Epoca, ianuarie 1938 (nr. 2669-2690)
1938-01-04 / nr. 2669
/V6 6 9 la,2 Lei RtiiJ ÖTW ȘI «DimSSTMTIA BUCUREȘTI, PASAGIUL ROMÂN CSNT^lftSSfIA PRIN CALEA VECTORIEI) RECLAME și INSERȚII Se prüis si la administrația ziarului și la toate agențiile de publicitate Telefon: 3.82.11 Director: DRIDORE N. FELIPESCU Ziar al partidului conservator.Fondat in anul 1885 de NICOLAE FIUPESCU tmm ATENȚIE • • Să nu uităm... Să nu uităm indiferent, de credințele noastre, de ideologiile și de programul nostru, — să nu uităm că nici un regim politic nu se poate menține fără ordine internă și fără normala funcționare a mecanismului economic și financiar. Să nu uităm că dacă nici cele mai tari guverne nu pot supraviețui situațiilor deficitare, răul se restrânge asupra întregii economii naționale și că dacă în momentul crizei nu intervin măsuri eroice, boala ajunge foarte greu de locuit. Să nu uităm, prin urmare, în combaterea unui regim politic advers, porunca de a nu adopta atitudini cari să favorizeze alarmismul. Toată lumea știe ce prețuim în personalitatea d-lui Octavian Goga și în lupta sa naționalistă, și deopotrivă ce ne desparte de ideologia sa politică și de programul său de azi. Dar, ca în tot lungul activității noastre nu vom uita că deasupra guvernelor este interesul național, și dominați de gândul liniștei interne și al stabilității și înviorării economice, — nici un fel de interes de partid nu ne va face să adoptăm tactica alarmismului. Cum a spus și M. S. Regele, guvernul Goga are multe greutăți de învins. D. Goga însuși o știe. Un intelectual de talia d-sale nu poate ignora dificultățile fatal legate de un regim care se situează pe plan nou. Toată problema este să nu adauge la ceea ce era de neînlăturat, o mișcare cârmuitoare de tremur, ori măsuri nechibzuite cari nasc neîncredere. Să nu uităm nici un moment : nesiguranța și teama duc la paralizia vieții economice. Am înregistrat, de aceea, cu bucurie, asigurările liniștitoare date de nouăi membri ai guvernului în legătură cu programul economic. De stânca financiară se sparge vasul oricărei ideologii. Nu se poate și creșterea aparatului de stat, ceea ce înseamnă nouă cheltuieli, și degrevări fiscale, în acelaș timp, chiar într’o vreme de înviorare economică și de mare încredere. Nu s’a născut încă geniul financiar care să izbutească acest record. Așadar, atenție. Nu este vremea experiențelor, cu gândul că am putea izbuti noi, ceea ce nimeni n’a izbutit. Iar dacă nu va fi această înțelepciune.. ....... ——————1 —I »■"■ [UNK] [UNK] M. S. Regele către străjeri Cu prilejul anului nou M. S. Regele a dat următorul înalt ordin de zi: 1 ianuarie 1938. Privind cu deosebită dragoste spre tineretul țării mele sunt fericit a constata progresele mari ce le-a făcut străjeria în anul ce a trecut. Această nouă și întăritoare educație a tinerelor generații este o chezășie sigură a unei desvoltări rodnice a României de mâine. Călăuziți și însuflețiți în fiece clipă de deviza străjerilor „Credință și Muncă pentru Țară și Rege“ trebie să fiți conștienți că îndepliniți o sfântă datorie către Patrie și Neam. Cu adâncă încredere în străjeri, la acest început de an, care doresc să fie cât mai rodnic în realizările folositoare României, ureza tuturor din „Straja Țării". La mulți ani, Sănătate! ț _ __________ Ne iau alții înainte La radio pe lângă abuzul fabricanților a roșului de buze, a pudrei și a ciorapilor, reclame cu poezii și muzică, se mai află și lucruri foarte interesante. La Johanesberg, 500 negrese au pornit în procesiune, cântând imnuri compuse de dânsele, cerând primarului ca să nu dea autorizație pentru vânzarea băuturilor alcoolice (măsuri de civilizare a albilor) ca bărbații lor să nu-și piardă sănătatea și punga, cerând în schimb deschiderea de lăptarii cât de multe. La 2 zile am primit prețioasa revistă de medicină populară „Sănătatea” unde găsim sub titlul „femeia bețivă” reprodus din „Cuvântul Moldovenesc” d. C. Ionescu- Brădicești descrie tristul spectacol cum „femeile câte două, prinse de gât, clătinindu-se într’o parte și în alta frământând adâncul glod,’ înghețat”. Mai arată cum o femeie din sat întorcându-se din satul vecin, unde a chefuit, a pierdut pe drum pruncul ce-l avea în brațe, atâta băuse. Nu odată în cei 30 ani, ca medic rural, am găsit la crâșmă buni dimineața femei jucând. Aceasta m’a făcut încă în 1897, că am tipărit și distribuit gratuit 10.00 broșure „Sfat copiilor de săteni — primejdiile beției”. Regretatul prof. A. D. Xenopol a scris prefața, îndemnând pe copiii de săteni, să urmeze sfaturile ce le-am dat. . Dacă sătenii ar reduce măcar la jumătate cheltuiala ce fac pentru băuturi s’ar resimți mult sănătatea și gospodăriile lor. In 1924 patru comune din fosta mea plasă au cheltuit 12% milioane, atingând în 1927 suma de 15 milioane lei. In patru ani s-a risipit pentru băutură 59% milioane valoarea a 45.335 hectare teren arabil pe prețul împroprietărit. După evanuările regretatului profesor dr. Obreja pentru 11.627.000.000 valoarea a 8.890.430 hectare de pământ s’a băut anual. Renunța la bugetul statului la venitul ce-i aduce această patimă, care în 1927 a adus bugetului Un miliard 730 milioane lei? Daca s’ar fi dat urmare alarmei date încă în 1862 de regretatul dr. Iacob Felix, venit în țară din alte meleaguri, care a arătat halul de beție a gorjenilor de pe urma țuicei, dacă s'ar fi dat prunelor întrebuințarea pentru fabricarea de marmelade, etc., dacă pentru voturi nu s’ar fi dat învoirea plantării mătrăgunei de terasă, care ocupă mai multă întindere decât vița nobilă nu ar fi atâtea nevoi printre prumari și viticultori. Actualul ministru al sănătății publice dr. C. Banu cunoaște bine situația sanitară a țării și dezastrele alcoolului — atunci când 416 grame de zahăr revine de căciulă pe lună. D-sa ca medic știe, că din orice boloboc bei, — urmările sunt aceleași. Regretatul Vintilă Brătianu a spus-o limpede în o ședință a Camerei din 1926: „Statul să nu se îmbete din beția tuturor”. Bugetul țării nu trebue bazat pe otrăvirea populațiunei noastre”. Că legea Costinescu care apără întru câtva pe țărani, nu se aplică și că legiuirile bune găsite în provinciile alipite le-am desființat sub motiv de unificare. In Bucovina a fost o întrecere între ministerul de finanțe, cel de interne și prefecturile în acordare de deschidere de crâșme. In loc de a se fi urmat o politică de stânjenire a alcoolismului — s’a făcut cu bună știință mai mult o politică de alcoolizare, de demagogie și otrăvire”. Ar fi interesant de știut cam cât s’a băut în Decembrie — luna de propagandă electorală — dață de Decembrie 1936. Relativ la aceasta tot I. V. Brătianu a spus: Rezultatele le-au putut vedea cea mai mare din dv. acum in urmă cu ocazia campaniei electorale când a-ți luat contact cu populația. A-ți putut judeca, dacă mai erau cu putință, să se vorbească alegătorului din cauza situației nenorocite, la care îl aduseră băuturile spirtoase. Până una alta, până când va veni un guvern, care să renunțe la veniturile beției, care va scoate din consumație alcoolul sub toate formele, va smulge din rădăcină terasa; cum până atunci mai va — să aducem câteva propagandiste din Johanisberg, poate vor avea mai multă trecere decât noi medicii și ceilalți propagandiști indigeni. Dr. Alex. Manóieseu Cancelarul Hitler la Roma ROMA, 2. (Rador). — pondentul agenției „Reuter” Coresaflă din izvor sigur că d. Hitler va sosi la Roma în ziua de 6 Mai, pentru a întoarce vizita pe care d. Mussolini a făcut-o de curând în Germania. ROMA, 2. (Rador). — După toate probabilitățile cancelarul Hitler va veni la Roma la 9 Mai. Vizita cancelarului va coincide cu serbările celei de a doua aniversări a întemeierii Imperiului. Cancelarul Hitler fiind șef de stat, s-a pus întrebarea dacă va face vizita sa regelui Italiei. De fapt, el este șeful partidului național-socialist și în această calitate va întâlni pe șeful partidului fascist. D. Hitler va rămâne șase sau șapte zile la Roma. Primirea sa va fi măreață. Sosind prin gara Ostis, cancelarul Hitler se va duce in piața Veneția prin calea Aventină și calea Imperiului. D. Mussolini va primi pe oaspete la gară, și-l va însoți apoi până la reședința sa, care va fi, se pare palatul Doria, unde a locuit înainte de război împăratul Wilhelm . **+G06 Pe marginea ultimelor desfășurări Pe marginea ultimelor desfășurări politice interne sunt de subliniat mai ales câteva aspecte. In primul rând este de reținut că sufagiile exprimate în alegerile generale, ca și constituirea guvernului Goga, n’au înțelesul unei orientări noui în politica noastră externă. Nu sunt numai protocolare schimburi de politețe manifestările de politică externă ale noului guvern. Rămânem pe linia alianțelor și a prieteniilor noastre, ori cum ar fi schimbările de politică internă și luptele ideologice dintre partide. In al doilea rând este de subliniat că în nu există partide România antidinastice. Cei cari încearcă să deplaseze ciocnirile între partide pe axa unei mișcări protestatare mergând până la antidinasticism, greșesc și împotriva intereselor românești și împotriva adevărului. N’au fost și nu pot fi decât deosebiri tactice. Coroana rămâne, deopotrivă, pentru toate partidele noastre politice, chezășia destinelor românești. Accentul pugintelor de politică internă, greșit pus în unele ultime manifestări, este de strămutat grabnic acolo unde el cade natural în domeniul ideologic și tactic. Și în sfârșit, este de reținut grija in care guvernul își afirmă ortodoxia economică și financiară. Am mai arătat că primatul muncii naționale nu reclamă răsturnări, nu Numai proștii și nebii(vorba d-lui Tătărescul) nu vor întâetatea elementului national și întietatea capitalului national. A fost miopie și nepăsare până azi? Au fost numai manifestări sonore, fără mișcare reală de proteguire și de ridicare, pe teren? Să reparăm și să respirăm mai adânc aerul proaspăt al brazdei. Dar să excludem orice gest necugetat, orice gest care poate cășuna complicatului mecanism economic. 4.Să fiu uităm că in acest domeniu greșelile se plătesc scump, șî că nu le plătește numai cârmuirea care greșește, ci le plătește cu grele suferințe întreaga nație. Situația si economica Franța nu a intrat în criză decât după celelalte țări. Această întârziere în contractarea boalei, ea a conservat-o și la însănătoșire. Astfel în Mai 1936, Franța abia marcase o ușoară urcare, atunci când celelalte țări erau cu mult avansate în redresarea ciclică. Franța a respins de altfel în mod formal devalorizarea cu toată reușita ei incontestabilă, obținută în țările anglo-saxone, scandinave și în Belgia, toate state democratice. Această întârziere se explică în parte prin convulsiunile din Mai 1936. A fost în acel moment o schimbare totală, schimbare de oameni și schimbare de principii. Politicii de contracție bugetară și de economie i s-a substituit un program de largi cheltueli și de expansiune de credite. Se spera că mărirea puterei de cumpărare a populației, în special, a masselor salariate, ar provoca o repriză a afacerilor si o restabilire a echilibrului financiar compromis. In aceste conditiuni a început „experiența“ după câteva săptămâni de mișcări sociale ale căror consecințe economice au fost fără îndoială supra-estimate. Conducătorii nu au întârziat să-și dea seama că o politică de expansiune de credite era incompatibilă cu paritatea monetară care era menținută greu și în perioada de deflație. La sfârșitul lui Septembrie 1936, îndoiala nu mai era permisă și guvernul a hotărît devalorizarea francului cu circa 30 la sută. In acest moment a avut loc o puternică repriză care s’a menținut în timpul toamnei și la începutul iernei; totul permitea să se spere că Franța întrebuințând mijlocul specific care reușise peste tot, intra la rândul ei pe calea însănătășirii economice. In acest moment săptămâna de 40 ore a fost adoptată. Această măsură care însemna o îmbunătățire lăudabilă în sine, a condițiunilor de viață ale muncitorilor încărca economia franceză cu o sarcină nouă; ea a provocat cum era natural sensibile dificultăți de adaptare, necunoscute țărilor care, ca Olanda și Elveția, devalorizaseră moneda lor în acelaș timp cu noi.Numeroase industrii n’au mai avut la dispoziția lor numărul de muncitori calificați de cari aveau nevoie. Cifra producției s’a resimțit destul de mult. Și drept consecință impozitele intrau mai greu, situația financiară a guvernului trecu printr-o nouă criză, agravată de lipsa de capitaluri, evacuate din Franța sau blocate în fondurile de rulment, care din cauza mărirei prețurilor trebuiau să crească corespunzător. La începutul lui iulie, guvernul Chantemps fu chemat la putere și a recurs la o politică nouă; pentru a readuce încrederea în economii, el reduse cheltuelile și crescu veniturile. Grație acestor măsuri, problema tezaurului care era pusă în termeni imperativi, a fost dacă nu rezolvată în totalitate, dar cul puțin în parte serios îmbunătățită. Rămânea problema economică. Pentru a o aborda în întreaga ei amploare și complexitate, guvernul a recunoscut nevoia unei vaste anchete în toate ramurile activității naționale. Scopul acestei anchete acum în curs, este nu numai de a da la iveală o documentare care să permită orientarea sforțărilor, dar și de a contribui la pacea socială, punând reprezentanții patronilor și ai muncitorilor față în față, cum și în prezența realităților. Trebuie de asemenea să recunoaștem că starea generală de spirit s’a ameliorat sensibil de un an; dificultățile înregistrae în planul de lucru au obligat pe conducătorii cei mai clar văzători ai frontului popular de a proceda la un, examen critic, permițând de a analiza pentru ce îmbunătățirea atât de așteptată nu s’a produs. In mediile patronale, surprinse la început prin amestecul sindicatelor în afacerile lor, s’a discutat și analizat mult situația și majoritatea a rămas convinsă că cea mai bună scutie constă într’o strânsă colabraare cu muncitorii. In acelaș să filtreze în cetul vîrgicetul noțiunea de bogăție în natură opusă bogăției monetare. Iluziuni înrădăcinate se risipesc gradat și necesitatea unei măriri a productiunei se răspândește încet. In ziua în care ea nu va mai fi discutată de nimeni, abia atunci, se poate considera partida câștigată. Dar mari eforturi rămân de făcut în acest sens. Dacă insuficiența producției este vizibilă în industriile cărora nu le lipsesc debușee, interne sau externe, ca în metalurgie, din contră în alte ramuri ca la textile, unde comenzile sunt insuficiente și unde există încă un șomaj parțial, insuficienta nu e atât de evidentă. In aceste ramuri patronii au o tendință naturală de a crede într’o supra-productie și muncitorii într’un exces al mâinii de lucru. Aceasta corespunde cu a nu vedea decât un aspect al problemei. In situația actuală a lucrurilor cererea se adresează mai ales produselor metalurgice. Dacă această cerere ar putea fi satisfăcută (de exemplu cu prețul derogărilor de la legea de 40 de a Franței ore), populația trăind din metalurgie ar beneficia de o putere de cumpărare mai ridicată (salarii sau beneficii), ceace ar procura industriei textile cel puțin în parte unele debușee ce-i lipsesc. Punem degetul chiar pe rană. Ceea ce situația actuală comandă, nu este o anumită durată a săptămânei de lucru, ci diferențe între diferitele săptămâni de lucru în raport cu ramurile respective de producție. Vom arăta de exemplu că, I’-*'« JaMBfitií oțe. ca acum 18 luni, textilele vor găsi de lucru pentru 40 ore. Dar dacă în industriile metalurgice săptămâna este limitată la 40 ore, textilele nu vor avea de lucru, decât pentru maximum 32 de ore. Astfel săptămâna medie se va stabili sub 40 de ore, ceea ce nu era de loc scopul urmărit. Când aceste fenomene, simple de altmintrelea, vor fi mai bine cunoscute, se va admite și necesitatea unei mai mari elasticități în aplicarea legii. In loc de a fi ales în mod arbitrar un nivel identic pentru toate ramurile activității, numărul orelor de lucru va fi fixat în raport cu necesitățile tehnice ale producțiunei. In acel moment Franța, care a învins numeroase obstacole, va fi în fata unui drum mai bine definit și situația sa comparată cu cele ale altor țări, va fi mult mai bună decât ea ne apare actualmente. Alfred Sauvy Șef de serviciu în Ministerul de finanțe francez ? D. Iuliu Maniu despre guvernul Goga Ziarul „Patria“ din Cluj a publicat următorul articol, semnat de d. Iuliu Maniu, președintele partidului național-țărănesc: „Ziua nașterii Domnului ne-a găsit prăznuind bucuria învingerii. Străduința spre mai bine a răscolit sufletul mulțimii românești. Chemată la vot, ea și-a spus judecata. A condamnat regimul liberala creștină, batjocorită de cei ce d-lui Tatărescu ieșit din păcat și din îngâmfarea puternicilor zilei. A ridicat altar strălucitor demnității naționale și a făcut să triumfe morala creștină, batjocorită de cei ce ar trebui s-o cinstească mai mult, dând pildă bună și altora. Ce satisfacție mare pentru luptătorii partidului național-țărănesc de atâtea ori loviți de nedreptatea soartei și de atâtea ori răsfățați de razele strălucitoare ale victoriei. Biruința cinstei și a bărbăției ar fi trebuit să aducă și biruința așteptării noastre de a lua cârma țării în mână pentru a înlătura necinstea, neseriozitatea și desfrâul din viața publică, de a înstăpâni buna stare și ușurarea în viața de toate zilele a țărănimii noastre și mai ales de a înstăpâni cu adevărat între cetățenii țârii și la vetrele românești porunca creștină: ,Pe pământ pace, între oameni bună învoială”. Ori ziua Anului Nou nu a adus răsunetul marei biruințe. S’a înstăpânit în fruntea unei țări un guvern care nu răspunde votului mulțimii nici dorințelor de dreptate și libertate a sufletelor românești atât de însețoșate. A venit un guvern care își bate joc de drepturile constituționale ale națiunii noastre, care drepturile politice ale nesocotește cetățenilor și care în loc de a se inspire, din marile adevăruri ale democrației naționale, pune în valoare, când pe față, când în mod ascuns, o dictatură care călcând demnitatea națională înstăpânește puterea bunului plac isvorîtă din dorul de stăpânire și persecuțiune, născute din ideile preconcepute. Anul Nou ni se arată ca plămădit pentru noi în zodia luptei. Va trebui să luptăm pentru înlăturarea unui nou guvern personal pus în fruntea țării, în contra voinței clar exprimate a națiunii și proptii de trădători ai partidului nostru care de dragul puterii trecătoare au vândut drepturile națiunii și au trădat partidul național-țărănesc și tovarășii lor de luptă, pe munca și sacrificiul cărora sau înălțat. Via trebui să ducem cea mai hotărîtă luptă pentru respingerea atentatului ce s’a săvârșit în contra libertății și în contra adevăratului naționalism. Marile tracțiuni ale Ardealului și ale Banatului. Prin aventuriata încercare a guvernului pus în fruntea statului sunt aruncate în joc, mari interese de existență a țării nostre, îndeosebi prin politica externă a noului guvern, în urma evidentei contraziceri ce există între vederile binecunoscute ale primului ministru și politica tradițională a României. Neamul românesc trebue să-și dea seama de acest lucru și trebue prin urmare să dea cea mai categorică luptă pentru grabnica înlăturire a guvernului Goga născut dintr’un capriciu neexplicabil. Doresc ca Anul Nou să dea prilej a prăznui biruința definitivă a naționalismului nostru constructiv, a democratei curate și a dreptății sociale, după care atât de mult suntem însetoșați. Credința mea este tare și hotărîrea mea nestrămutată de a săui în serviciul acestei lupte. Urez tuturor un nou fericit în semnul biruinței prin care vom înstăpâni pacea frățească în sânul mult încercatului neam românesc. flU 2014 22. Ție scumpă fără, prea de muncă și piica mea de iubire. Nicolae Fîipest Urările M. S. Regelui de Anul Nou M. S. Regele a rostit la Radio, în ajunul Anului Nou, următoarea urare: In aceste clipe de început de an, primul Meu gând se îndreaptă către poporul Meu, căruia îi aduc, prin această minunată cale a progresului, cele mai calde urări de liniște, prosperitate și fericire. Pe zi ce trece, România se întărește atât înăuntru, cât și în afară. Consolidarea acestui îmbucurător fapt nu este patrimoniul numai al conducătorilor, ci este sfânta datorie a tuturor românilor de pe acest pământ strămoșesc. Strânsa colaborare între Rege, guvern și națiune, iată chezășia care să închege din ce în ce mai puternic progresele făcute de noi. Oricât de grele ar părea uneori unele clipe ale desvoltării poporului românesc, noi trebue să privim în trecutul nostru, să vedem cât adevăr este în zicătoarea că „Românul nu piere”, să ne întărim deci inimile și să privim viitorul cu speranță și încredere. Un popor care vrea să trăiască și să propășească, trebue să aibă încredere în viitorul său și să creadă că strâns legat într’un ideal comun cu Suveranul Său, să lupte printr’o muncă fără răgaz la întărirea neamului. Am zis odată că bucuriile neamului Meu, sunt bucuriile Mele, că durerile sale sunt durerile Mele ,și că năzuințele lui sunt năzuințele Mele. Astăzi, în aceste clipe de viață nouă pentru România, aceste cuvinte sunt mai vii decât orișicând. In aceste, urări pe cari le aduc poporului Meu, nu vreau să uit oștirea .Mea de care mă leagă “Mafia ani de strânsă conlucrare, și căreia, în această oră de început de an, îi reînoiesc simtluUntele Mele de dragoste și de încredere desăvârșită. Mai trimit o deosebită urare tineretului și copiilor neamului Meu, care, crescuți în idealul de întărire a românismului, sunt nădejdea celui mai frumos viitor al Patriei. Cu sufletul cald și cu aceiași dragoste care m’a îndemnat totdeauna în toate faptele cete de cârmuitor al României, glăsuesc în primele clipe ale anului 1938, aceste cuvinte de încredre și de speranță. Tuturor acelora dela orașe sau deja sate, celor tineri și celor bătrâni, li se îndreaptă în această oră, gândul meu de grijă părintească, rostind cuvintele strămoșești de urare: La mulți ani! Strig din tot sufletul: Trăiască poporul român. M. S. REGELE Problema reglementării bfuietare internaționale. Um articol al d-lui Schacht BERLIN, 2 (Rador). — In revista „Zeitschrift der Akademie fur Deutsches Recht“, d-rul Schacht, președintele Băncii Reichului, se ocupa de problema unei reglementări monetare internationale. D-rul Schacht spune între altele: Pentru a se putea ajunge la o reorganizare durabilă a condițiunilor monetare internaționale trebue să în prealabil să se încerce biruirea spiritului de la Versailles nu numai în viața politică, dar și în domeniul economic. Este necesar să se lichideze chestiunea datoriilor de origine politică și să se găsească o soluție la problema unei mai echitabile distribuții a materiilor prime, chestiune vitală pentru țările industriale. Pentru Germania, problema unui acces la fostele sale colonii rămâne de prima urgență și soluționarea ei ar fi unuul din factorii în stare să pună capăt războiului economic general. Oricare ar fi noua soluție monetară a viitorului, ea se va sprijini din nou pe deviza aur. Aurul va fi singura bază în stare de a asigura o soluționară monetară internațională, pentru că în schimburile internaționale aurul este singurul mijloc de plată recunoscut în mod general și pentru că în materie de compensație a excedentelor el nu poate fi înlocuit prin nici un alt mijloc mai practic sau de o valoare egală. Se înțelege de la sine că băncile de emisiune vor avea de respectat regulele monetei aur: înainte de război, exista un fel de „gentlemen agreement“—o convenție internațională nescrisă. Rămâne să se vadă dacă pe viitor va mai fi cu putință să se renunțe la acordurile formale. D. DR. SCHACHT Politica economică și financiară a guvernului Declarațiile d-lui Savu D. ministru de finanțe a făcut ori ziariștilor următoarele declarații: — Guvernul deplin conștient de necesitatea primordială a ordinei în finanțe socotește că această ordine trebuie tradusă în fapt printr’o perspectivă politică de echilibru bugetar, in vederea acestui echilibru vom ține seama atât de puterea contributivă a cetățenilor Țării, pentru că impunerea să repreznte o cât mai reală justiție fiscală, cât și de totalul obligațiunilor de plată ale Statului, cari trebuiesc echilibrate cu veniturile lui. In ce privește moneta națională politica noastră este fermă și neclintită pentru apărarea ei, socotind ca neconforme cu conceptiunea noastră orice manipulări, cari ar tinde să-i altereze pozițiunea. Vom face însă tot ce ne stă în putință pentru a dezvolta opera de consolidare a monedei noastre. Piața internă a capitalurilor a fost totdeauna temelia sănătoasă pe care s’a sprijinit dezvoltarea vieții economiei noastre nationale. Din aceasta piață s’au ridicat în mare parte forțele financiare ale factorilor de productiune națională, ale creditului public și privat, precum și ale circulației bunurilor prin mijlocirea comerțului. De aceia, această piață trebue să aibă întreaga noastră atențiune, apărând investițiunile ce a făcut și susținând-o pentru o cât mai bună consolidare, spre a i se asigura liniște, siguranța și o progresivă propășire pentru binele economiei noastre naționale. Ministerul de finanțe continuă tratativele începute cu unele grupări de creditori din străinătate și nădăjduim că ele vor duce la bun sfârșit. In curând, potrivit acordurilor existente, se vor deschide tratative și cu ceilalți creditori în vederea aranjamentelor respective, ce urmează a se încheia.