Epoca, mai 1935 (nr. 1878-1900)

1935-05-07 / nr. 1881

Rezultatele alegerilor din Iugoslavia — Guvernul a întrunit mari majorități — BELGRAD, 5. (Rador). — Primele rezultate ale alegerilor dau indicațiunile următoare: Circumscripția Belgrad, Ze­­muiî și Pancevo, 90 la sută din voturile exprimate au fost obți­­n­­ute de lista Sevtici, iar 10 la sută de opoziție. In localitatea Susak, lista Iev­­tîcî, 80 la sută din voturile ex­primate. La Ljubljana, la ora nouă vo­­t sera pentru lista ievtici 2494 de alegători ,pentru lista Macek, 5, pentru listel e ? ?ot?e* Mixi-D. JEVTICI movnc­ niciunul. La Skoplje, la ora 11 și 30, lista Sevtici obținuse 75 la sută din voturile exprimate. La Banja Luka (Bosnia), lista Sevtici a obținut peste 75 la sută din numărul voturilor. La Zagreb operațiunile electo­rale se desfășoară într-un calm perfect. Alegătorii se prezintă în număr mare la vot. in toată țara, de altfel, până la amiază, ordinea nu a fost niciun moment tulburată. LA GELGRAD BELGRAD, 5. (Rador). — După rezultatele provizorii ale alegerilor din Capitală, lista d-lui Zeftiri a ob­ținut 30.000 voturi, iar toate cele­lalte liste la un loc au totalizat a­­proximativ 9.000 de voturi. Astfel, toate cele cinci mandate pe cari le dă Belgradul, vor fi atri­buite listei guvernamentale. VICTORIA D-LUI JEFTICI BELGRAD, 5« (Rador).* In toată țara, alegerile au decurs în calm și ordi­ne. Participarea la vot a fost foarte mare* După știrile sosite la Bel­grad în cursul serii, victo­ria guvernului ar fi sdro­­fen­care. Se pare că lista d-lui Sevtici a obținut ma­joritatea absolută pe ța­ră, ceea ce îi asigură 300 mandate în Cameră. Lista d­lui Macek ar ob­ține maximum de 50 de mandate. * BELGRAD, 5. (Rador). — A- genția „Avala” transmite: Pe baza informațiilor centra­lizate până aproape de miezul nopții, se poate afirma că alege­rile de astăzi au constituit o mare victorie pentru lista d-lui Sevtici, președine­le Consiliului. Cifrele definitive nu sunt cu­noscute încă deoarece rezulta­tele se calculează în capitalele banovinelor. Primele rezultate vor fi cunoscute după definitive miezul nopții. * BELGRAD, 5. (Rador) — Din rezultatele alegerilor, cunoscute până la miezul nopții, se poate deduce că cele două liste sioniste ale d-lor opoziție- Lroti­i și Maximovici nu vor pu­tea obține niciun loc în Parlament. In adevăr, se pare că a­­ceste liste nu au putut în­truni decât vreo zece m­ii de voturi fiecare, câtă vreme cvorumul cerut pen­tru ca o listă să poată participa la distribuirea mandatelor este de 50.000 voturi. Starea d-lui Randin D-sa va suferi o intervenție chirurgicală PARIS. 5. (Rador). — Se a­­nunță din Auxerre că d. Flandin a trecut noaptea în condițiuni bune. In curând, brațul fracturat va fi pus în ghips. D. Flandin va fi adus la Paris fie în cursul serei de azi, fie în cursul serei de mâine. După alte informații, se arată că d. Flandin va pleca chiar azi după amiază la Paris, unde va suferi o intervenție chirurgicală fără gravitate insă destul de de­licată, deoarece prezintă o triplă fractură a humerusului stâng. STAREA PREMIERULUI FRANCEZ E SATISFĂCĂ­TOARE PARIS. 5. (Rador). — Azi după amiază a sosit în capitala d. Flandra, președintele consiliu­lui de miniștri, venind de la Au­xerre. Starea d-sale este satisfăcă­toare. AMĂNUNTE ASUPRA ACCIDEN­TULUI PARIS. 5. (Rador). — Accidentul în care a fost rănit președintele con­siliului s’a produs în timp ce d-nul Flandin mergea să voteze în satul Domecy, al cărui primar este. După producerea accidentului, populația micului sat a fost profund impresionată de cele întâmplate, iar la vot, lista d-lui Flandin a obținut 88 de voturi din totalul de 109 vo­tanți. OPERAȚIA VA FI FĂCUTĂ ASTAZI PARIS, 5. (Rador). — D. Flandin este îngrijit într-o clinică de la Neuilly. Se pare că mâine va suferi inter­venția chirurgicală. PREȘEDINTELE REPUBLICII LA D. FLANDIN PARIS, 5. (Rador). — D. Lebrun, președintele republicii, a vizitat pe d. Flandin în clinica de la Neuilly, unde a fost internat președintele consiliului. Afară de vizita d-lui Lebrun, me­dicii au interzis orice altă vizită, pentru a nu obosi pe pacient, a că­rui stare generală este de altfel cu totul satisfăcătoare. Deoarece s-a prescris d-lui Flan­din un repaus absolut, d-sa nu va putea să participe la consiliul de miniștri de Marți. D-NII MUSSOLINI ȘI LITVINOV UREAZĂ ÎNSĂNĂTOȘIRE D-LUI FLAN DIN PARIS, 5 (Rador). — D. Laval, ministrul afacerilor străine, a primit din partea d-lui Litvinov o telegramă prin care comisarul sovietic al afacerilor străine își exprimă regretele pentru acci­dentul suferit de d. Flandin. D. Litvinov roagă pe d. Laval să transmită președintelui con­siliului urările sale de grabnică­­vindecare. O telegramă asemănătoare a fost primită din partea d-lui Mussolini. * PARIS. 5. (Rador).­­­ D. Flandin a primit din partea d-lui Beneș o telegramă cu urări de grabnică și complectă restabilire. PUN­DAȚI­A IOAN I. DALLES B­ilevardul Brâteanu Sâmbătă în Mai 19S5 ,ia­r seara va avea Loc Gostferisița diluai Aleas âtestețeanta «teapa?© EVOLUȚIA CRIZEI­­ M­ONDIALEI cp cocgiss de vânsare egensia­­ lean Feder *&?e­ierele „Adevărul”, Str. Const. Miile Mo­­ni—»­ EPOCA ULTIMA ORA De ce a venit d. Iuliu Manium Capitală Ce se atribue fostului prim-ministru. Amicii d-lui Vaida și noul partid.­O reclam­ație d-lui primar general De câte ori, d. Iuliu Maniu so­sește la Cluj pentru a lua trenul spre Capitală, corespondenții ziarelor vestesc telegrafic, că mari evenimente politice se lea­gă de voiajul fostului prim-mi­­nistru. In ultimul timp în deo­sebi, d. Iuliu Maniu a fost înso­țit în călător­iile spre București de un cortegiu de știri. Niciodată entuziasmul repor­tericesc al corespondenților clu­jeni, nu a primit o justificare. D. Iuliu Maniu n’a făcut în Ca­pitală nici declarații senzațio­nale și nici n’a creiat vre-o e­­moție vieții politice. D. Maniu venea sau să asiste la ședințele parlamentului sau ale partidu­lui iar în timpul vacanței, în in­terese ersonale. Când a vrut să informeze partidul sau Parlamentul, fos­tul prim ministru a avizat cu francheță iar discursul ros­tit la legea stării de asediu, avea unele părți de mult cu­noscute. De ce am face acum altfel? La congresul de la Rio, d. Maniu a făcut apoi, o declara­ție. S’a înrolat de bună voie în disciplina de partid și ce motive ar avea, după mai pu­țin de o lună, să se contra­zică? Deci, normal este că «I­­­uliu Maniu a venit în chestii particulare. De altfel amicii d-sale, cu cari s’a văzut în Capitală, afirmă că fostul prim-mi­­nistru e preocupat de chestiuni intime a căror soluționare necesită pre­zența d-sale în București. Poate că sunt o decepție pen­tru doritorii de senzațional, a­­ceste constatări. Ele simt însă perfect exacte și orice altă ver­siune rămâne de domeniul fan­teziei. D. Maniu n’a venit să vadă nici pe d. Mihalache, nici pe d. dr. Lupu, cari se găsesc la țară pentru vremea vacanței. Dacă ar fi avut asemenea intenții, d. Iuliu Maniu n’ar fi ales zilele când amicii d-sale sunt absenți din Capitală. Dacă președintele partidului va fi întors înainte ca d. Maniu să fi părăsit Capitala, desigur că d-sa îl va vizita. Deci clar, vizita d-lui Iuliu Maniu, trâmbițată telegrafic de la Cluj, e pur și simplu de ordin particular. CE SPUN VAIDIȘTII Dar dacă d. Maniu n’are in­tențiile cari i se atribuie, prie­tenii d-lui Vaida, mărturisesc atitudini cari sunt foarte inte­resante. Sunt așa, mai ales că ele diferă între Cluj și Bucu­rești, între șef și prieteni. In adevăr, intimii d-lui V­aida-Voe­vod afirmă că fostul prim-ministru e foarte plictisit de unele ieșiri ale oficiosului din Capitală, în contra frunta­șilor ardeleni din partidul național-țărănesc. Aceste atacuri—după opinia d-lui Vaida, — nu numai că nu folosesc cauzei sale, dar creiază o stare de s­pir­it in Ardeal, ostilă și apoli­tică. In special d. Vaida a in­terzis categoric orice a­­tac în condra d-lui Iuliu Maniu. De azi încolo, fos­tul președinte al consiliu­lui diriîjent nu va mai fi atacat sub nici o formă, de oficioasele de la Bîscu­rești sau Cluj, ale lui Nu­merus valachicus. D. Vaida își dă seama că a lăsat frâu prea liber, a­­depților săi. O cauză nu se servește prin întreținerea unor atacuri personale sau a unei campanii in care d. Vaida Voevod poa­te fi pus în cauza, prin complicitatea unei guver­nări trecute. Iată de ce, atitudinea d-lui Vaida față de d. Iuliu Maniu merită să ne preocupe. Poate că ne vom felicita că subli­niem acest fapt, miez al unei conjuncturi politice nemărtu­risită încă. Două fapte sunt încă de a­­dăugat în concluzie: Intâm­ întârzierea ce o pune d. Vaida de a veni în Capitală și al doi­lea, tărăgănirea constituirii ,,frontului românesc” peste e­­nervarea tot mai mare a ami­cilor vaidiști cu sediul în Ca­pitală. ȘI O CHESTIE PENTRU D. DONESCU N’am încetat a sublinia activi­tatea plină de roade a d-lui Al. Donescu primarul general al Municipiului. O facem cu mare bucurie, fiindcă devotamentul d-sale pentru progresul Capita­lei, e ceia ce dorim noi și de a­­cum încolo tuturor edililor. Dar ne obligă câteva reclama­ții să sustragem încordarea d-lui primar general și să-l sesi­­zăm de câteva fapte, cari în mod nemeritat se resfrâng asu­pra d-sale. O măsură nu e cer­cetată întotdeauna la locul ei de origină. Ea se atribue­ cu u­­șurință capului comunei chiar când acesta habar nare de ea. E vorba de U. C. B. O seamă de proprietari frământați cu e­­poca de mutări, se plâng că con­ducătorii acestei instituții ca de altfel și cei de la electricitate, grăbesc in mod neomenos înca­sarea nu a restanțelor, ceia ce ar fi normal, dar a facturilor în curs. Metoda se­­ aplică cam așa: Se închide apa sau electrica, într’o bună dimineață, fără preaviz și mai ales obligând pe proprietar s’o redeschidă cu o taxă de 25 și 30 lei. Graba deci, trebue căuta­tă în dorința de a se aplica a­­menda. Fiindcă un proprietar care datorează o mie lei nu poa­te fi jignit chiar dacă întârzie o lună cu plata. In definitiv_inter­­vine aci nu numai o culantă de furnizor indispensabilă chiar și monopolurilor dar există o ga­ranție a abonatului care pune la adăpost de orice risc pe furnizor. Dar, capul acestor instituții, e primarul general, care, om deli­cat și extrem de gentil, n’are de­sigur habar de teroarea ce se deslănțu­ie în fiece zi, în fiece cartier. Un funcționar oarecare, socotind că registrul de contabi­litate are evidențe prea cicăli­­toare, forțează nota. Să se ia măsuri contra acestor funcționari și să se asculte plân­gerea cetățenilor. E ceia ce ru­găm pe d. Al. Donescu. Vișara D. V­AID­A-V­OE­VOD D. IULIU MANIU Ultime informații Aseară a ancorat la Constanța iahhtul Alpha. Au sosit cu acest vas d. Lu­cien Romier, d-ra Elena Văcă­rescu, d. Osutzky ministrul Ce­hoslovaciei la Paris, d-na Paula Osutzky, d-na Yvonne și d. Leon Cotnăreanu. Distinșii oaspeți au fost salu­tați la debarcader de șefii auto­rităților locale și de d. Ștefan Nenițescu din partea direcției presei. Oaspeții au părăsit Constan­ța azi dimineață, cu rapidul. Asociația „Amicele Tinerelor Fete’’ aduce la cunoștința mem­­brelor și a celor ce se intere­sează de această organizare, că adunarea generală a fost fixată pe ziua de 16 Mai 1935 ora 4.39 p. m., la sediul Asociației din str. Barbu Catargi No. 16. D. mareșal Averescu soește în Capitală Duminca, 12 cor. D. Stelian Popescu, a sosit a­seară in Capitala, venind dela Paris. Azi 6 Mai se redeschid cursu­rile la universități și la toate ce­lelalte școli de toate categoriile. Tot azi vor începe probele o­­rale la examenele de definitivat ale învățătorilor. Sir Reginald Hoare, ministrul Marii Britanii la București, va primi pe membrii coloniei en­gleze, cu prilejul serbărilor ju­biliare de 25 ani de domnie a M. S. Regelui George al V-lea, azi 6 Mai, între orele 7—8.30 seara. Conferința înțelegerii Balcanice, va dezbate importante probleme e­­conomice interesând statele care fac parte din această înțelegere. Consiliul economic al înțelegerii Balcanice, care, după cum­ se știe, s’a întrunit de curând la Ankara, a întocmit un memoriu amănunțit in această direcție. Memoriul după ce analizează pro­­blemele economice dintre cele patru state, conține propuneri concrete cu privire la căile pe cari s’ar putea rezolvi acele probleme. Intre altele, memoriul arată necesitatea și moda­litățile de recordare a căilor de co­­municație maritime, terestre și flu­viale dintre cele patru state. Consiliul permanent al înțelegerii Balin­snice va examina aceste propu­neri și va hotărî. D. G. Tătărescu, președintele con­siliului a oferit cari­e­ lui .lan Seba ministrul Cehoslovaciei insignele or­dinului „Marele Cordon al Stelei Ro­mâniei” ce i-a fost conferit de M. S. Regele. Ministerul nostru de externe va trimite la Constanța, în întâmpina­rea d-lor Tsaldaris, Maxim­os și Tew­­fie Rustu Arras, delegați speciali, cari să însoțească pe distinșii oas­peți până la București. Eri la amiază a sosit in Capitală delegația germană pentru încheerea acordului de plăți și a convenției privind exportul produselor noastre petrolifere în Germania, în frunte cu d. Wohlrat director ministerial al departamentului economiei națio­nale. Seara s-a oferit oaspeților un di­­neu la legația germană. Au participat și­­ d-nii I. Manole­­scu-Strunga ministrul industriei și comerțului și I. Evian, secretar ge­neral. întrevedere George Brătianu-N. Iorga D. Gheorghe Brătianu va mulțumi c­uî Iorga pentru articolul publicat în „Neamul Românesc”. E foarte probabil ca șe­ful georgiștilor să vizite­ze chiar în cursul acestei săptămâni pe ei: praf. lorga. D. Jean Th. și conferința inter­balcanică D. Vaida vine în Capitală D. Jean Th. a propus guvernului să organizeze banchetul Micii înțele­geri la restaurantul Fin­Este aproape sigur că d. Vaida va fi în Capitală înainte de sfârșitul lunei. Fostul prim-ministru vine să prezideze consiliul soc. neb­i. D. Jean Th. presupune că se întăresc astfel legă­turile cu Roma­ Româno - Americană, al cărei președinte este. Cu acest prilej d. Vaida va vedea pe amb­ii d-sase politici. Programul conferinței interbalcanice Programul conferinței interbalcanice a fost în­tocmit. D. N. Titulescu care a sosit în țară, va prezenta programul Su­veranului. Ministrul nostru de ex­terne va asista la confe­rința de la Ateneu a d-lui Lucien Romier. Ungaria și conferința dela Veneția VENEȚIA 5 (Rador) __ In rinței dela Roma, o reglementa cercurile informate se crede că la conferința ce se va ține la Ro­ma, cele trei țări, cari actualmen­te sunt întrunite la Veneția, și anume Italia, Austria și Unga­ria, își vor păstra deplina lor li­bertate de acțiune și de vederi. La Veneția este vorba să se găsească numai un minimum de înțelegere asupra unor anumite puncte. Acordul franco-Italian din 7 ianuarie a pus chestiunea rapor­turilor Italiei cu, deoparte, Unga­ria și Austria, iar de altă parte, Mica înțelegere, pe un nou te­ren. Sprijinul pe care Angliai l-a dat acestei politici, prin comu­nicatul din 3 Februarie, face ca soluția problemei să apară și mai importantă. Apropierea dintre Italia și Iu­goslavia — cred aceleași cercuri — a trezit susceptibilitatea Un­gariei, care cere, înaintea confe­RENEȚIA, 5. (Rador). — Reuni­­unea de azi italo-austro-ungară, în­cepută la sfârșitul dimineții, a du­rat două ore și jumătate. Negocieri­le vor fi continuate mâine. In întrevederea de azi au avut cu­vântul mai mult tehnicienii celor trei țări. Atitudinea lor a fost preci­zată în cursul nopței prin conversa­re­a plângerii Iugoslaviei la So­cietatea Națiunilor. Hotărîrea Germaniei de a se reinarma pune chestiunea liber­tății reinarmării celorlalte țări dezarmate. Italia însă crede că această chestiune depinde numai de Societatea Națiunilor. Ea nu va fi discutată oficial la Roma. Italia crede, în sfârșit, că a­­cordul franco-sovietic va da mi­cei înțelegeri sentimentul secu­rității. Deasemeni, privește fa­vorabil participarea oarecum a­­sigurată a Poloniei la conferința de la Roma. UNGARIA CEDEAZA Alegerile de la Giurgiu contestația partidului național-țărănesc La alegerile pentru noul consiliu al municipiului Giur­giu, au obținut: Lista partidului liberal 2080 voturi. Lista d-lui D. R. Ioanițescu 1065 voturi, Partidul național-țărănesc 682 voturi, Georgiștii 244 voturi, Național-agrarii 200. Din cele 36 locuri în consi­liul municipal, guvernamen­talii vor lua 24 locuri, iar lis­ta vaidistă a d-lui D. R. Ioani­țescu 12 locuri. împotriva alegerilor s’a făcut contestație de par­tidul pentru național-țărănesc, faptul că lista d-lui D. R. Ioanițescu, de­și dizidentă, a întrebuin­țat semnul oficial al par­tidului — cercul. In noul ziar al d-lui Em. Socor unele mărturisiri interesante asupra prici­nilor cari au dus la dispa­riția cotidianului A. B. C. Ni se spune că ar fi în pri­mul rând dezgustul tovă­rășiei cu un om pe care ultime informații îl ară­tau patronul unui bordel care ar funcționa deghi­zat la băile Eforiei. Nu știm întrucât aceste picante amănunte, mai pi­cante chiar de­cât chiui­turile și ghicitorile popu­lare deochiate reproduse de un ziar din cartea unui profesor universitar, co­respund realității. Ne gândim însă că în orice caz interesanta in­stituție publică de la băi­le Eforiei, are corectivele și avantajele cari izvorăsc din perceptele „numerus valachicus”. Se spuște că om­ul sfin­țește locul. Pot fi istabi­late în definitiv, prin în­­nalte prezențe, și înde­letniciri ori patronagii pe cari codul penal le califi­că într’un anume fel. In acelaș timp, pe fron­tul bordeiului politic, se vorbește insistent despre o apropiere protocolară și despre o strânsă cola­borare intre gogîștî și vai­diști. In timpul pe care 3-l lasă liber ocupațiile sale industriale, eminentul ei lector d. D. R. Ioanițescu (victorios acum în alege­rile comunale de la Giur­giu), cooptat în comisia pentru redactarea nou­lui text constituțional, pre­gătește așezările româ­nești de mâine. E un semn al vremii, chiar dacă noile text ai a­­șezământului tal, nu va aboli fundamen­tnumite decăderi civice­. Ne apro­piem în fiecare zi tot mai simțitor de un? parată­vele pe cari Se fixa Petre Carp omului politic, și ân viața particulară, și în cea de sfat. Lăsând însă toate aces­tea fără ca o parte, — l&scasrî însemnătate! — ne întrebăm ce utilitate ar po­tea vedea d. Grogja in­­tr’o acțiune partidul — îla © © mumă c*x­­drum d­e constituire al d-lui Vaida.. Căci anumite legende sunt azi perimate» Nu­ ne putem­ închipui că numai d. Goga nu știe ce­ia ce știe ază toată fraimeas­că în felul acesta nu voi­­mnbăibeni mai repede foi­le de porumb. Atunci ? Dar cine poate pătrunde toate misterele vieții maesstre politice.. in ce ne privește sân­te­m­ tentați să credem că zvonurile colaborării Go­­­ga-Vaida aparțin cadrului monotoniei vacanței poli» VIAȚA POLITICĂ Colaborarea Goga-Vaida

Next