Epoca, decembrie 1933 (nr. 1462-1485)
1933-12-01 / nr. 1462
Hr. 1462 3 Iei REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, PASAGIU!» ROMAN ..(INTRAREA PRIN CALEA VICTORIEI), RECLAME și INSERȚII Se prinsese la ad-trația ziarului și la teals agențiile de publicitate Telefon: 3.82-11 Vineri 1 Decembrie 1933 Ziar al partidului conservator. Fondat în anul 1885 de NICOLAE FILIPESCU Nouă vase de război japoneze TOKIO, 29. .Radio). La șantierele din Osaka au fost recepționate astăzi de către ministerul marinei de războiu al Japoniei, trei distrugătoare. Fiecare distrugător are o capacitate de 528 tone. Tic, scmn pa țara, puterea mea de munca $i puterea mea de urnire. Nicolae ropeten In fața revizuirii . Unele concluzii de actualitate Revizionismul se întinde tot mai mult și nu numai în țările cari ar avea de câștigat ceva de pe urma modificări tratatelor. Cererea de revizuire a celor 168 de deputați englezi este un atestat că teama de război a devenit alarmantă. Pentru evitarea lui, se preconizează satisfacerea revizioniștilor, chiar în țările câți ar fi sacrificate în cazul revizuirii. Căci, desigur, cei 168 de deputați englezi nu sunt atât de naivi încât să creadă că revizuirea, odată începută, ar urma să fie făcută numai în favoarea Ungariei, sau numai pe socoteala Cehoslovaciei, Iugoslaviei și României. Teritorialmente, Anglia e cea mai mare războiului, prin beneficiarea deposedarea Germaniei de colonii. De aceea ,la cererea celor 168 de deputați, guvernul responsabil al Marii Britanii a răspuns categoric, nu. Convingerea cercurilor cu răspundere, atât din țările învingătoare, cât și din cele învinse, e făcuta, nu e posibilă o revizuire a tratatelor decât prin război. Și cum revizioniștii nu cedează, atmosfera se încarcă tot mai mult. Trebue deci să fim pregătiți. Toate problemele de ordin intern trebue sa se retragă pe planul al doilea, pentru a ceda locul de frunte chestiunii salvării actualelor frontiere naționale. Și cum, pregătirea materială și tehnică trebue să fie următoare celei sufletești, nimic mai natural decât chestiunea: cum stăm cu pregătirea sufletească? Nu știm dacă există în acest moment, altă țară, din frontul antirevizionist, mai puțin pregătită în acest sens. Suntem țara cea mai divizată, sufletește și cea mai puțin atentă la primejdiile externe. Cele 75 de procente românești ale populației conlocuitoare în România, sunt asaltate de mai mult de o duzină de partide românești, în programul cărora — cu 2—3 excepții — chestiunea conservării naționale e inexistentă. Moratorii, conversiuni, inflații, scăderi de impozite, găsiți în programele partidelor politice românești, câte vieți. Ele sunt însă convinse că granițele țării sunt inatacabile, deoarece chestiunea nu le interesează în nici un fel. Reese astfel, foarte firesc în *ntrebarea, dacă sistemul nostru reprezentativ nu este direct antinațional. Căci în această chestiune nu ne intersează firmele și lozincele partidelor, ci actele lor. Nu ne interesează că unele din ele, cea mai mare parte, poartă în titulatură și cuvântul „național” și nu ne interesează că programele lor vorbesc de promovarea elementului românesc. Ceea ce interesează e că ele divizează acest element și că îi distrag cu totul atenția de la primejdiile din afară. Iar dacă examinăm și chestiunea pregătirii materiale și tehnice a apărării naționale, care nu se poate improviza de azi pe mâine, rolul partidelor noastre politice de după război, al celor ce au guvernat, apare în aceiași lumină ca și sub raportul pregătirii sufletești a națiunii. Desigur, partidele românești de azi nu sunt lipsite de patriotism. Nimeni nu le poate face această injurie. Suntem chiar siguri ca în momentul când primejdia va fi evidentă, ele se vor uni. • Atâta însă nu e de ajuns. Căci pregătirea sufletească a națiunii se face din timp și mai ales cu mijloace tocmai opuse, celor practicate de partide. Nu rămâne vinovat decât, sistemul nostru de guvernare. Cititorul" să facă în această privință o paralelă între stările de lucruri din Iugoslavia și cele de la noi. In Jugoslavia nu se fac alegeri, vânturătoare de anarhie, în fiecare an. Națiunea este condusă de metode de continuitate și de stabilitate. Cu o populație mai puțin omogenă decât România, în Jugoslavia se face naționalism efectiv, iar nu numai vorbe, ca la noi. Sub raportul război, materiale pregătibi de și tehnice, comparația între Iugosalvia și noi ese mult în defavoarea noastră. Care ar fi fost azi, din punctul de vedere național, situația din Iugoslavia, dacă regimul politic de partide nu ar fi fost curmat acum 6 ani? Poate cineva contesta că Iugoslavia ar sta tot atât de rău ca noi? Nu continuăm concluziile. Ne mărginim numai să enunțăm termenii problemei. Cetățenii patrioți, acei cari sunt întâi români și numai apoi oameni de partid, vor duce concluziile până la capăt. D. noi Schimbarea de guvern sa și campania electorala ne-au îndepărtat de câtva timp de ceea ce se petrece în America. Și totuși evenimentele din Statele Unite merită o deosebită atenție. Peste câteva zile președintele Roosevelt va fi chemat să expună congresului rezultatele politicei sale. Nu era greu de prevăzut că experiența americană va fi un dezastru. Proporțiile catastrofei par să depășească însă prevederile cele mai negre. Lumea se întreabă dacă șeful statului american nu va fi obligat să-și depună brandatul. D. Franklin Roosevelt are multe puncte de asemănare cu un fost ministru român. Trecând de la un program la altul cu o uimitoare ușurință cât timp lumea nu a avut timpul material să înregistreze salturile sale, președintele Roosevelt se încăpățânează în greșelile sale de îndată ce adversarii încep sa i le arate. Și se încăpățânează în ele până la catastrofă. „Ah, găsiți că am făcut o prostie vă învăț eu minte. Prostia de care mă învinuiți, poate fi înmulțită cu zece”. Și dăi, și dai, și dăi. Colaboratorii cei mai intimi ai d-lui Roosevelt îl părăsesc unul după altul. Nimic nu-l oprește. D. Sprague consilierul tehnic al președintelui demisionează motivat. „Nu mai există alt răgaz împotriva cursei spre o inflație ilimitată, zice d. Sprague, decât răscularea și organizarea opiniei publice. D. Warburg fostul consilier financiar al delegației americane la conferința din Londra într’o comunicare făcută la Academia științelor politice și sociale din Philadelphia conchide în termenii următori: „N’a fost dat nimănui până în prezent să observe fenomenul dsemnat sub numele de inflație controlată”. D. Roosevelt s’a ales președinte cu un program financiar și monetar ortodox. Sub presiunea datornicilor agricoli din Texas, d. Roosevelt a alunecat pe panta devalorizării dolarului. Acest pas va fi fatal urmat de altul mult mai grav: inflația nelimitată. „Le Temps” cu data de 25 Noembrie scrie în această privință: „Pentru a micșora efectele crizei d. Roosevelt a crezut necesar să jertfească interesul general, unor interese particulare — ca acele ale plugarilor din Milddle West — și a fost astfel târât spre demagogia cea mai periculoasa, vrând să pună o monedă erijată în serviciul unei economii dirijate”. In toate direcțiile sistemul Roosevelt trosnește. Și sunt oameni la noi care n’au alt gând decât să experimenteze cu mijloace ridicole ceea ce a dat greș aiurea cu resurse quasi elimitate. America este țara cea mai bogată de pe pământ în aur. Statele Unite nu cunosc greutățile bugetare prin care trec statele europene. Tezaurului american trebue inflație pentru a-și mi-l echilibra bugetul. Și ceea ce n’a putut face în condițiile cele mai prielnice. Roosevelt adică să controleze moneda d-nii Iunian și Mihalache sun convinși că vor reuși în sărăcia noastră. Leul se va supune voiații d-lui Iunian, cum se supune la circ o fiară sălbatică biciului dresorului. Hotărât, suntm țara tuturor caraghioslâcurilor și tuturor caraghioșilor. GRISACARE FILIFESCU PC macle a lui fiposcocit Pretutindeni în lume este o frământare și o îngrijorare cum nu s’a mai pomenit din preziua marelui război. Toate țările își încordează puterile minții și ale sufletului spre a stăvili primejdia unei noi încăerări a popoarelor sau spre a-și apăra granițele, dacă ea nu se poate înlătura. La noi, și numai la noi, toate aceste griji amuțesc în fața preocupărilor electorale. Reușita în alegeri pare celor mai multe dintre partidele noastre politice mai însemnată decât siguranța hotarelor naționale. Români, înainte de a fi membri ai unui partid sau altul, nu uitați că sunteți cetățeni ai aceluiaș stat. Menținerea ordinei lăuntrice și păstrarea solidarității naționale sunt de o mie de ori mai de preț decât rezultatul alegerilor. Cu cât veți vedea, în propaganda unui partid politic, mai mult dezmăț și mai multă ahtiată după voturi, cu atât să-l votați mai puțin ll Ofensiva contelui Bethlen Fostul prim-ministru ungar ethlen, care a întreprins o câtăsire de propagandă in Anglia, a oganizat zilele acestea un ciclu , conferințe la Londra, care murind prin violența și agresivitata lor împotriva statelor viceintante. Aceste atacuri sunt conderate ca foarte lipsite de tact, mai ales că Bethlen va pleca în irând la Geneva ca reprezentant ai Ungariei la Liga Națiunior. Bethlen a declarat în conferințe sale de la Londra, că în stalele Micei înțelegeri domnesc reituri „barbare”, care o primea„ națiunea ungară, care are „viitură superioară”. In Europa centrală a constatat Bethlen se uce o luptă a unor națiuni culturale și inferioare împotrivanei națiuni de cultură superioar. După războiu, când națiunile ecine au rupt cu forță regiuni in fosta Ungaria, s’a repetat siuația când imperiul român care eprezenta cultura și civilizația a ost sfâșiat de Longobarzi, Ostropți și Vandali. După aceste ofense nemaiauzi, fostul premier maghiar atacă Cehoslovacia într’un fed și celealte țări din Mica Antantă în altul. Afirmă că dacă românii și roații s’au despărțit de Ungaria mai mult sau mai puțin voluntar, sovacii și carpatorușii au fost mulși cu forța Ungariei. Aceste rațiuni n’au fost întrebate de nineni cu cine vor să trăiască, după cum nu s’a pus o astfel de întrebare nici sașilor din Transilvania și nici minoritățile maghiare. In prezent a continuat Bethen, regretă și croații și românii din Transilvania, că s’au unit cu Iugoslavia și România și manifestă dorințe de a se întoarce la Ungaria. Bethlen a anunțat o nouă conferință despre „problema Transilvaniei, prin care va căuta să dovedească că românii de acolo doresc o realipire la Ungaria(!). Precum se știe în propaganda lor împotriva Cehoslovaciei ungurii se referă la axtronomismul slovac, iar în propaganda împotriva Iugoslaviei pe mișcarea croată. Spre a extinde pretențiile lor și asupra poporului din Transilvania, ungurii atribue acestui popor, tendințe maghiare ale, ca astfel să-și poată extinde cererile lor revizioniste asupra tuturor fostelor teritorii ale monarhiei Austro-Ungare. Bethlen vrea să dovedească că unii români au tratat cu ungurii pentru reîntoarcerea la Ungaria. In modul acesta propagandiștii unguri vor să se amestece în treburile interne ale României. Toate conferințele contelui Bethlen sunt pline de neadevăruri la adresa națiunilor Micei Antante. E vorbă de cea mai nerușinată campanie pe care propaganda maghiară a întreprins-o până în prezent în străinătate. --------- —....... Lărgirea conversiunii . De data aceasta nu o cere numai opoziția, ci și guvernul... în persoană, cum ar zice Caragiale. Lucrul îl citim in „Viitorul”, care spune că: „Parlamentul care se va întruni după sărbători, printre primelee proecte pe care le va lua în discuție va fi și acel al conversiunei. O legiferare definitivă în această chestiune este necesară, în interesul tuturor , categoriilor producătoare, paralizate azi în acțiunile lor de o legiferare haotică, provizorie, inechitabilă“. Așadar, conversiunea Vaida se modifică întrucât e haotică, provizorie și inechitabilă. Raționamentul este cu totul nou. Producătorii nu ar fi paralizați în acțiunea lor din lipsa creditului, ci pentru că în conversiunea Vaida s’au strecurat incoherente și inechități. Credem că „Viitorul" a uitat totuși ceva: greșelile de tipar. Producătorii trebue să fie paralizați în acțiunea lor și din cauza greșelilor de tipar strecurate în broșura conversiunei Vaida... Dar, să trecem peste omisiunea de formă a»Viitorului” și să-i urmărim fondul. ^ 1 Pentru că legea Vaida e haotică, provizorie și inechitabilă și — adăugăm noi — cu greșeli de tipar. ».Partidul național-liberal înțelege să soluționeze problema printr’o conversiune cât mai largă și care să nu știrbească din drepturile câștigate“. Mărturisim că abia acuma pricepem rostul premenirii conversiunii. Așadar conversiunea liberală nu va știrbi din drepturile câștigate ale debitorilor, iar în plus, va fi cât mai largă... Și pentru că ar părea neserios sase jure, „Viitorul“ ia de mărturie pe d. C. I. C. Brătianu, ministrul finanțelor, care a declarat cândva că „acolo unde datoriile sunt prea mari vor fi reduse chiar sub proporțiile fixate de legile actuale“ [sublinierea e chiar a oficiosului guvernului). „Viitorul“, amiiițind declarațiile ministrului finanțelor, pare a spune: ce-i mai dător opoziția cu partidul bancherilor? poftim, chiar directorul general al Creditului Rural este pentru o conversiune cât mai generoasă. Cu toate acestea, opoziția îi va da zor și să luăm de pildă pe d. Argetoianu, care spune într’un apel recent către alegători: „Guvernul Duca e și mai rău decât guvernul Vaida. Stăpânit de spiritul bancar, el va distruge și ce a mai rămas în picioare din buna lege a conversiunei pe care v’am dat-o ca un început de asanare a claselor producătoare“. Și „Uniunea Agrară“ nu spune , mai largă, drepturi câștigate, mai mult, etc., ca P. N. L, ci categoric. 1) reducerea imediată a datoriilor cu 75 la sută, plus 2) refacerea monetei. Iată clar cum, campaniile opoziției împotriva guvernului că nu e destul de larg și de categoric în chestiunea conversiunii — pe cari le combate „Viitorul“ cu declarațiile d-lui Dinu Brătianu — par îndreptățite. Și părerea aceasta e a alegătorilor. Cum poate dejuca P. N. L. acestea , denigrări opoziționiste? Desigur, oferind 80 la sustă reducere și refacerea monetei, plus un text corect, fără greșeli de tipar. Dar P. N. L. mai este păscut și de altă nenorocire electorală. Răuvoitorii lui, desigur tot opoziționiști, colpofteaza printre alegătorivSV,vin «A și N.-L. nu» se va ține de cuvânt, ca, din contră, va reduce conversiunea Vaida.. Că moratoriul a fost prelungit numai în vederea alegerilor și ca, anunțata studiere a unui nou proect de conversiune, fără angajamente precise și solemne asupra cotei de reducere, e numai o capcană electorală. Așteptăm deci în nerăbdare „Viitorul“ de mâine, să vedem cu ce argumente, mai combate aceste răutăți ale opoziției.. Și-i facem atent că chestiunea e vitală, căci ar fi ele. ».lipsite de scrupule, campaniile de falsificare a realităților, duse de unele grupări politice împotriva guvernului“ pe chestia conversiunii dar prind printre alegători... Și, după „Viitorul“, se pare că guvernul se interesează mai mult de alegători, decât de credit. Să-i cultive deci, cât mai bine. Cauzele crizei politice în Franța Un articol al d-lui Tardieu PARIS 29 (Rador). — Intr’un articol publicat în ziarul „La Liberté“, d. Tardieu analizează astfel cauzele crizei politice prin care trece Franța: „Franța are nevoie de patru garanții, cari în acest moment nu sunt realizate: „Intâiu, o armată totdeauna corespunzătoare nevoilor, atât ca efective cât și ca material. Or, durata serviciului militar a fost redusă la zece luni, fără consultarea Parlamentului. Efectivele noastre sunt insuficiente pentru a asigura in acelaș timp ocuparea fortificațiilor și libertatea de manevră. „Al doilea, o diplomație sprijinită pe singurele forțe reale care se găsesc in Europa la dispoziția noastră. Or, nu putem să contăm astăzi nici pe Statele Unite, nici pe Anglia, nici pe Mica înțelegere, nici pe Polonia. „Al treilea, finanțe sănătoase pe cari să se poată sprijini această armată și această diplomație. Or, finanțele noastre sunt o adevărată harababură. Tezaurul este la strâmtoare. In 15 luni am împrumutat 52 miliarde și avem un deficit care trece de 7 miliarde. Cât despre spiritul public, este paralizat de neîncrederea geonerală care se exprimă prin paralizarea afacerilor și prin tezaurizarea a 30 sau 40 miliarde franci. „Pentru a asigura Franței mijloacele, garanțiile și securitățile ele cari este lipsită astăzi, încheie d. Tardieu, trebuie să-i dăm un guvern și o majoritate capabile să facă o politică potrivită împrejurărilor. Acest guvern și această majoritate nu pot fi nici un guvern de partid, nici o majoritate de partid“. * PARIS, 29 (Rador). — Cel de al doilea consiliu de miniștri, care fusese fixat pentru mâine, Joi, a fost amânat pentru Vineri, deoarece miniștrii finanțelor și bugetului nu sunt încă în măsură să expună colegilor lor din guvern detaliile proectului pentru refacerea bugetară, care va fi depus Sâmbătă pe biroul Camerei, imediat după cetirea declarației ministeriale. Este probabil ca Sâmbătă, dimineața să se țină un nou consiliu de miniștri, după ce d. Chantemps, președintele consiliului se va prezenta în fața grupului parlamentar radical-socialist, PARIS, 29 (Rador). Din cercurile autorizate se declară că după toate probabilitățile, Camera va adopta, "fără dificultate, procedura extremei urgențe și amânarea discuției politice până după realizarea restaurării financiare. Aceasta pare să fie singura soluționa acceptabilă pentru mulți parlamentari, ea ușurând totdeodată adoptarea ansamblului profetului. S’ar putea să se acorde guvernului puterile necesare pentru realizarea pe cale de decrete a reformei administrative, de acord cu anumite organisme, cum ar fi comisiunea superioară de economii în care sunt reprezentanți funcționari, și sub rezerva aprobării ulterioare a parlamentului. — r — i —■—M—■ 1 | ——— D TARDIEU împărțirii In 1919, am împărțit pământurile marilor proprietari. Dar cum partidul național liberal nu a mers cu împărțirea chiar până la ultima limită, ca s’o facă, s’a născut partidul național-țârănesc. cut In 1931, d. Argetoianu a fădescoperirea împărțirea acestora creanțelor, a creat astfel un nou partid, al părintelui conversiunii. Din nenorocire pentru d. Argetoianu, invenția i-a fost furată și din binefacerile ei s-au împărtășit aproape toate partidele. Odată împărțite trebuia găsit altceva creanțele, de împărțit, și a fost găsit moneta. Invenția oarecum neperfecționată a d-lui Lupu, a fost dusă la desăvârșire, de d. Iunian și în urmă s’au împărtășit din ea și d-nii Mihalache și Argetoianu. De aici înainte însă, pentru inventatori nu mai rămânea decât retragerea la pensie. Se împărțise tot ce se putea împărți: pământ, creanțe și bani. Invenția d-lui Maniu cu socializarea industriei e ratată din capul locului. Nu atrage pe nimeni. Socializarea nu însemnează împărțirea. D. Maniu ar fi fost mai bine inspirat dacă ar fi cerut ca fabricile să fie demontate și piesele împărțite bucată cu bucată, alegătorilor. De aceea programul d-lui Maniu nu a mai fost îmbrățișat de nimeni, nici chiar de d. Mihalache, șeful și fratele său iubit. Așadar, epuizarea bunurilor de împărțit, punea o problemă de viață și de moarte partidelor politice. Un partid, dacă nu poate împărți ceva e condamnat la moarte. „Partidul” aduce cu parte, parte dintr’un întreg, împărțitură... Situația a salvat-o d. Cuza. Mai e ceva de împărțit, evreii. Cum de nu-și deferă seama până aci, partidele noastre! Dar, mai bine mai târziu. Acum nu e antisemit numai d. Cuza. In afară de Garda de Fier, au devenit antisemiți și d-nii Goga, George Vaida, Bocu și până Brătianu, la un punct chiar d-nii Mihalache, Maniu și Argetoianu. Ne întrebăm dacă după împărțirea evreilor, adică verilor și a situațiilor lor nuse va mai găsi ceva de împărțit. Cum vedem, problema epuizării... deîmpărțitorilor a fost numai amânată. Vor mai scorni ceva împărțitorii, ca să nu rămână fără meserie? In afară de împărțirea țării nu mai vedem nimic. Un om modest D. Iuliu Valaori a fost numit secretar general al ministerului de instrucție publică. D. Valaori a mai ocupat această demnitate și statele sale de serviciu în partidul liberal îi dădeau cu siguranță dreptul să aspire la mai mult decât atât. Activitatea sa în învățământ, etatea sa, pledau așișderea în acelaș sens, ca și ținuta sa trecută locul de conducere de la instrucție, în orice caz mai puțin sectar clubist, decât a altora. D. Valaori a primit totuși secretariatul general, în vreme ce mulți tineri sânt subsecretari de stat și chiar și mulți bătrâni și mari intelectuali ca d. Manolescu-Stringa, de pildă. Vremuri noul. Necesitate de a se împinge pe primul plan tineretul. Imperativele electorale ale momentului. Și multe alte explicații și argumente. Fie — Oricum însă, gesturile modeste sunt așa de rare, așa de rari oamenii cari socot că nu au drept cel puțin la un strapontin ministerial, încât se cade să notăm evenimentul. ÎNSEMNĂRI Printre frumoasele clișee ale „Dimineții“ găsim azi și unul care are dedesubt titulatura: lemnele săracului- E o roaba micuță, purtată, de un om. -Lemnele săracului? Bine ar fi, dacă ar fi și- atât. Căci obișnuit, săracul rabdă de frig. Și când poposește la ușa lui mica roabă din inimosul clișeu al „Dimineții’. e sărrbâtoare. A început, serios, frigul și sa anuntă iarnă grea. D-nii edili ai Capitalei, lărgitorii de străzi și deschizătorii de perspective, ar trebui să pue acum pe primul plan al preocupării lor, problema lemnelor. Din nefericire nu prea vedem semne de activitate susținută, în această direcție. Le așteptăm. „Dreptatea“ anunță că noul regim s-a și pus pe afaceri. Ar fi grabă, pentru că guvernul liberal iși bănuiește o existență scurtă. Ziarul d-lui Mihalache nu adaugă însă frazelor sforăitoare de denunț, nici o precizare. Despre ce , afaceri este vorba? *•" In această materie nu pot fi admise jumătățile de cuvânt. .Trebue vorbă clară, și răspicată. Ce știe „Dreptatea“? „Patria“, care era pe vremuri un ziar reținut, de urbană atitudine și de control în formularea atacurilor, a adoptat de-o vreme tonul ziarelor de partid din regat. Aceiași violență, aceiași destrăbălare verbală, aceiași sforăială dubistâ fără miez, duhnind exagerarea și totala lipsă de seriozitate. E înspăimântător cu câtă ușurință și-a apropiat lumea politică ardeleană toate scăderile celei din vechiul regat, fără a-și însuși și puținele ei calități. Ther. stț , Alte depoziții in procesul incendierii Reichstagului BERLIN. 29. (Rador). — Agenția „Wolf” comunică: După depoziția consilierului Heller, făcută în ședința de ori a procesului incendiatorilor Reichstagului, acuzatul Dimitroff a declarat că documentarea poliției politice citata. U. J îlrili dovedește in mare parte ceiace Dimitroff a susținut anterior, adică faptul că partidul comunist nu a căutat în primul trimestru al anului 1933 nici o ocazie pentru a provoca o mișcare armată și că incendierea Reichstagului nu are nimic de a face cu partidul comunist. Polițiștii Will din Hamburg Hohmann din Koenigsberg au consifirmat depozițiile consilierulu Heller. Au fost audiați apoi diferiți polițiști din orașele de la frontieră, Frankfurt pe Main și Duesseldorf, cari arată observațiunile făcute de ei cu puțin înainte de incendierea Reichstagului. Acești martori au declarat că au observat în acea epocă o intensificarea a activității curierilor comuniști, numeroase furturi de explozibile, cum și o puternică propagandă în favoarea revoluției proletariene. Polițistul Staeglich din poliția Altonei a arătat evenimentele petrecute în cursul „Duminicii sângeroase“, când împotriva unui atacul comuniștilor cortegiu naționalsocialist a provocat moartea a 18 persoane și rănirea a 60 de național-socialiști. Martorul a citat alte atacuri comuniste produse ulșiterior. Totul era pregătit pentru războiul civil, a afirmat martorul, și nu se aștepta decât convenit pentru începerea semnalul acestui război civil. BERLIN 29 (Rador). — După reluarea ședinței în procesul incendiuiunii lui Reichstagului, a<„..a. ” Dimitroff a întrebat ce înțeleg autoritățile prin „revoltă comunistă”. Mai mulți comisari ai poliției criminale au extins măsurile luate de poliție pentru prevenirea priejdiei, printre care arestarea fruntașilor comuniști, înainte de incendierea palatului Reichstagului și după această incendiere. Judele de instrucție Lepsche de pune apoi ca martor, în legătură cu numeroasele anchete pe care le-a condus, cu privire la preparativele de revoltă armată ale comuniștilor Martorul dă o mulțime de amănunte sprijinindu-se pe observații culeși în mai mulți ani, în legătură cu pregătirea ideologică și pregătirea tehnică. Aceste preparative au avut Ioc mai cu seamă în primele luni ale anului 1933.#■ BERLIN, 29 (Rador). — Agenți: „Wolff” comunică: In ședința de azi a procesului incendierii Reichstagului, a depus secretarul general al prefecturii dpoliție din Duesseldorf, Brosig. Brosig a afirmat că în ajunul incendiului Reichstagului comuniști au alcătuit o coloană de partizan, însărcinată cu otrăvirea proviziile din bucătăriile detașamentelor de asalt național-socialiste. Această otrăvire trebuia să se producă în cazul când revoluția comunistă ar fi izbucnit. *