Epoca, octombrie 1936 (nr. 2297-2322)

1936-10-01 / nr. 2297

szsmm O mmm- DUPĂ DOUĂZECI DE ANI In afară de pericol. 30 Septemfcrie 1916. Nicolae Filipescu închidea ochii neliniștit, dar însemnat de viziunea victoriei finale. Cum spunea Take Ionescu, petrecându-i spre locul odihnei de veci, „numai așa, în cutele tricolorului victorios, sufletul lui Nicu Filipescu a putut să-și ia zborul spre nemurire“. Au trecut repede două decenii, Dar toți cei cari au trăit clipele eroice de atunci, îl revăd. Auzim, pare că acum ar răsuna, „glasul îndrăzneț în care se întrupa strigatul smuls din inima țării“. Am izbândit. Visul care a umezit atât de ades frumoșii ochi albaștri ai marelui luptător, a devenit realitate. Lupta și sacrificiul lui Nicolae Filipescu n’au fost zadarnice. 30 Septembrie Descoperiți în fața 1936. tei sfinte măsurăm chpmai exact și trecutul și prezentul. Ca de atâtea ori altă dată acelaș gând ne cuprinde: de-ar mai putea fi Nicolae Filipescu printre noi». Căci să nu ne înșelăm, prind din nou glas marile furtuni. N'auziți glasul profetic dela 15 Februarie 1916? „Cronicarul zice că trăsnete și fulgere erau în cer când în scaun s’a urcat Șerban Vodă Cantacu» zinc. Era o prevestire. Când pe tron s’a urcat regele Ferdinand, Europa era zguduită de cel mai înfricoșat război din câte sunt pomenite de istorie. E și aceasta o prevestire de ce va fi domnia de a«“* **!.. ... E și acum, în norii deși cari se adună de pretutindeni, o prevestire. O prevestire de ce va fi domnia regelui Carol al doilea. Nu suntem neîncrezători. Dar nici nu ne putem legăna în somnolența absenților. Vom avea de înscris în cartea de aur a istoriei noastre a noui pagini de încercări și de glorie. Și ca atunci, când Nicolae Filipescu a strivit păcatul cu puterea conștiință lui curate și brațul său bărbătesc, pururi întins spre Ardeal, a înviat vitejia strămoșească, va trebui să fie iar împletirea tuturor energiilor românești și a tuturor conștiințelor curate, pentru a învinge. Atunci brațul bărbătesc se întindea spre Ardealul nostru, care nu era al nostru. Azi ne sunt pândite hotarele și va trebui să ni le păstrăm. 30 Septembrie 1936. Descoperiți în fața criptei sfinte așteptăm să răsune glasul furtunos al chemării la datorie. înălțat din mormântul său, Nicolae Filipescu near privit o clipă încruntat și dojenitor, — o clipă numai, și ar porni repede la lucru. Repede s’ar aduna oștile de-atunci, trecătoarele dușmănii dintre frați ar fi uitate, și ar bate iarăși furtunos o singură inimă, și ar fi iar un singur gând: să ne păstrăm hotarele. Descoperiți în fața criptei sfinte să ne pătrundem de elanul celui care nu mai este. Și ca și cum ar păși din nou în fruntea noastră, toți în armura în vestmâncredinței lui, mai conștienți de greutatea vremilor pe cari le străbatem, mai tari și mai siguri de noi, să ne dăm frățește mâna uitându-ne în“jur.crî:»îe, isgotiaaiu toate socotelile mărunte, încălziți numai de un singur gând, al patriei. Nicolae Filipescu ne cheamă, ne sfătuește, ne îndeamnă. Să-l ascultăm. Sub acest titlu „România nouă” din Cluj publică următorul avântat articol: „D. Titulescu este în afară de orice pericol. Ultimele trei zile, — după cum au constat somitățile medicale care veghează la căpătâiul lui, — i-au adus, în sfârșit, procesul de regenerare a sângelui, menit să-l rețină în viață și așteptat cu înfrigurare de toată suflarea. Trebue să mărturisim, că biruința strălucitului bărbat de stat asupra unei încercări atât de mistuitoare pare, în adevăr, de domeniul minunilor. Mulți medici cu reputație de la noi îl credeau definitiv pierdut. Asemenea cetățenimea întreagă a trăit zile de-a rândul cu inima împietrită de durere, la gândul că un destin mașter e gata-gata să smulgă dintre cei vii pe acest legendar purtător de cuvânt al neamului peste hotare, la o cotitură dintre cele mai crâncene ale istoriei, atunci când, după toate semnele, avem mai multă lipsă de genialitatea sa diplomatică, de experiența sa unică în politica externă și de stima de care se bucură în cercurile hotărâtoare internaționale. Sfârșitul fatal, ireparabil, părea cu atât mai posibil cu cât eminentului bărbat de stat i-a fost dat să reziste la două lovituri deodată, la o lovitură crâncenă, administrată trupului său plăpând. (D. Inculeț a fost ministru de interne. Azi d-sa nu mai este decât vice-președinte al consiliului. D. Iuca a fost subsecretar de stat la interne. Azi d-sa nu mai este decât ministru de interne. Prin urmare tot d. Inculeț este ministru de interne!). S’a îndurat însă Cerul și ni l-a redat. Ni l-a redat vieții la care mai avea încă dreptul și nădăjduim că ni-1 va reda după complecta restabilire și activității politice fiindcă un neam cu cât de puțină demnitate nu va putea admite niciodată ca un om de talia, de genialitatea și mai ales de meritele inegalabile ale d-lui Titulescu să fie înlăturat pe totdeauna așa cum a fost înlăturat. Mi-aduc aminte de duelul său, intrat în analele istoriei, cu contele Apponyi. Acesta din urmă nu reprezenta numai interesele materiale feudale ale aristocrației maghiare. Prin bătrânul conte Apponyi vorbea, la Geneva, însuș orgoliul rănit al rassei maghiare, vorbea în plus, cu infinită rutina de orator clasic, o „cultură superioară” prezentată de dușmanii noștri milenari drept inaccesibilă minților noastre sălbatice. S’ai dovedit rnsa iin chip străchup *’ yh for p unui for planetar că rassa, cultura, oratoria și pătrunderea românească a problemelor social-politice știu să înfrunte și după o trântă dreaptă, să izbească la pământ pe reprezentantul rezumativ al celui mai orgolios dintre neamuri. Prin biruința sa de atunci, d. Titulescu n’a câștigat numai celebrul proces al optanților, ci a câștigat, în ochii umanității, o biruință simbolică a minții românești asupra unor adeversari instinctuali. De unde i s’a tras apoi, precum și din alte isprăvi de mare răsunet internațional, acea simpatie generală impresionant de înduioșătoare, care l-a făcut popular și îndrăgit pe globul întreg și care, acum, când se lupta eroic cu aripile negre ale morții, s’a revărsat spre Saint-Moritz dea dreptul torențial. Dar biruința sa de azi nu este oare și ea, simbolică? D. Titulescu, — au spus-o somități medicale cu renume mondial. D. Inculeț a fost ministru de interne. D. Inculeț este vicepreședinte de consiliu. D. Inculeț visează să fie și președinte de consiliu. Cu ajutorul organismului său care nu s’a dat bătut și cu ajutorul sângelui care i-a fost dăruit spontan de umanitatea în care crede și în a cărei stimă s’a înălțat ca nimenea altul. Și-a biruit și cumplita lovitură morală care i s’a aplicat pe la spate din partea alor săi, — drept recunoștință pentru serviciile imense pe care le-a adus cauzei neamului dincolo de fruntarii. Astăzi este în afară de primejdie. Se reface treptat. Spre bucuria fără de margini a românismului care-și pierduse, la un moment dat, orice nădejde și spre ,a satisface — după toate indiciile — și acel principiu de dreptate imanentă a lucrurilor, care nu putea admite că după cariera de a dreptul uluitoare Nicolae Titulescu să sfârșească atât de tragic”. D. N. TITULESCU MUMM«. NEMHaAN MEHMEEHI Misterul: o adâncă, o nemăsurată dragoste de patrie Take lenesen despre Nicolae Nicu Filipescu a văzut limpede și de sus problema pe care războiul general o punea neamului românesc. Să nu se uite că el a fost cel dintâi care a recomandat în public necesitatea participării noastre la acțiunea contra puterilor centrale. Pe Nicu Filipescu îl mânase aici întreaga lui viață. Născut într'o situație care l-ar fi ingăduit să nu guste din viață decât deliciile, Nicu Filipescu a preferat să ducă existența oricăruia dintre cetățeni și să-i cunoască toate amărăciunile, înzestrat cu însușiri cari i-ar fi permis să ajungă în vârful piramidei fără mare osteneală, Nicu Filipescu a preferat să fie un adevărat muncitor, un muncitor harnic, neobosit, care în tot ceasul plătește cu persoana lui. Unde era misterul acestei preferințe a lui Nicu Filipescu ? Intr’o adâncă, într’o nemăsurată dragoste de patrie, în forma ei cea mai înaltă venerație și mândrie pentru trecut, încredere și speranță în viitor. In această dragoste de patrie stă secretul activități atât de zbuciumate a lui Nicu Filipescu din trecut. In această dragoste de patrie stă explicarea limpedei concepții pe viața și acțiunea lui Filipescu care a avut-o acum in urmă și a propovăduit-o cu atâta căldură in privința obligațiilor pe care onoarea le impunea generației de azi. Războiul a dat prilej înaltelor virtuți ale lui Nicu Filipescu să se ridice la înălțimi uimitoare. Războiul a făcut dintr-un șef de partid un erou național, un om de stat european. Tot războiului datorim și nenorocirea că ne-a lăsat așa de timpuriu. Nicu Filipescu este una din victimele războiului nostru, cea dintâi dintre victime. Alături de ofițerii, de lucrătorii și de țăranii cari au stropit cu sângele lor generos câmpiile Transilvaniei și ale Dobrogei, stă și Nicu Filipescu. Glonțul nu este singurul instrument al morții. Tot așa de asasin este și chinu. Viața lui Nicu Filipescu în cei doi ani din urmă, a fost un chin de fiecare ceas. Totul se ștersese din preocupările lui, afară de grija intrării în război și a pregătirii pentru război. Ființa lui atât de puternică a fost tocită zi cu zi, ceas cu ceas, de grija care ucide. Nicu Filipescu în adevăr a căzut pe câmpul de onoare, ca un soldat intre soldați. Ședința comisiei financiare a senatului francez PARIS, 29. (Rador). — Omisiunea financiară a Senatului s’a întrunit la ora 16, pentru a lua în discuție proectul de lege referitor la reforma monetară, votat azi dimineață la Cameră. înainte de ședință, senatorii din stânga democratică au ținut o scurtă consfătuire sub președinția» . d-lui Martín, pentr Va fixa atitudinea în desbaterile de mâine. Grupul stângii democratice a hotărit să aștepte hotărîrea finală a comisiunii financiare, în care are deplină încredere că va îndepărta anumite dispozițiuni care se pare că indispun pe senatori. In cercurile senatoriale se afirma înainte de deschiderea ședinței «». membrii comisiunii financiare ar fi dispuși să accepte articolul I din proect, referitor la stabilirea unei noui proporții între francul francez și celelalte monede. Totodată însă comisiunea financiară ar avea de gând să propună disjungerea mai multor alte dispozițiuni, întrucât socotește că compensațiunile prevăzute în favoarea cetățenilor atinși în interesele lor de această lege, ar trebui să formeze obiectul unor proecte de lege deosebite. Or, asemenea proecte de lege nu ar putea să fie puse în discuție decât în momentul când s-ar manifesta urmările nouei legi privitoare la puterea de cumpărare. Buletinul demagegic pe luna Iunie, lucrare de valoare cuprinde datele privitoare la născuți, morți cu pricinele lor pe luna Februarie a. c. De unde în Februarie 1935, se născuse 49.872, în Februarie a. c., nașterile ating cifra de 51.076. Acolo unde îmbunătățirea este mai de seamă, este scăderea mortalității. In 1936 au murit in luna Februarie 54.792, în Februarie a. cr., numai 32.475, deci cu 22.317 morți mai puțini. Cifra dela sate este mai mulțumitoare. In Februarie 1935 au murit la sate 47.587 inși — în Februarie a. c. a scăzut la 26.871. La fel mortalitatea sugarilor a scăzut de la 15.143 la 8.151. Numai de s’ar menține ! Februarie 1935 s’a încheiat cu o pagubă de 4920 suflete, pe când Februarie a. c. s’a încheiat cu un spor de 18.601 suflete pe toată țara, din care orașele abia 583 spor. Această cifră ne arată că traiul la orașe e foarte greu pentru toată lumea. Boli infecțioase în cursul lunii Februarie au fost 15.852 cazuri cu 1113 morți, deci o mortalitate de 7 la sută față de 16.5 mortalitaea în 1935. Și aici cifră satisfăcătoare. Proporția mortalității sugarilor de 6470 până la vârsta de 6 luni și numai 1681 morți de la 6 luni la un an, confirmă statistica mea dintr-un un număr de cifre importante în fantila până la 6 luni este de trei ori mai mare decât de la 6 luni la un an. Ca atare mai ușor de intervenit. Buletinul demografic ne mai dă și un numrr de cifre importante în direcția socială. Dir. Alex. Manolescu NOTE Răsfoind buletinul demografic Bogații balneoclimaterice: Movila Miresei Deși are un nume atât de sugestiv, este o stațiune balneoclimaterică în plină ascensiune ca reputație, nu îndeajuns de cunoscută. Situată într-o regiune pitorească din județul Brăila, la 2 km. de gara Urleasca, e înconjurată în parte de o pădurice umbroasă ce o adăpostește de vânturi și îi dau un farmec deosebit. Climatul este constant, aerul curat, ozonizat, fără curenți și cu un miros plăcut câmpenesc, întreaga natură îții îmbie poftă de viață, ambianța ei e dătătoare de sănătate. . î Respirația, calorificația și sistemul nervos sunt:■ stimulate; funcțiile vitale se îndeplinesc cu un calm binefăcător; nutriția și asimilația se fac cu rezultatele cele mai optime pentru vizitator. Cât privește sistemul vascular, el nu este subiectul nici unei excitații. Ca stațiune climaterică, se pretează foarte bine persoanelor delicate, sensibile, irascibile; deasemeni convalescenților epuizați, neurastenicilor, surmenaților,bolnavilor cari suferă, de cataruri, ale mucoaselor sau de plămâni și sunt expuși răcelilor. Reumatizanții se simt foarte bine acolo, mai ales că au posibilitate să facă și băi de nămol, scos din lacul din imediata apropiere. Acesta este situat pe un platou și are lo suprafață de câteva sute de hectare. Nămolul proaspăt are o colorație albăstrue și conține săruri de natriu, calciu și potasiu în cantitate mare, deasemeni brom, iod, sulf, etc. El are proprietăți medicamentoase foarte apreciabile; dealtfel am văzut vizitatori suferinzi, mai ales reumatici, veniți din toate părțile României. Solul din această regiune prezintă anumite caracteristici; se pare că acum câteva mii de ani, a fost aci o mare de apă sărată. Geologii au cuvântul. Movila Miresei este de fapt o comună cu case prezentabile, ingienice, ce aparțin unor gospodari bogați; fiecare sunt proprietari a 20- 160 pogoane. Locațiunea este comodă, pensiunea alimentară satisfăcătoare; sunt trei restaurante de calitate, băcănii; există o farmacie bine aprovizionată. Se pot face plimbări la Brăila, Galați. In apropiere este reputata pădure dela Ianca. Deasemeni se poate vizita frumoasa fermă de la Morotești ce aparține d-nei Cecila ing. Maxim, o strălucită reprezentantă a femeei românce, apoi ferma statului „Domnița“, unde se lucrează intens la îmbunătățirea grânelor și plantelor furajere. D. ing. agronom Chirulescu a obținut ameliorări și aclimatizări din cele mai bine venite pentru agricultura noastră. Odată cu cura balneo-climaterică se poate face și cură de struguri procurați ușor în condițiile cele mai avantajoase de la fermele Morotești a d-nei Maxim și Vladimirești a d-lui Șerban Răducanu. Sunt varietăți de struguri dintre cele mai alese și folositoare pentru organism. Astfel am constatat că Muscatte Hamburg de aci este mult superior viței originale, căci posedă aceiaș tărie, dar are un buchetmai fin, o dulceață mai pronuțată.. și aromată Dealtfel pământul țărei noastre se bucură de o faimă ce a avut epocă de glorie în timpurile istorice cele mai depărtate în ceea privește producția de vinuri fine. Grecii antici, cari proslăveau pe Dr. Emilian Demetrescu (Continuarea in pagina a Hl-a)