Epoca, august 1936 (nr. 2247-2272)

1936-08-01 / nr. 2247

învârteli didactice FORMULE FALIMENTARE D. Mussolini s’a rostit împotriva politicii celor două blocuri. Totuși aceasta este sin­gura care poate asigura pacea Europei. Învinșii marelui război nu pot fi satisfăcuți fără un con­flict armat. Nu încape în­doială că Germania a câ­știgat mult teren de la semnătura tratatului dela Versailles. Drumul care-i mai rămâne de parcurs pentru a redeveni Germa­nia de înainte de război, este însă mult mai lung decât acel pe care l-a străbătut până astăzi. Europa se înarmează până în dinți, pentru că știe ce se va întâmpla de îndată ce învinșii vor tre­ce de la chestiile de omor propriu la revizuirea teri­torială a tratatelor. Singurul mijloc de a menține pacea, este de a opune statelor învinse un bloc mult mai puternic al țărilor învingătoare, un bloc atât de puternic, în­cât nimeni să nu poată de­clara război, fără a fi si­gur de înfrângere. O asemenea politică nu poate conveni Italiei, căci ea implică situaței clare. Nu poți fa­ce parte din ambele tabere, așa cum unii alegători sunt scriși în aceeași clipă în­în diferite partide. Ținta politicei mussoli­­niene este străvezie. Ea dorește cu emfinerea con­glomeratului de puteri, cari nu se pot înțele­ge, pentru a juca rolul de arbitru. Italia va fi de toadea Franței de câte ori Reî» cinul va încerca să-și întă­rească poziția la Vierna; alături de Hitler în che­stia colonială, își va nego­cia scump votul și în dreapta și în stânga de în­dată ce va fi vorba de ex­pansiunea germană spre răsărit. . Și pentru a fi sigur că în majoritatea chestiilor, ce se vor dezbate, glasul său va fi hotărâtor, d. Musso­lini caută să dozeze con­siliul diriguitor al Euro­pei, după singurile sale interese. Soluția Mussolini în­seamnă continuarea hao­sului, de până astăzi, care a dat rezultate atât de ferne pentru Italia, și atât de proaste pentru lumea întreagă. Formula i mussoliniană la prima vedere este se­ducătoare. Europa nu trebue împărțită în două tabere potrivnice. Cine n’ar fi bucuros ca o înfră­țire generală să domnea­scă în lume. Dar precum d„ Blum ex­ponentul unui partid pe Bitîc la baza ideologii că­reia stă ideea de pace, a avut curajul să proclame că trebue câte­odată să riști și războiul pentru a menține pacea, să avem forța de caracter în sine să privim adevărul în fa­ță, lepădându-ne de for­mule cari au dat faliment și care nu au măcar scuza sincerității. Blocul înfrățirii gene­rale este dintre aceste, GRIGORE FILEPESCU 2247­3 lei REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, PASAGIU­, ROMAN (INTRAREA PRIN CALEA VICTORIEI) RECLAME și INSERTE Ce primesc la ad­irația zi­arul­ui și la tifata agențiile de publicitate Telefon: 3.82-11 Sâmbătă 1 August 1936 Ziar al partidului conservator.. • Fosilii is­usin ISIS de NICOLAE FIU FISCR D. i dr. Angelescu fiind părintele școlii românești, nici-o mirare că d-sa urmărește de aproape toate amănuntele și că ori de câte ori se constată vre-o scădere, vre-o nepo­trivire ori vre-o întârziere în pas cu vremea, vin numai decât legea și regulamentul modificărilor ne­cesare. Nici­ o mirare așa­dar că printre aceste schimbări de la an la an figurează și programele analitice, programele care fixează ce anume materii sunt obligatorii în fiecare școală și în fiecare clasă. Aceste schimbări programatice he au de ce provoca încurcături. Ele sunt comunicate direcțiilor înainte de începutul anului școlar, profesorii­­ iau cunoștință și-și a­­ranjează cursurile conform nouilor prevederi. Intervine însă un amănunt de nimic, care, se spune, duce la multe încurcături și proteste, și anume amănuntul cărților de școală. Profesorii nu pot recomanda ele­vilor, la începutul anului școlar, de­cât cărțile aprobate de ministe­rul instrucției publice, iar pentru ca să poată fi dată această aprobare, cărțile trebue să fie conforme cu programele analitice. Prin urmare, program nou, carte nouă. Aici începe micile încurcături despre cari vorbiam mai sus. Pen­tru mai multă claritate să dăm cu­vântul d-lui Grigore Cotlaru pre­ședintele asociației profesorilor se­cundari din Galați, care într-o scri­soare deschisă adresată d-lui mi­nistru al instrucției spune: „Desele modificări ale programei analitice (de la 1929—1933 aproape anuale) au făcut ca manualele ti­părite în anul 1929 să nu mai cores­pundă programei din 1930, cele din 1930 programei din 1931 și așa mai departe. " Aceste programe modificate nu s’au comunicat mai niciodată școa­­lelor, mai înainte de începerea cursurilor. Ca și anul trecut de alt­fel, când s’a modificat programa școalelor normale. Cu toate acestea s’a întâmplat, cu ocazia fiecărei modificări de pro­gramă, un fenomen foarte curios. Anumiți profesori sau inspectori alcătuiau și tipăreau în Iulie și Au­gust, manualele conforme cu pro­gramele analitice cari ni se făceau cunoscute in Octombrie. Fenomenul acesta, extrem de curios, nu mi-l pot explica nici acum și aș rămâne recunoscător celui care ar putea să-mi lămurească, cum se ajungea la el. Ar fi foarte interesant pentru noi, ceilalți autori de manuale di­dactice, cari l-am întrebuința la rându-ne, în scopul concurenții lo­iale”. „Fenomenul curios“, cum îi spune d. Cot­aru este în realitate un fenomen foarte simplu din seria parazitism, favoritism și ne­potism bine cunoscută nouă tuturora. E un mic negoț de cărți didactice, în care se acordă prima de exclusivitate a informației unor anumiți domni cu drept la privi­legii. Ei cunosc nouăle programe analitice în chiar momentul când au fost întocmite, iar în momentul când și cealaltă lume ia cunoștin­ță de ele, cartea cea nouă confor­mă programului, a și­eșit de sub teasc. E rău? Procedură rapidă spre cel mai mare bine al învățământu­lui! D. dr. Angelescu, marele părinte al școlii românești nu are nici­ un cu­vânt de spus, în această urât miro­sitoare chestie? aB;aiajoiiinii^Misi||iiiiii||iMiW|^ei|iiil|iO|illl|iili| .......... i|| ifflIMI lilIUMML Comandamentul flotei brita­nice din Mediterana se mută la Gibraltar LONDRA 30 (Rador).­­ Ami­ralul Budley Pound, comandan­tul șef al flotei din Mediterana, a plecat spre Gibraltar, pe bor­dul crucișătorului „Galatea”, părăsind apele insulei Malta. Autoritățile navale din Mal­ta desmint știrile că această călătorie ar avea o anumită semnificație. Se afirmă din a­­ceste cercuri că plecarea ami­ralului Pound se datorește ne­cesității ca amiralul coman­dant al flotei să se afle în mij­locul unităților sale care se găsesc în majoritate în apele Gibraltarului și ale coastelor Spaniei. * GIBRALTAR: 30 (Rador). — Co­respondentul agenției Havas anunță din­ izvor sigur că cea mai mare parte a flotei britanice din Medite­rana de sub ordinele amiralului Pound a părăsit Malta, plecând la Gibraltar. Politica externă și Franței Lămuririle din comisia Senatul.­Interpelările de azi PARIS 30 (Rador). — In șe­dința de azi a comisiunii de politică externă a Senatului, d. Berenger, președintele comi­siunii, a adresat următoarele întrebări d-lor Blum și Delbos: 1) Cari au fost rezultatele con­ferinței fr­anco-anglo-belgiene de­la Londra din punct de vedere al chesttiunii rhenane rămasă, în suspensie precum și din punct de vedere al acordului general euro­pean proectat; 2) Ce se poate aștepta de la o eventuală participare a Germaniei și Italiei la un astfel de acord. D-nii Blum și Delbos au răs­puns la ambele întrebări, spri­­jinindu-și expunerile cu docu­mente diplomatice. Comisiunea a cerut apoi pre­cizări asupra svonurilor care s'au răspândit cu privire la furnituri de arme și avioane li­vrate de Franța în Spania. D-nii Blum și Delbos au dat categorice desmințiri acestor svonuri. Comisiunea în unanimitate a adus mulțumiri și felicitări guvernului pentru atitudinea sa. PARIS, 30 (Rador). — Agenția Havas transmite: Mâine vor avea loc în Cameră interpelările asupra evenimentelor din Spania și asupra pretinselor furnituri de arme și muniții din partea guvernului francez către gu­vernul spaniol. Se poate prezice fără teamă de desmințire că ședința de mâine va fi plină de discuții pasionate, cu toate afirmațiunile nete ale d-lui Delbos, ministrul afacerilor străine, făcute în fața com­isiunilor de afa­ceri străine ale Camerei și Senatu­lui. Guvernul înțelege să păstreze o neutralitate absolută în conflictul care se desfășoară actualmente în Spania, cu toată simpatia pe care o poartă guvernului regulat spa­niol. A fost desmințită în mod cate­goric știrea pretinzând că guvernul francez ar fi permis livrarea de ar­me și munițiuni franceze către gu­vernul spaniol. Răspunzând­­ mai multor întrebări puse de către membrii com­isiunilor a­­supra atitudine­i guver­nului în cazul când alte țări nu ar păstra o atitu­dine neutră, d. Delbos a răspuns că g­uvenul fran­cez va aviza atunci asu­pra atitudinei de adoptat. Dar, a­ adăugat d-sa, gu­vernul nu crede că tre­ime să ia în considerare această eventualitate, — Italia de­smintind scorni­rile că ar înarma pe re­beli. # Prințul Paul al Greciei spre Berlin BELGRAD, 30 (Rador).­­ Azi di­mineață a sosit cu avionul pe aero­dromul dela Belgrad, venind dela Sofia, prințul Paul al Greciei. înaltul oaspete a fost salutat pe aerodrom de personalul legației ele­ne din Belgrad și de atașatul mili­tar grec. După o scurtă oprire, prințul Paul și-a continuat călătoria cu avionul spre Berlin, unde urmează să asiste la jocurile olimpice. BERLIN 30. (Rador).­­ Prințul Paul al Greciei a sosit spre seară aci, pe bordul unui avion special. 0 victorie a femeilor franceze PARIS. 30. (Rador). — In șe­dința de azi dimineață, Camera a adoptat propunerea d-lui Louis Marin, președintele partidului Fe­derația Republicană, privitoare la acordarea dreptului femeilor de a fi alese și a vota. Propunerea are textul urmă­tor: „Se acordă egalitatea deptu­rilor de a fi aleși și de a alege, pentru toți cetățenii cari au mai mult de 21 de ani, fără deosebire de sex”. După ce Camera a respins ce­rerea de trimitere a propunerii în studiul comisiunii de legislație, textul a fost adoptat cu unanimi­tate minus un vo/ T Tăcerea­­ de aur In chestia concursului de la poștă avem, în sfârșit, după multă chib­zuială, un răspuns al conducerii a­­cestei instituții. Acuzarea ridicată era că subiec­tele problelor scrise au fost cunos­cute de mai înainte unora dintre candidați. Ne-ar fi fost greu să cre­dem, că acest lucru este adevărat, căci ne vine totdeauna greu să credem posibile asemenea biciuiri crunte ale celei mai reduse onesti­tăți. Dar s-a făcut dovada faptu­lui. Au fost date, în adevăr, la pro­bele scrise ale concursului subiec­tele arătate de mai înainte în de­nunțul primit de ziarul „Dimi­neața“. Ce răspunde conducerea poștei? Iată: „Este un mare neadevăr și o gravă insultă ce s’a adus instituției P.T.T. și conducătorilor ei afirmația, că s’ar fi cunoscut dinainte chestiunile date la concurs. Aceste chestiuni au fost întocmite de către comitetul de direcție P. T. T. și păstrate în siguranță în plicuri sigila­­te. Plicurile au fost predate de comi­tet în ultimul moment președinților com­isiunilor respective, cari le-au deschis în fața candidaților, când s’a început concursul respectiv. De aceste chestiuni n’a avut cu­­no­ștință decât d. președinte al co­mitetului de direcție d. Dimitrie Marinescu fost director general al Poștelor și în serviciul acestei ad­ministrații timp de 40 de ani, d. consilier inginer Teodoreanu, cum și d. consilier avocat Balașiu, toți trei oameni integri și de a căror cinste nu cred că se va găsi cineva, să se îndoiască afară de anonimii, cari nu au curajul a esi la iveală mulțumindu-se a bârfi și a întina în noroi tot ce are P. T. T.-ul mai sfânt și de valoare”. Foarte frumos. Și mișcător avânt­a apărarea prestigiului instituției. Dar, totuși, subiectele au fost de mai înainte cunoscute. In ce fel ? Semnatarul apărării de mai sus vorbește despre o ocultă exista în sânul instituției, și care ar care în curând „va fi demascată“? Se poate. Dar cum a cunoscut această „ocultă“ subiectele? Apărarea direcției poștei este in­suficientă. Oricum, însă, este o în­cercare de apărare care vădește și puțină conștiință și puțină grijă de prestigiul instituției. Poți spera că mâine nu se vor mai petr­ece ase­menea lucruri. In alte părți e și mai rău. In mai multe rânduri am vorbit despre unele abuzuri de la ministe­rul muncii. Am spus lucrurilor pe numele lor și am cerut d-lui minis­tru Nistor să evadeze puțintel din obișnuita-i somnolență, răspunzând scurt, da ori nu, și firește ce măsuri s’au luat dacă răspunsul ar fi fost afirmativ. D. Nistor a tăcut. Excelența sa fuge de publicitate. Retras în biroul său, d. ministru al muncii lucrează în tăcere, ignorând zvonurile de presă și trecând ușurel peste atmo­sfera de suspiciune pe car­­e­e o crează în jurul instituției. D. Nistor apare în arena publi­cisticii dam când este vorba despre vreo realizare, ori chiar despre fă­găduința unei realizări. Atunci da, oricâtă publicitate, și dacă se poate chiar și cu poză ! De ce face d. Nistor pe surdul și pe mutul când i se pun sub ochi ca­zuri în cari abuzul este evident? Nu este d-sa dator nici să spue măcar că se anchetează și se vor lua mă­suri dacă se dovedesc întemeiate, acuzările ? * Aceiași situație și la conducerea pădurilor statului. Am citat căzțt de la Brăila, unde ancheta a dovedit fraude însemnate. Nu s’a luat nici sint concluziile instrucției penale? D. Andrei Corteanu spune în ar­ticolul pe care-l semnează azi în „Universul“ : „Pădurile noastre reprezintă o a­­vere potențială imensă, dar ca bo­găție modernă, pădurea se aseamă­nă cu pământul. E poate singurul caz în Europa, ca o bogăție așa de mare și așa de frumoasă să fie așa legi pentru protecția pădurilor și practică cea mai ticăloasă pentru distrugerea lor. Cu împlinirea­­ for­melor legale, urmăm și cu pădurea sensul mișcării fatale către zero“. Și nu este zi aproape să nu se ridice această problemă a păduri­lor pustiite. Capsul tace. N’aude, n’a vede ! # Dar regula e generală. E o tac­tică nouă. A adoptat-o si d. Valeriu Popa, bunul si blajinul ministru al justiției. O adoptă, pe rând toțt șe­fii și subșefii de departamente. Tăcerea e de aur. Se uită însă că cu cât tacerea aceasta va fi mai lungă, cu atât mai dureroasă va fi trezirea. REP. # D. 1. NISTOR o măsură contra abuzivilor. De ce? Mint rapoartele anchetatorilor ? Puneri la punct In „La Tribune de la Petite En­tente” care apare la Paris sub di­recția d-nei Th. Hodoșan găsim un răspuns dat ziarului „Choc”, și a­­nume unui articol de susținere a te­zei restaurării habsburgilor, cu ar­gumentul că restaurarea ar fi co­respunzătoare intereselor­­ Franței. Autorul articolului învederează sub rezerva acestei argumentări și se oprește, între altele, și la urmă­toarea­­ afirmație: „împotriva retaurării habsburgi­lor opoziția va fi mai puternică în România, căci ea va fi provocată de d. Titulescu, agent mai mult ori mai puțin ocult al Sovietelor în Europa centrală”! D. Titulescu bolșevic? răspunde „La Tribune de la Petite Entente”. Ai crede că visezi! „Trebue să te întrebi dacă sem­natarul acestor rânduri cunoaște cât de puțin istoric evenimentelor de după râzboiu. Căci toată lumea știe ce-a făcut România pe care o reprezintă d. Titulescu când a smuls Ungaria din ghiarele bolșevismului prin intervenția sa armată. In Ro­mania comunismul este reprimat cu severitate, și câteodată cu seve­ritate exagerată. Romania a recunoscut printre cele din urmă Rusia sovietică.. Ni­mic nu indică o simpatie particula­ră pentru Rusia sovietică. Cum se pot explica atunci asemenea josnice insinuări? Unele ziare nu iartă d-lui Titule­­scu faptul că a denunțat în repe­tate rânduri metodele­­ fascismului italian pe coasta Dalmații, ori in Mediterana; nu-i iartă că a organi­zat victorios rezistența unanimă a națiilor cari formează dublul bloc al Micii înțelegeri și al înțelegerii balcanice. Ori­cum, prietenia se sinceră și constantă pentru Franța, ar fi­ tre­buit să impue adversarilor săi alt ton”. Schimbări în guvernul e­ngleas LONDRA, 30. (Rador). — Azi s-au anunțat oficial câteva schimbări la departamentele de importanță se­cundară. Astfel lordul Plymouth, subsecre­tar de Stat al Coloniilor, a fost nu­mit subsecretar de Stat al Ministe­rului de Externe, cu începere de la 1 Septembrie. D. Ramsay Rotham, subsecretar de Stat parlamentar la Agricultură, este numit al Pensiunilor. Subsecretar de Stat al Coloniilor este numit lordul de la Warr. Lordul Eversham este numit sub­secretar parlamentar la Ministerul Agriculturii. D. Geofrey Shakespeare, subsecre­tar de Stat parlamentar la Higiena este numit secretar parlamentar al Educației. CAUZELE SCHIMBĂRILOR LONDRA 30. (Rador). — Schim­bările care au fost făcute in compu­nerea guvernului britanic se dato­rase numai unor nevoi de înaintare normală a unora din subsecretarii de stat si subsecretarii parlamentari ai diferitelor departamente. Totodată aceste schimbări au ur­mărit să asigure reprezentarea Camera Lorzilor a Ministerelor cerilor Străine și Agriculturii, ia­r fa­­care până acum nu aveau reprezentanți. Ședința consiliului general al Băncii Franței PARIS, 30. (Rador).­­ In ședin­­ța­ de azi a consiliului general al Băncii Franței, președintele consi­liului de regență, adresăndu-se gu­vernatorului, a declarat în numele colegilor săi din consiliu că, con­trar insinuărilor răspândite in pu­blic, ei s-au arătat totdeauna im­parțiali în repartizarea creditelor. Avansurle făcute statului pe calea scontului bonurilor de tezaur au fost totdeauna efectuate numai în vederea­ interesului general. Președintele consiliului de regen­ță a lirat nouei conduceri a Băncii să aibă spor la lucru și să nu fie copleștită de valul diferitelor re­vendicări. SS Ut scumpi­tura, mierea mea de munca si puterea mea de iubire. Niceiac rmpesca Aviația noastră militară a fost lovită de o cruntă și neașteptată nenorocire. Unul din cei mai a­­preciați piloți ai noștri, căpitanul Gh. Olteanu, de la escadrila de experiență de la Pipera, s-a prăbu­șit cu un avion de călători Lock­heed-Orion cu motor Prat și Whi­tney de 450 cai răcit cu aer. Trecuseră cinci luni de zile de la catastrofa ce i­mpoliase aviația în cursul lunei Februarie. De la acea vreme n’am mai înregistrat nici un accident și trăiam cu fericita nădejde că nu vom mai înregis­tra vreunul și vom încheia anul cu un bilanț mult mai satisfăcă­tor ca în alți ani. Iată însă că o soartă ingrată iubește dureros tocmai acolo de unde te așteptai mai puțin. Că­pitanul Gh. Olteanu era un as al sborului. Un cunoscător perfect al tuturor problemelor aviatice profunde. Accidentul apare cu a­­tât mai straniu, cu cât căpitanul Olteanu era un specialist în pilo­tarea avionului Lockheed-Orion, avion cu mare iuțeală medie, pes­te 300 km. p. o. dar și cu o iu­țeală de aterizare mare, cam 110 km. p. o., cerândurise pilotului o mare atenție în a executa cea mai dificilă parte a pilotajului: ate­­rizarea. Asupra acestui accident se dau multe versiuni. Se presupune că avionul nu a venit în condițiunile cele mai bune deasupra terenului de aterizare de la Băneasa. Pilotul luase linia de aterizare prea scurt, rămânându-i o mică porțiune de utilizare. Nu știu din care cauză căpitanul Olteanu nu a repus motorul în plin, pentru a încerca o nouă revenire, ci a căutat în toate chipurile să aterizeze îndată reducând mult motorul și cău­tând un sbor planat foarte greu de aterizat în aceste zile canicu­lare, aerul nedând posibilitatea unei bune sustentații, mai ales în cazul avionului Lockheed-Orion care are o suprafață mică de susți­nere și deci o mare iuțeală la a­­terizare. In acest caz, reducând mult motorul s-a intrat “ hi trio­la de cercetări de la Pipera. Cât de neînțeleasă este această lume! Scapi­ din atâtea, și te pră­pădești din te miri ce! Străbați mări și țări! Te lupți cu furtuni de nisip și boli de toate soiurile! Sbori ore întregi și mori intr’un sbor de trei minute! Aviația ascunde atâtea taine, încât să cauți a le deslega pe toa­te, este imposibil. Mulți vor spune: greșală de pi­lotaj. Dar care om nu greșește? Ca­re om mergând nu se împiedică și cade! Numai că aci în cele mai multe cazuri astfel de greșeli se plătesc cu viața. Căpitanul Olte­anu era un perfect stăpânitor al aparatului pe care-l pilotase și-l răs­ pilotase. A fost,însă sortit să piară de pasărea care-l îndrăgise. De ce nu a repus motorul în plin și să revină de la început la ate­rizare? De ce nu a ascultat de sfa­turile înțelepte de a amâna , sbo­­rul pentru o oră mai răcoroasă? Sunt întrebări care-și caută răspunsul dar la care nu se va putea răspunde. Soarta omului este o enigmă, iar acțiunile noa­stre sunt conduse uneori de alte gândiri asupra cărora nu avem nici o putere să ne opunem. S’a șters acolo sus în lumea irealului numele unui om care va trebui să dispară și el va alerga cu toa­te forțele sfârșitului, către acea chemare. Ne doare mult această chema­re, dar nu putem să o îndreptăm cu nimic. Să descoperi cauza ca să îndreptăm efectul? In cazul de față cauza va fi înmormântată o­­dată cu rămășițele pământești a­­le aceluia care a fost căpitanul Olteanu și în fața cărora noi ple­căm capul cu smerenie șoptind pentru etenitate. Să-i fie țărâna ușoară. Cronica aviatică Pe marginea accidentului dela Băneasa Remsas Io­nescu / pierdere de iuțeală nu din cauza pilotului care a redus normal, ci din vitregia împrejurărilor, me­diul de sbor fiind principalul vi­novat. Astfel se poate explica căderea bruscă a avionului peste gardul de beton, o neobservare a acestuia din partea pilotului fiind exclusă. Este unul din accidentele cele mai stupide care a rănit aviației noastre pe unul din elementele cele mai valoroase. Multe accidente stranii din a­­ceastă categorie s-au Înregistrat în cursul desvoltării aviației. Ce­lebrul și regretatul Willy Post scapă teafăr in cele două încer­cări ale sale de a înconjura pă­mântul și moare stupid într’un accident de decolare. De notat este că avionul cu care s’a pră­bușit căpitanul Olteanu, este a­­semănăttor cu avionul pilotului Willy Post (Winnie Mae) cu care acesta înconjurase pământul în timpul record de 7 zile 19 ore și 52 minute. Avioanele Lockheed-Orion sunt avioane de mare iuțeală, dar au un mare defect: au o suprafață portantă mică pentru a oferi o mică rezistență la înaintare dar au și o iuțeală mare la aterizare, ceea ce le face foarte periculoase și nu pot fi conduse decât de pi­loți cu reale calități. La noi a­­cest aparat îl pilotaseră numai locot. Papană și căp. Olteanu, a­­cesta din urmă executase și mai multe călătorii în direcția Cluju­lui. Pe d. căp. Olteanu nu l-am cu­noscut personal. L-am văzut de mai multe ori cu diverse chesti­uni prin ministerul Aerului, fra­­pându-mă imediat această figură cu față bronzată și părul puțin cărunt. Privindu-i îți dădea im­presia de siguranță și calm abso­lut. Am aflat mai târziu că aces­ta este căpitanul Olteanu, îndată mi-am adus aminte de activitatea acestui sburător. Mai acum câțiva ani, cu ocaziu­­nea unui concurs aerian organi­zat la București, căpitanul Oltea­nu, s’a clasat al doilea într’un lot de 70 concurenți. Primul a eșit elvețianul Fritz pe un avion Puss. Moth, pilot de turism consacrat cu numeroase raiduri. Văzând ca­litățile sburătorului nostru, îi fă­cu propunerea de a face un echi­­pagiu pentru un raid de mare anvergură. Chestiuni de serviciu n’au dat posibilitatea realizării a­­cestui raid. Apoi, tot mai acum câțiva ani, când se organiza regretatul con­curs al Micii înțelegeri, auzeam de căpitanul Olteanu care lua parte la aceste concursuri cla­­sându-se totdeauna în mod ono­rabil și fiind totdeauna chemat a­­colo unde se cerea apărarea culo­rilor noastre. Il mai vedem pe căpitanul Ol­teanu în raidul către Colonia Ca­pului. Apoi ca pilot pe linia Cluj- București ca să auzim săptămâna trecută că a adus în sbor de la Londra unul din cele două avioa­ne pentru uzul aviației civile, De Havilland Dragon. Ca un corolar al calităților sa­le, a fost numit pilot la escadri­ Regele Angliei face o croazieră pe Mufet­ana LONDRA, 30 (Rador).­­ Agenția Reuter anunță că Suveranul bri­tanic va pleca în curând în Medi­­terană, unde va face o croazieră de vreo zece zile. Regele va întreprinde această călătorie pe yachtul „Nahim­“, apar­ținând văduvei milionarului hindus sir David Yule. LONDRA, 30 (Rador). — Agenția Reuter anunță din izvor autorizat că potrivit uzanțelor, două distru­gătoare vor escorta yachtul regelui Eduard în cursul călătoriei pe care o va face în Mediterana. & REGELE ANGLIEI INSEMRI Se zice că d. Jean Th. Florescu ministrul nostru la Madrid, care, cum se știe se află în țară, prefe­rând aerul Siniei celui al Iranului (localitate de lângă granița franceză unde s’au retras miniștrii străini din Spania),­­ prepară o­­ conferință­­pentru bucureșteni despre evenimen­tele din Spania. Pe vremurile acestea de excesivă căldură, ideea este minunată, căci, se știe, când vorbește d. Teliaș... îngheață apele! Unul dintre implicații într’o a­­proape recentă chestie scandaloasă, rămas întâmplător liber, suferă grozav de căldură. Ceea ce l’a determinat să esclame într’o­­ seară când până și șprițurile frapate păreau mai mult ceai. — Mai bine de Cantalup, că el e la răcoare. Știți de ce nu se iau măsuri să fie suficientă ghiață? Pentru că sătulul nu crede flămân­dului și cel care are nu crede celui care n’are. Și uite cum vine chestia asta: e­­dilii noștri sunt membri devotați ai partidului liberal și partidul liberal are din belșug, gheață. (D-nii Ion și Petre Gheață) ! THER. «

Next