bursă care sa distrugă și gloria lui Mrazec­ și pe a lui Tăzlăoanui. „Creditul național industrial“ —, societate anonimă pentru care sp­ri­jinul statului e obligator, depar­te de a fi creiat, pentru scopul ca­­­re-l definește are alt rost decât să creeze o nouă serie d­e îmbogățiți din jocul de bursă. Ni se va obiecta că. va­­ fi ,.cu­. a­­tât mai.. bine pentru industriași în­­­ ziua când, , acțiunile creditului vor fi căutate de­ public și deci-cotate cu prime­ m­ari chiar din prima zi a emisiun­ei. Situația nu e însă ast­fel. -Prima emisiune­ de­ acțiuni a „Cre­ditului național­ liberal industrial“ va acoperi 200.000.000 lei. Din a­­ceasta sumă statul poate subseri- 40.000.000 iar Banca Națională 00 milioane, dar obligatoriu pentru­­­stat nu rămâne decât 5 la suta din emisiune,­­ iar pentru Bancă 10 în ■sută. ............ In virtutea privilegiilor ,extract­­dinare ce stâtHe acordă acestei •în­treprinderi, nu grindindu-se la di­videndele­ ca­ vă încasa, ci numai la beneficiile realizate • din diferențele s­e­curs, obișnuitul jucător la bur­sa va da năvală să-și plaseze, ca­pitalul ia acțiuni de-ale credit­ulm Afacerea e însă cu.,, șurub. Dacă cererea­ va­ fi mare, prima se va pronunța din prima zi. Statul. și: Bancă Națională pot­ renunța la ca­ta lor după facerea subscrierilor. Și se știe cum se fac acestea. Da­că prima zi va fi respectabilă, ac­țiunile vor trece toate in mână gu­vernului, oamenilor lui, parlamenta­rilor, Mrazecilor și Tancrezilor. Da­­că­­ se va întâmpla contrariul, atunci se va îndoita bugetul Statului cu sarcina­ acțiunilor. E, exact , pov­es­tea cu „Reșița“. Pe câtă vreme la „Reșița" era la bază,un formidab, aport comercial, 'la Creditul indus­­­trial' vintilist e bluful uriaș care, va orbi fie naivi șî va îmbogăți pe lip­sii de urne, votanții Constituției ,Camarilei. . Ca, sa ascundă neseriozitatea in­­ter­prinderii creiate, tejghetarul Ro­mâniei Mari, înglobează țara într’o afacere creiată nu pentru interese­le generale, ci ale partidului. Ori­cum acesta e­ asigurat. Stăm șî­ întrebăm acum dacă am un dreptA v toți aceia cari.eludea­ză legile liberale, când vedem­­ cum se­­ procedează față de nevoile ța­rei. Industria țarei a fost aproape complect, distrusă de război. Se ventilează de atâta timp ideia alcă­­tuirei unui credit...industrial serios, care, să­ sprijine refacerea industriei Banca. Națională ,stoarsă de stat nu a putut să mai acorde credite. Șî iată că în ziua când se incepe­­ ce­va, când ideea lansată de alții ca­pătă­ realizare, se­ face din aceasta o afacere tot atât de nerușinată ca și din mu­lte alte chestiuni în cari interesele personale ale cârdășiei au­ prevalat pe ale­­ țării. Așa Înțeleg liberalii să sprijine țara, dar acton a început și țara sa o înțeleagă și să-i aprecieze. Scoate steag«­ ­ o fața unui­­ paleoc de pe ca­ îș . Viotoriei. Ls. ■ bdJ.<»n, un naiat de­serviciu, jos, pe stradă, un agent liberal... asta... vreau să zic dă poliție. Sergentul: Bă!.„ bă, a auzii Băiatul: (flueră »Amărât ,ca mine nu-i...“) ► Sergentul (impacient): Bă, n’auzi sau nu ți-a­ dat tat’tu telefoane? Băiatul : Ei ? Sergentul: Scoate ste­a­ga! Băiatul: Ce! Sergentul : Scoate steaga, mă suriihde ! Băiatul: Care Costache ? «Sergentul: Faci pe ja rostu cu mine ! Băiatul: Ia mai lasa-ma, ei le sergent: — ce-ți veni cu steagu ? Sergentul : Ordeu, bă ! Că cel nu s’o bucura azi, amenda și pumni în fălci. Băiatul: Da, ce e azi ” ►Sergentul: Păi, don* preferi știe... Circă, a votat pră ăia Costi­­­tuția. . Băiatul: (dă din umeri .) Sergentul: Iîai, bă ! Băiatul: Un’ să merg ? Sergentul: Du*"de "scoate steagu sa se bucure capitali­a! b­ăintul: Să se bucure alții don’ sergent, cu noi tot golani ranîâ­­­nem.x * Sergentul : Taci m­ă! Nu -țipa așa, că e ordon să taci și­ sâ te bucuri. Băiatul: He, he! Să se bucure ăi de-au­­ făcut-o, ci­ pe noi nu­ ne-a întrebat nimeni. Sergentul : Bă­­scoți steagul Că pala nouă jumate trece don’ prefect în inspecție. Băiatul. Și, dacă nu. Te vedea? Sergentul­. O să­-ți, numeri de­getele de la picioare în beciurile prefecturei. Băiatul (după, o clipă .) Stai,­ don’ sergent, stai cât-1 scot. Și, peste două minute, capitala se învestmânta cu încă o dovadă tricolora de bucurie națională. LrL Ia­u aratică UII î chiriile.... ■.Vra să *ieS, o­ văzurăm și ,p*asta! Bin­ á ^luai -i­ă eine p j,«ori,r c­ă­m Oaidera'.’au ,é" opoziție. WC fim înțeleși mă rog ce fel de opo­ziție ,fac unii guvernamentali. O­­poziție ad-interimă sau efectivă . Suntem convinși ca nici acești­ pse­udo opozanți cari primesc legea chiriilor ■ cu aplauze nu vor s-o discute in­ secții, nici ei săracii, a­­vând in frunte pe d-nii. Inculencu și Aslan,­nu știu bine «« vor. După întrunirea de dimineața de ln Dacia, chirdașii piept.’în­ piept cu primretarii se ,­cibrovăiau pe cheul Dâmboviței până în ora .In acest­­ timp la Clameră d-1 VII­I, j tor­lamandi se distra punând i piedică d-lui Assan, majoritatea privea admirativ la d-l Vintila, ras­­tuns și frizat proaspăt, iar d-l Angh­e­lesen anunța ca pe studenții din Iași îi va introduce în localul arestului din Păcurari, ce se trans­formă­m­ curând în cămin studen­țesc. Uitam pe d-1 Jecti care vor­bea de o chestiune pe care o taxa de­­ „cu desăvârșire de o impor­tanță covârșitoare“. Atmosfera de pugilat de pe cheu venind în Cameră, am observat imediat formarea a două tabere între majoritari : deputații chiri­ași și deputații proprietari cari. Urlau, manifestau, gesticulau, bo­xând legea d-lui Florescu­ sau apă­rându-o cu un entuziasm de mer­cenar, biata lege depusă de d-l Fio­rescu cu trei zâmbete și­ șapte re­verențe. Filmul care rula astfel s-a rupt. Pe ecran a apărut d-l Iorgu Toma care a anunțat­ un ceas pauză pentru a­ prepara urmarea. Dar urmarea" n’a venit nici în chip da porumb nici in chip"da pn pfiză ei în chip de protul Piso care a anunțat: „Ședința se ridică. Cum adm v‘a rula mâine. „Noapte bună și la revedere". Și per­tru că era vorba de leg­ea chiriilor. Camera a fost evacuată. HYPOORTT ET. CO. Rezultatele Buletinul zilei de ieri Guvernul acesta venit la cârma treburilor publice pe baza pregăti­rea lui și­ a nenumăratelor compe­­tințe de primul rang pe care le-a pus în linie, poate fi mulțumit de rezultatele activității lui șî poate de a fi inainte domini liniștit cu ca­pul pe Constituție. Altfel nu ne-am putea explica de ce eri, de pildă, Baroul de Prahova consideră ca un sacrilegiu să mai pledeze in fa­ța unor magistrați lăsați sa moară de foame și declară că nu se vor mai prezenta la bară până ce aceș­tia nu vor fi puși de­asupra ori­cărei suspiciuni prin acordarea Al­tar a strictului necesar existenței celei mai modeste. D. Matei Cantacuzino scrie: „Re­gele râu inspirat șî in mod perfid sfătult poate să-și pună iscălitura in josul actului intitulat Constituți­­unea țarei românetti“.... Chiriașii se agită im­țiatriva Par­lamen­tului și o inoăerare sângere,­­să intre aceștia și proprietari e i­­nevitabilă. y. D.­­h­. Thoma Ionescu scrie că li­beralii ,,nu au modificat din Consti­tuția veche decât acele articole prin modificarea cărora puteau să suporta țara întregită, tot atâta vreme cât a suportat-o România mică, dinainte de războiu“. Opoziția «uită declară în fața Palamei în­chii că „prin acest act al său guvernul provoacă un conflict deschis intre Rege și națiune, me­nit să arunce țara in lupta sfâșietoa­re, răsțilin§«d ordinea de drept și săpam­ temelia consolidării nations Studențimea p lin toată țara se a­­gită, iar la Iași trece chiar în fapte. Populațiunea rurala izolată în cercul strâmt al comunelor pentru a nu lua contact cu centrul, înce­pe sa fiarbă și aburii sun­t gata de a s­t­ârli în aer capacul asupritor. Mari întruniri publice se­ anunță, atac” lu­^Capitaola cât și­ provîbiilic, pentru Duminică. ....Acestea sunt rezultate semna­late numai pe o singură zi. Nu ești mulțumit domnule Bra­­tianu ? ț rmiâ&pl­ ­in când in cind liberalii pun in fruntea afh­iostolii­ lor ..și rfifi­­cale cu­­ titluri serioase. De pildă Miercuri seara artico­­rod prim irata despre „Lipsa de seriozitate1'. ' De­sigur că se­ fdem apoh&a o­­perei lor de guvernământ. Ieri « fost convocați la Casa­­ școalelor lot senul de școli pentru a discuta,­­­sub presidența mirii s­­mrului respectiv,­­­diferite chestiuni relative la construcții de școli, . Tăcând atâta vi»e adunată la un loc fără să fie alături și un număr măcar egal de jandarmi, un cetățean a exclamat: . ~rr Asta nu poate fi decât, o în­­trunire de șobolani. Nise afirmă că poliția Capita­lei va da o ordonanță interzicând orice...­­incendiu în cuprinsul­ co­munei București pe timp de două luni. Motivul: toa­tă apa existentă a fost consumată cu prilejul asedie­­rei clubului partidlÎm national. •"...Asta ea și cum gu­vern­ul n’ar avea destulă apă la cap. ■ Constituția și bugetul au votate în doi­ timpi și trei miș­cări, fară opunemi , și fără pro­teste, de­cât cele­­ platonice dilua­te în­­ nenumăratele coloane ale ziarelor sau acele amu țte de trónt bele de apă revărsate cu furie, pe pereții optoziției. Ce a produs mai multă mișcare și desigur ca va produce­ s! de aci înainte e visa legea chiriilor. Clocită de luni de zile, cercetată pe dos și pe fața și la sfârșit de­pus­ i­eri și pe biuroul Camerei, pe Ce nu a putut stârni guvernul chestia Constituției a stârnit un singur m­ihistru cu o lege de importanță mult interioară celei votate zilele trecute in oralele en­tuziaste ale majorității care vedea in votul dat Constituției mea o asigurare de a sta la guvern. Dar legea chiriilor a stârnit pe­ lângă furtuna exterioară par­lamentului, acea furtună care se dezlănțue astăzi între proprietari și chimași, o nemulțumire mai puternică, mai amenințătoare și­ mai delicată deci, nemulțumire care s’a remarcat ori la Cameră. Bacă față de prima, guvernul nu a găsit cu cale de­cât să in­­terpuna intre beligeranți aceleași paturi de pușcă întâlnite de toți db aproape de două săptămâni, zilinic pe străzile Capitalei, față de a doua furtună guvernul se află până în prezent dezarmat. Forța baionetelor nu poate inter­veni in incinta parlamentului și mai ales pentru a­ domoli nemul­ I­uviurile­­ din sânul familiei libe­rale. * %• WintÄ­e elRf­­ii Camerei S’a putut observa m­anifestarea unor nemulțumiri reținute de multă vreme și cari nu așteptau dn­cât momentul • să țâșnească, zăgazurile ,solidarităței și­ ascul­tă­rei, oarbe ce caracterizează ac­tualul parlament liberal. Sub presiunea cetățenilor, ne­­mulțumirea multor deputați ma­joritari părea că vereu să se ma­­niferiteze mai de mult. Guvernul prin glasul sacadat și greoi al d-lui Ion Brătianu a știut să pună decarul de rigoare, aducând astfel cântecul la tonul lui nece­sar, absolut necesar votării Con­stituției. Și alți deputați liberali și-au călcat pe inimă votând Constitu­ția d-lui Chirculescu, mulți luați de curentul fantastic al cifrelor promițătoare din buget, și-au mototolit discursurile, amenda­mentele, propunerile sau opune­rile față de bugetul d-lui­ Vintilă. Dar toate trebue să aibă o mar­gine, își începutul manifestărei acestei nemulțum­iri an făcut cu ocazia legei d-lui Florescu. Sub presiunea străzi sau din imboldul unor sentimente de... dreptate, de mult prăfuite in con­­­știin­ța libertăților, unii deputați au îndrăznit ,să se opună proec­­t­ului prezentat, de actualul mini­stru al justiției, încercările de domolire n’art­­ mai avut succesul dorit. Pompele ,sau baionetele nu-și mai găseau terenul propice unei manevre cu efect. Intervenția d-lor Duca, Flo­­rescu, Vintilă sau Văitoianu n’au servit la nimic. ’Recalcitranța unor deputați, n’a putut fi in­ Legea chiriilor și urmările ei politice Majoritatea din camera in con­flict cu banca ministe­­rială. După fricțiunile dintre cetățeni vine rândui re­­in­ței ejrerilor dintre guvernimnen­tar­­ii. fi­oresen va fi evacuat a fost frântă nici prin aducerea piesei de rezistență ce e cuvântul „șefu­lui“ chemat de urgența, spre a salva prestigiul unei legi. Dar această manifestare de ori mai poate avea­ un motiv și ace­sta ar fi cel mai verosimil. Capii majorității din Cameră, acei cari, au fost siliți să conducă turma majoritară la votul Constituției, au avut cu vitele lor de furcă. Au pretins desigur pentru această lup­ta câștigată, oarecare recompen­se cari, poate au și fost promise. Zvonul remanierelor circul» des și dacă el nu are ca­ efect re­manierea, influențează­ design­ asupra sentimentelor ministeria­l bunilor cari nu așteaptă de­cât­ ocazia nemurită spre a-și face lod pe banca pe care astăzi stau d-nnii Sasu, Moșoiu, Florescu, Bana,­ Cos­ma,­­Inculeț etc.. Cum ministeriabili liberali sunt mmlți, cum pretențiile admise tre­­buesc satisfăcute, atunci numai rămâne nici o umbră de îndoială asupra motivului care a determi­­­nat primirea făcută, proectului cEej lege a drîui Florescu. . . *?’ N'a ivit posibilitatea unei reman­cieri . Atunci competitorii jâlb­u­lui­­ dreptăței dau atacul. D. Micescu s’a retras, d. Noi că Antonescu a absentat ori, dar mai rămân totuși domnii .Bălăne­­scu, Athanasovici, Chirculescu, etc., cari­ au promisiuni și mita țin veșnic în îndemâna guvernul­­ui lista de servicii făcute, aștept­­anti o recompensă. Lupta, e des­­­chisa, taurul e în antrena'. Turnul dorit vo avântă». Cum­­­va decurg« și ohm va sfârși lupta încă, nu se știe. ' •. J Ceea ce se știe însă cu siguran­­țupând că e faptul că în primul rând nu dragul de mai bine pentru echi­t­riași sau proprietari e motivte luptei începută ori la Cameră, c­i perspectiva unui minister de mult visat. Dar ceea ce se poate ști și cu mai multă siguranță e faptul că, din această luptă, pierderile chir­iașilor sau proprietarilor nu vot­ fi întrecute decât de pierderile su­­ferite de guvern care se află in trista situație de a asista la, o lup­tă familiară, dată pe socoteala iin­t­reg­ului regim liberal. , **#*0*4O#«**»#**«!»1 îarbnaziie din Bul­­garia Sofia 80 (Rador). — Autorități­le au luat­ măsuri severe pentr«* a se împotrivi acțiunei teroriste pornită de câteva grupuri ana«­heiste. Aceste măsuri au provocat câteva Incidente în Sofia și Țara» boli, unde poliția a întâmpinat­­ vie rezistență pe când proceda îs n­t­ multe arestări. La Sofia, un terorist s’a sinucis. La Taiubol­, au fost ciocniri între anarhiști și jandarmi. Un jandarm a fost ucis. Imediat ,dupa aceste miș­cări, s’a restabilit ordinea depli­nă in toata țara. Sitîfi în pagina Vl-a ULTIMA ORA EXPOZIȚIA pictorului Marin H. Georgescu deschisă de curând în sălile de jos de la Maison d'Art Cercetătorii obișnuiți ai expo­­ziților de pictură nu se poate să ne fi exclamat de surprindere ,intrând p rin expoziția d-lui­­ Marin I. Georgescu, deschisă de câteva ,*iîe în sălile de jos de la­­ Maison CArt­e. Fiindcă deja­­ război încoa­ce noțiunea de „expoziție“ artisr­tică a evoluat cu totul nemai însemnând in ultimul timp de­cât sală de vânzare a unei mărfi care prea, adesea nu pr­ea are ni­mic comun cu arta. Expozitiunile cari să merite cu adevărat acest nume, în preciepțiunea sa ■ dinainte de război, au fost rare, dureros de rare. Astfel cercetătorii obișnuiți ai sălilor d­e vânzare nu se poate să nu fi exclusitat surprinși intrând în expoziția pictorului Marin Georgescu. Aceasta e o expoziția in adevăratul in­te­res al cuvântu­lui în­ care artista­ expune nu o marfă spre vânzare, ci spre apre­ciere, spre admirație, fructul stră­duințelor, sale­ artistice, opera re­prezentativă a unei întregi­­ epo­ca din cariera sa de artist. Cele peste o­ sută de pânze expuse a­­cu­­m la Maison d’Art nu sunt, ast­fel o cantitate de marfă grupată în jurul unei sau a două bucăți în­ care, singure, artistul a ară­tat tot ce poate, — el fiecare în­ parte e un tablou definitiv, un lot a­parte în ea;*e artistul a pus tot talentul său. * De­și­ cunoscut de multă vreme publicului nostru, d. Marin ÎL Georgescu nu se află, după cum­ arată „catalogul", — un catalog care este el însuși o mică opera de artă, — nu se afla decât la a doua expoziție a sa. E. și aceste ț­n indiciu. In avalanșa de expo­ziții, de după război n’au fost de­loc rare cazurile de expoziții ale pictorilor cari se aflau încă școala a le Belle-Arte, și, încă în și mai puțin rare cazurile lor cam­ la intervale de pictori­câteva luni­ numai „făceau” câte o nouă expoziție, ajungând astfel într’un interval de 8 — T ani la a 5 sau a 8 expoziție. , D. Marin Georgescu, de­și cu­noscut de multă vreme publicu­lui nostru, nu se află decât la a doua expoziție personală a sa, încă dinainte de marele război artistul acesta se relevase puter­nic în diversele expoziții și „șalo­­loane” colective. Pe atunci d. Georgescu dădea speranțe, pro­­­mitea.. Și numai când a fost si­gur că’și poate ține aceste pro­misiuni, d-sa s’a prezentat publi­cului cu o expoziție personală. Sunt trei arci de atunci. Expo­ziția aceea a fost și revelatoare și consacratoare. Nivelul artei nu scăzuse atunci atât de mult ca azi și totuși expoziția aceea, cea dintâi din carieră, a constituit un adevărat eveniment artistic. Cunoscut publicului amator și •cunoscator­ de arta din expozit­ții­le colective, fără îndoiala ca Marin Georgescu era așteptat să fie văzut de mare, într'o expozi­ție personală. Iar el­ s’a prezentat acum trei ani îndeplinind speranțele, răsplătind toate toate aș­teptările.­­­­" După trei ani pictorul Marin Georgescu ne prezintă a doua sa expoziție personala, după ce prrin ultimele expoziții colective, — în care a fost aproape singu­rul remarcat de Familia Regalii, — ne întărise convingerea în ma­rele său talent. In sălile de jos de la Maison d'Art pictorul Georgescu ne pune în fața operei sale din cei trei ani p lin urmă. Nu mai e de data aceasta o împlinire a speranțe­lor puse" în talentul, unui tânăr artist, — de data aceasta e men­ținerea și statornicirea­ definiti­vă pe culmea artistică pe care l-a avântat prima sa expoziție. Și greu să împlinești speranțe isca­te de talentul înoscuit, fiind greu sâ cultivi acest talent,­­ dar cu atât mai­­ greu este să te menții­­pe culmea ridicată d­e speranțele împlinite, sâ nu te fure gloria ușoară a iscăliturei consacrate, să nu te­­ coboare setea de câștig,, să rămâi acelaș idealist preot al artei adevărate. Astfel această a doua expozi­ție dă­ o nouă aureolă artistică ,pictorului Marin Georgescu. Și cu aceasta motivele, atât de jus­tificate de puzderia, de manifes­tații artistice din ultimii ani, de a ne îndoi de nivelul generației artistice de azi, dispar : arta noa­stră , m­ai păstrează stâlpi puter­nici, iar tranziția între generația de mult consacrată și cea care nu va întârzia să i vie, e continuă și progresul evoluiază. Noua expoziție a lui Marin Georgescu este și tot numai după noi, cel mai de seamă eveniment artistic al sezonului, — este cea mai bună expoziție de pictură din câte-am putut vedea «la m­ultă vreme încoace. »■ ■ Fără să facă vre­ o concesie gustului profan, pânzele lui Geor­gescu atrag­ și farmecă. Totul concură in pictura aces­tui artist ca să-ți­ trezească sim­patia. Și fără voia sa criticul ori­­­cât de stăpânită ,ar fi judecata se simte încălzit și rigiditatea, adesea necesară, îl părăsește, — critica,­ devenind astfel, în ciuda sa de sigur, dar nu fără plăcere, un simplu cronicar artist de entu­­siasm­at. U­n desen corect și precis, că­­ruia artistul nu-i dă aparent toa­tă importanța, considerându-l ca accesoriu secundar al prcturei, — o paletă generos de variată și o îndrăzneală rară de procedeu, — toate puse în slujba unui talent impetuos egal și fără scăderi, iată­ esența calităților lui Marin Gorgescu iar­ acestora se ada­ugă o minunată știință a alege­rii, motivelor, o și mai minunată valoare a lor, o sinceră exprima­re a caracteristicei momentului și, — ca teehnică de expozant, o potrivită încadrare a pânzelor și o măiastră aranjare a lor după lumina sălilor. Cucerit, te lași purtat de vraje prin sălile de la Maison d’Art și­ numai cu mare greutate te poți fixa asupra pânzei celei mai re­prezentative dintre cele cari au motive alese din aceiași ramură. Citiți continuare în pagina II-a

Next