Epoca, mai 1938 (nr. 2761-2768)

1938-05-01 / nr. 2761

Ho. 2761 ce REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, PASAGIUL ROMÂN (INTRAREA PRIN CASA VICTORIEI) RECLAME și INSERȚII Sa primesc la administrația olarului și la toata agențiile de publicitate Telefon: 3.82.11 Director: GRIGORE N. FILIPESCU învățământul Urmărind discuțiile congresu­lui general al profesorilor secun­dari sunt de reținut multe pro­puneri bune și mai ales învio­rează generala preocupare de a se ajunge la un învățământ se­cundar mai bine­­ organizat și răspunzând mai exact menirii lui. Un punct principal de câști­gat, prin hotărîrea oficialității de a-l adopta și a-l menține o du­rată mai lungă, este elaborarea unei programe analitice care să nu mai sufere schimbări la înce­perea fiecărui an școlar. De această relativă fixitate se leagă și mai rara schimbare a manualelor didactice. Amănun­tul este de o covârșitoare im­portanță întrucât scumperea căr­ților de școală împiedică adesea de la învățătură tocmai elemen­tele mai destoinice. Nici anchilo­zare în programe prea învechite întrucât sunt imperios necesare unele înoiri, dar nici permanen­tul joc al schimbărilor neimpuse de nici­ o altă nevoe de­cât doar de cea a câștigului realizat de amatorii de manuale didactice. Dar acestea sunt amănunte. Marea chestie în dezbatere tre­­bue să fie cea a reînvierii doru­lui de carte, cam stins de­ o vre­me în folosul unor tendințe lătu­ralnice și adesea de rătăcire. Misiunea profesorului secun­dar a fost totdeauna și pregăti­rea sufletească a tineretului. Ti­parnița învățământului secundar rămâne toată viața. Azi această misiune este mai grea, dar în aceeași măsură obli­gatorie. In foarte interesantele sale însemnări de „belfer”, d. Ioa­­chim Botez descrie tipuri de pro­fesori secundari cu desăvârșire absenți și nepregătiți. Ori­când au fost alcături de acestea în învățământul secundar. Azi sânt mai multe și aceasta este marea nenorocire. Profesorul secundar nu este funcționar de percepție. El tre­­bue să se apropie părintește de puterea de înțelegere a elevului, să-l îndrumeze, să-l facă să gus­te frumusețile învățăturii fără silă și fără severități nepăsă­­toare. Acestea nu-s în programele analitice, oricât le-am schimba în fiecare an. Dar în congresele profesorilor secundari grija lor luminează, și școala care ne for­mează tineretul va fi alta când va fi venit și marea deblocare­ a tuturor dascălilor nepregătiți și suflete sterpe. secundar Camera maghiară a adoptat programul de investiții al guvernului BUDAPESTA, 29 (Rador).­­ Ca­mera a adoptat azi proectul de lege referitor la programul de investiții propus de guvern. Valoarea acestor investiții este de 1 miliard de pensoe. D. Remenyi-Schmeiler, ministrul de finanțe, a declarat nn discursul, prin care s-a încheiat discuția proi­ectului de lege, că actualul nivel al prețurilor nu va fi câtuși de puțin stingherit, guvernul fiind hotărît să ia măsuri pentru a-l menține con­stant. Un partid progresist­ național în Statele­ Unite Noul partid este condus de foștii partizani ai președintelui Roosevelt NEW­ YORK 29 (Rador). — D. Phi­lip Lafollette, unul dintre cei mai cu­noscuți oameni politici cu tendințe liberale din Statele Unite și actual guvernator al statului Wisconsin, și fratele său, senatorul Lafollette, au creat un al treilea partid în Statele Unite, partidul progresist­-național. Programul cu care frații Lafollette speră să atragă pe liberali din par­tidele democrat și republican cu­prinde cinci puncte: controlul finan­țelor și creditului de către stat, în­tărirea autorității centrale a guver­nului federal, sporirea producției, noi legi sociale și fixarea unui mi­nimum de venit pentru fermieri și lucrătorii din industrie. Până de curând frații Lafollette sprijiniseră programul economic al d-lui Roosevelt. V. ROOSEVELT Trei vase sovietice cuprinse de ghețari MOSCOVA, 30. (Rador). — Co­respondentul agenției Havas trans­mite: Trei avioane sovietice, plecate de la baza aeriană Bixis, din apro­pierea fluviului Lena, au transpor­tat pe Continent 180 person­e ce se aflau blocate pe bordul vaselor spărgătoare de ghiață Sedov, Ma­­lighin și Sadko, cuprinse de ghe­țari in regiunea lacurilor Laptiev. Pe bordul vaselor au fost lăsați 35 oameni din ech­ipagii. Avioanele le-au dus provizii, haine și combu­stibil pentru 2 ani. Cele trei vase sovietice au fost cuprinse de ghețuri în timp transportau spre insulele Song ce expediție științifică ce urma să pe­o­treacă iarna in acea regiune. Duminică 1 Mai 1938 Fondat în anul 1885 de NICOLAE FILIPESCU SISTEME NENOROCITE Publicăm în acest număr unele documente comuni­cate de autorități asupra spionajului pe care-l or­ganizase în toate princi­palele instituții publice și particulare, fosta gardă de fier. Metoda informațiilor prin spionaj este caracteristi­că tuturor formațiilor te­roriste. Cine duce luptă politică la lumina zilei n’are nevoe de spionaj. Ce nevoe poate fi de cu­noașterea arhivelor secre­te ale ministerelor, ori chiar numai de cunoaște­rea anticipată a unor e­­ventuale proecte de legi, în elaborarea programe­lor politice și în desfășu­rarea propagandei electo­rale? In ce fel aceste informa­ții prin spionaj Pot înlocui pregătirea științifică în problemele economice și sociale, în ce fel pot ele să ajute în lupta de câști­gare a ma­selor pentru o ideologie? Dar dacă« totuși, s’ar pu­tea ca un amănunt oare­care, de ordin administra­tiv ori electoral, să fie în vre­un fel în folosul celui care-l cunoaște cu o zi mai de­vreme, — ce legă­tură pot fi între doctrina politică, între tactica de propagandă și arhivele se­crete ale marelui stat ma­jor al armatei? In nici­ o împrejurare nu ne vom părăsi obiectivita­tea de totdeauna. Nici­ un fel de situație nu ne va in­fluența vre-o dată până la hotărîrea de a ne părăsi nepărtinirea. Guvernul își face dato­ria cum crede că e mai bine, și nu credem că ar trei să ne impue să privim drept bine, fără discuție, toate ale lui. Dar spionaj la Marele stat major al armatei nu se poate. Nu există scuze, nu există explicații. In folosul cui acest spio­naj? Autoritățile vor avea să răspundă, lămurit, între­bării. Și toată lumea, fă­ră osebire, va sprijini ac­țiunea de veștejire și de condamnare a acestor ne­norocite sisteme de vătă­mare a celor mai superi­oare interese de stat, în folosul unor ambiții per­sonale și ale unor intere­se străine. Politica sportului Am arătat eri că conducătorii sportului românesc — si nu vizez numai pe acei de la federația de foot-ball, fiindcă și aceștia au pe mai marii lor — nu caută să se res­pecte clauzele acordului dintre U. F. S. R. si D. T. T. care prevede o­­bligativitatea reciprocității asupra numărului de matchuri jucate de e­­chipele românești și maghiare în România și Ungaria. Am amintit cele știute de mulți, dar desconsiderate de conducătorii sportului și anume că prezența echi­pelor maghiare pe arenele sportive din Transilvania, înseamnă o cale de propagandă dintre cele mai bune, cultivată cu multă grijă de credența maghiară și susținută de mulți in­conștienți de la noi, cu toate că, nu odată Siguranța Statului Românesc a fost în posesia unor dovezi nedes­­mintibile și și-a spus răspicat cu­vântul logic de apărare naționala. Realitatea de fapt mai este și alta. Echipele maghiare o duc greu din punct de vedere financiar. Ele își caută un mijloc de susți­nere și au găsit o poartă de salvare generos servită de acei ce conduc sportul la noi. Astfel că am ajuns — din ușurin­ță — să ajutăm la întreținerea ma­terială a multor echipe maghiare. Și doar sentimentele nutrite­­ de tigrii maghiari față de noi^și față de integritatea Statului Românesc sunt îndeajuns de cunoscute. Nu admit singurele obiecțiuni ce — eventual — mi s’ar putea aduce și anume că echipele maghiare cer mai puțini bani ca acelea ale altor națiuni, fiindcă cheltuiala drumului e mai mică și apoi, că din matchu­­rile jucate cu ele, românii au de pro­fitat­ în materie de tehnică a jocu­lui. In primul rând. Nu înțeleg să aju­tăm cu banii noștri echipele maghia­re, fapt ce ajută mult desvoltării lor și a spiritului de maghiarism și revi­zionism, atât timp cât Ungaria duce față de România o politică fieloială și de nerecunoaștere deplină și sin­ceră a drepturilor și granițelor noa­stre firești. Apoi, sportul românesc nu are ce profita de pe urma matchurilor ju­cate cu diverse echipe maghiare, de o calitate inferioară și cotate prin­tre codașele clasamentului maghiar Faptul că din când în când joacă și câte o echipă fruntașe nu justifică de loc conduita federației româ­nești, care trebue să se orienteze după cu totul alte principii. Trebue să ne mărginim să jucăm cu Unga­ria numai în cadrul cupei Europei Centrale. Sportul românesc poate profita mult mai mult, dacă în loc să se angajeze mereu echipe maghiare de o valoare dubioasă, s’ar aduce echi­pe străine de o valoare incontesta­bilă și cari să aparțină unor na­țiuni de cari avem absolută nevoe în politica noastră externă și cu cari trebue să facem strânse legă­turi de prietenie. S’ar juca matchuri internaționale mai puține, dar‘.— in schimb — ele ar fi de o factură superioară și am avea de câștigat din toate punctele de vedere.­­ Inchipuiți-vă ce impresie am face la Londra,­ Paris, Roma, Pra­­ga, etc., când ar­­ găzdui echipe en­gleze, franceze, italiene, cehe, ger­mane, etc., tot­ă când am servi re­plica și ac­­#>­a­­re. Ungurii așa fac, din cauza aceasta, ei ocupă o ierarhie superioară nouă. Chia­i dacă ar fi nevoe ca și sta­tul să contribue cu ceva subvenții, totul trebue să se aranjeze în fa­voarea tezei noastre, deoarece sportul constitue o armă de pro­pagandă și de prestigiu dintre cele mai importante. Apoi noi avem anumite alianțe politice, anumite relațiuni de prie­tenie, anumite obligațiuni. Ajutăm materialicește pe adver­sarii noștrii firești și desconside­răm pe prietenii noștri cehi, iugo­slavi — ca să nu e număr decât pe cei mai apropiați nouă. Se impune o grabnică îndreptare. DR. EMILIAN DEMETRESCU Mă dau bătut... Mărturisesc că nu luam de bine toate câte le scriu un colaborator al „Epocei” despre reclamele ce se fac prin Radio. Nu-mi închipu­iam să fie chiar așa. In târgușorul meu nefiind lumină electrică, nu mi-aim cumpărat aparat. De Paști am fost poftit de nașii mei și am avut noroc tot radio să ascult. Cum sunt abia câteva zile că m’am spovăduit, nu voi începe cu săp­tămâna luminoasă să spun neade­văr. Și așa de Sf. Paști la ora unu amiază, de ziua întâia, după vre-o 5 anii frumoase au început... re­clamele cu muzicuțe de colfuri, cum se spune pe la noi în Basa­rabia. A urmat fără șir: cârnați, cozonaci, a vinului bun — din cele bune, — vaci pentru încălțăminte și tot felul de lucruri, — parcă era la iarmaroc. Bune afaceri o fi făcut direcția de la radio, dar parcă orice co­merț în zilele aceste sfinte era o­­p­rit. Ei, cum se împacă legea dum­nezeiască, cea omenească și mai ales bunul simț cu așa ceva? Ori vorba aceia, că legea nu e pentru toate bună. Am ținut să arăt această mi­rare a mea și a celorlalți nu prea purtați prin lume mare, această is­pravă a neguțătorilor dela radio și recunosc, învinuirea adusă ziarului d-voastră, nu e dreaptă. Mergeți înainte cu spor și iz­bândă. DRUMEȚ Pregătiri în vederea vizitei d-lui Hitler la Roma D. Mussolini a trecut în revistă toate detașamentele militare ROMA, 29 (Rador).­­ D. Musso­lini a trecut astăzi în revistă pe Via Dei Triumfi toate detașamentele militare care vor lua parte la ma­rea paradă militară ce se va da in onoarea d-lui Hitler. Au participat la această revistă, care a durat mai mult de patru ore, 30.000 soldați, 2.500 cai, 600 automo­bile, 320 tractoare, 400 care de asalt blindate, 490 tunuri și 200 mortiere. Pentru prima oară, d. Mussolini a venit în uniformă de prim-mareșal al imperiului. Ducele era însoțit de d. Starace, secretarul general al par­tidului fascist, de cei trei subsecre­tari de Stat ai Ministerelor Apărării Naționale și de șeful de stat major al milițiilor fasciste. După ce a vizitat tabăra tineretu­lui fascist, d. Mussolini a exprimat d-lui Starace satisfacția sa pentru disciplina tineretului. "fie scumpă țară, puterea mea de muncă și puterea mea de iubire. Nicolae Filipescu Ziua oficială românească la Târgul Internațional din Milano Sâmbătă, 21 crt. la orele 11, s-a desfășurat la Pavilionul României de la Târgul Internațional din Mi­lano, o ceremonie oficială în cadrul căreia Excelența La Ricci, ministrul cooperației, în numele guvernului italian, a vizitat standele românești. Ministrul, însoțit de senatorul Piero Puricelli, președintele Târgului, de prefectul de Milano d. Marzano, și de autorități, a fost salutat de d. Ion Șoneriu, delegatul oficial al guver­nului român, după care a cercetat cu amănunțire produsele expuse, explicațiunile fiind date de către d. Eugen Poni, consilierul comercial al Legațiunei României de la Roma și de d. Vintea-Galați, din partea Mi­nisterului de Industrie al României. In fața Pavilionului înfățișând scene din viața străjerească, mini­strul Ricci, care este inițiatorul și înfăptuitorul celebrei organizațiuni a tineretului italian „Bailila“, ascultat cu multă luare aminte l­­a muririle ce s’au dat cu privire la in­stituția străjerilor români și a vieții străjerești ce i-au fost date de către d. inginer Gălușcă, comandant stră­jer. O mare mulțime de invitați, cu­prinzând cele mai de frunte perso­nalități din lume industrială, finan­ciară și comercială milaneză, repre­zentanții Regimului, armatei și înal­tei aristocrații, printre care Marchi­zul Căpitani d’Arzago, ministru de Stat, Comm. Ludovico Gavazzi se­nator, ing. Mario Bolloni președin­tele provinciei Milano, Rino Parenti, secretarul Federalei P.N.F., Ex. La Proda Tito, președintele Curții de Apel, Giunta Giovanni, secretarul Târgului din Milano, Camporio Giu­seppe, secretarul consiliului Târgu­lui, Pietro Capoforri, secretarul U­­niunii fasciste a Industriei, gene­ralul comandant al Corpului de ar­mată din regiunea Milano, princi­pesa Lona Trivulzio della Somalia, Marchiza Mariana Brivio Trivulsio, contesa Paolo Durini di Monza, doamne de onoare ale M. S. Regi­nei Imparătese, d-na Antonietta Pa­­ricelli Tesi, consulii tuturor State­lor acreditați la Milano, președinții camerilor de comerț franceze, ger­mane, elvețiene, olandeze, polone, cehoslovace și ungare, numeroși zia­riști italieni, trimisul special­­ al a­­genției „Havas“ și „Ștefani“, etc... au defilat timp de aproape două ore exprimând d-lui Soneriu admirația lor pentru bogăția și varietatea pro­duselor și obiectelor expuse, printre cari cusăturile românești, prezen­tate de d-na Toroceanu au fost cu deosebire relevate pentru frumuse­țea și finețea execuției lor. Recepțiunea s-a încheiat cu un foarte bogat bufet alcătuit numai din produse românești. La șampanie d. Ion Șoneriu a înmânat d-lui se­nator Piero Puricelli o fotografie cu dedicație din partea M. S. Regelui, care a mulțumit foarte mișcat pen­tru Augusta și grațioasa atențiune. Un public extrem de numeros vi­zitează Pavilionul României, situat în cel mai frumos loc din incintă, de o eleganță sobră, împodobit la intrare cu o frumoasă frescă mu­rală, opera sculptorului Popovici, elevul Școalei române din Roma. Aranjamentul interior este datorit, ca și anul trecut, arhitectului Va­lentin Iorga care a izbutit să reali­zeze o prezintare variată, pitorească, a diferitelor categorii de obiecte ex­puse, iar tot interiorul este domi­nat, geniu tutelar și mereu prezent oriunde forța creatoare românea­scă își găsește valoare și expresie, de un splendid bust al M. S. Rege­lui. Pe lângă sforțările încununate de un desăvârșit succes, ale tehnicieni­lor ministerului de industrie al Ro­mâniei și celor menționați mai sus, se cuvine să relevăm ardoarea neo­bosită depusă de d. prof­esor Eugen Pon, consilierul comercial al Lega­țiunei Române din Roma, ale cărui întinse relațiuni, competență și au­toritate, au contribuit într’o largă măsură’la isbânda pavilionului ro­mânesc, socotit, după părerea una­nimă, printre cele mai frumoase, mai complecte manifestări ale bo­gățiilor și activității producătoare ale unei Națiuni. DEJUNUL OFERIT DE D. ION SO­NERIU PRESEI ITALIENE ȘI STRĂINE Un fapt caracteristic și cu deose­bire demn de relevat, l-a alcătuit de rândul acesta, atențiunea deose­bită ce s’a acordat de către oficiali­tatea italiană delegatului României d. Ion Soneriu, care a depășit cu mult obișnuitul schimb de curtoazii protocolare și care a fost relevată cu insistență ca o dovadă a strân­gerii de raporturi italo-române. Intr’adevăr, în toate recepțiunile, delegatul oficial al României a avut locul de onoare, atât la dejuinul ofi­cial oferit de ministrul Ricci misiu­nilor diplomatice străine la Hotelul Continental cât și la splendida re­­cepțiune care a avut loc în magnifi­cul palat de pe Via Donizetti al se­natorului Piero Puricelli — atât d-sa cât și d-na Soneria au alcătuit cen­trul­­ celor mai măgulitoare demon­­strațiuni de simpatie pentru Româ­nia și această atmosferă de caldă cordialitate întregită cu strălucitorul succes al Pavilionului românesc a contribuit la afirmarea încă odată a prestigiului Nouei Românii. A doua zi, Duminică 24 crt. d. Ion Șoneriu a oferit ziariștilor italieni prezenți la Milano, trimișilor și co­respondenților de presă străini, dele­gaților guvernului român, un mare dejun de șaizeci ele­tacâmuri la Ho­telul Continental. La șampanie d. Ion Șoneriu într-o vibrantă cuvânta­re, după ce a relevat rolul din ce în ce mai important în mișcarea eco­nomică internațională a Târgului din Milano, a închinat pentru M. S. Regele Italiei și împăratul Etiopiei și pentru Duce. I-a răspuns d. Blanc, președintele „Asociațiunii corespondenților stră­ini”, d. Gastone Tanzi, redactor la „Popolo d’Italia” în numele ziariști­lor italieni, cari au celebrat persona­litatea M. Sale Regelui României și opera de regenerare a României de azi. O însuflețită atmosferă de cor­dialitate camaraderească a domnit tot timpul. In decursul­ ceremoniei de la Pa­vilionul României ca și la dejunul de Duminică, delegatul oficial al Ro­mâniei d. Șoneriu a împărțit parti­cipanților o serie de daruri constând în cusături naționale românești, în­cepând cu ministrul Ricci, căruia i-a oferit o splendidă față de masă bo­gat lucrată în mătase și aur. Știința ungară nouă distruge o gamă de idoli și superstiții națio­ale foarte puternice până acum. a înlătură mai ales numeroase irori nebuloase în privința fructurii de rasă și a originii­oporului ungar. Până acum au stat numeroase explicații pla­tte și legendare și împreună cu e a devenit anacronică și mnu­­tă o literatură specială destul e bogată. Dar și cu prilejul re­­izuirii acesteia a părerilor mai echi iau naștere alte teorii te­­terare în unele privințe și mai des atunci când sub influența iferitelor curente de gândire antimporană duc la deprecie­­ea poporului maghiar din cauza riginii și a rubedeniilor lui în invinta rasei. Romantismul is­toric unguresc mai ales în cursul secolului trecut nu s’a sfiit să gă­sească legături de rudenie între unguri și toate popoarele clasi­ce ale antichității civilizate. Ca un fel de ață roșie de legătură cu acest trecut științific trece prin cele câteva decenii din ur­mă și părerea sau teoria că Un­gurii ar fi acolo unde sunt urma­șii Grecilor antici și este curios că tocmai acum părerea aceasta se repetă din mai multe păr­ți. Teoria aceasta este fără îndo­ială foarte slabă și puțin serioa­să poate, dar este important faptul că a scos la iveală multe lucruri foarte interesante din is­toria culturii poporului ungu­resc. In ce privește teoriile asupra locuitorilor din Europa centrală din epoca preistorică se afirmă cu destulă probabilitate că în epoca bronzului au plecat din regiunile dunărene strămoșii Grecilor antici, cari s’au cobo­rât la sud spre Grecia de mai târziu. Acesta este primul argu­ment în ce privește înrudirea dintre Grecii antici și Unguri. Argumentul celălalt întrece prin temeritatea sa chiar și pe cel de mai sus și este reprezentat de către doi statisticieni unguri, dr. Halla și dr. Dobrovics, care au publicat de curând istoria eco­nomică a Ungariei. Aceștia au ajuns la convingerea curioasă că Ungurii au locuit din cele mai îndepărtate timpuri preistorice în regiunea Dunării, dar că după prăbușirea dominației Hunilor de aici fie toți, fie numai clasa lor conducătoare s’ar fi retras de aici în­spre Marea de Azov de unde cunoscuta lor invazie din sec. IX-lea i-ar fi adus iarăși înapoi la Dunărea de mijloc. Drept argument pentru afirma­ții atât de temerare știința unga­­­­ră se servește de câteva date din cultura ungară din trecut, de linguistică în genere și de câte­va elemente lexicale. Dar cuvin­tele grecești din limba ungară au putut fi primite cursul șederii lor lângă numai în Marea de Azov, ci și în timpul drumu­lui lor spre patria de mai târziu, în timpul șederii lor aici precum și în urma relațiilor lor cu Bizan­țul. Este desigur interesant fap­tul că majoritatea numelor con­ducătorilor Ungurilor din epoca venirii lor în Pannonia poate fi după părerile specialiștilor un­guri lămurită ca provenind din limba greacă, numai că părerile acestea pot suferi critici serioa­se. Sigură se pare origina gre­cească a cuvântului unguresc pentru avere (tulaidom din gre­­cescu douloidion), pentru care știința ungară nu are altă expli­cație în afară de aceia a originii lui grecești. Dar aici se poate spune că cuvântul în chestiune a fost primit de către Unguri deabia mai târziu, când noțiunea de avere s’a fixat și precizat per­fect. Apoi este bine cunoscut faptul că încă de la așezarea lor în Pan­nonia Ungurii au primit între ei foarte bine pe Greci și amiciția lor pentru aceștia a durat până foarte târziu, astfel că și acuma sunt foarte multe sute de fami­lii ungurești, cari își păstrează încă tradiția sau mai bine zis amintirea originii lor grecești. Tânărul învățat Eugen Csic­­szky demonstrează într-o nouă carte că ungurii au aparținut popoarelor pe cari le designăm sub numele general de scite și crede că din punct de vedere al rasei aparțineau la cea greacă. Autorul este de părere că aproa­pe trei mii de cuvinte ungurești își au radicalele lor în vechea greacă, pe când pentru limbile slave lucrul acesta se întâmplă numai pentru vreo 600 de cu­vinte. Este necesar ca în privința aceasta știința ungară să vină cu date mai precise și cercetări mai detailate, fiindcă cele de pâ­nă acum nu prezintă garanții de identitate cu faptele reale cunos­cute de către alții. In sine însă este foarte inte­resantă această mișcare spiri­tuală ungară, care stăruește să argumenteze o renunțare la origina asiatică, la comunitatea de sânge cu Mongolii și Japone­zii și mai ales la nică, mișcare care origina tura­este foarte asemănătoare cu întorsătura ra­dicală cu care Turcia modernă a renunțat în vremurile noastre la originea turanică, în timp ce nu mai departe decât în 1910 între Turci erau foarte puternice cu­rentele de gândire și agitație panturanice. In cazul Ungurilor problema este complicată prin complexitatea fără exemplu limbii, a culturii ungare și a com­­­plexității contactului Ungurilor cu diferite popoare din sec. VI d. Chr. încoace. Demitologiza­­rea istoriei Ungurilor însă are bunul avantaj că ajută la înlătu­rarea acelor elemente din sufle­tul ungar, cari împiedicau cel mai mult părerea că Ungurii au datoria de a intra ca egali și nu aleși în comunitatea popoarelor de la Dunăre pe căile unei alegeri și aprecieri reale, dărâmând ba­ricadele ridicate de prejudecăți numeroase de rasă și istorice. I DOCUMENTARI O nouă teorie asupra originii Unguriior V Grav accident de aviație BERLIN, 30. (Rador). — D. Ter­­bfiven, șef regional național-socia­list și președinte al organizațiilor partidului din Renania a fost rănit grav într-un accident de aviație pro­dus în momentul aterizării. In acest accident au mai fost ră­niți radiotelegrafistul Schloess și șeful de brigadă S. S. Flechmann. Pilotul avionului a fo­st omorît. Aparatul, care era proprietatea d-lui Terboven, a fost complect di­strus. Măsuri drastice contra legitimiștilor austriaci depsită mai greu decât propaganda comunistă. Ediția vieneză a ziarului „Voel­­kischer Beobachter” spune, în le­gătură cu aceste, că se vor lua cele mai severe măsuri contra pro­pagandei legitimiste și că nu e ex­clus să se prevadă împotriva ei pe­deapsa cu moartea. VARȘOVIA, 29. — Cunoscutul medic austriac Wenckenbach a ce­rut guvernului polon, prin interme­diul consulatului polonez din Pra­­ga, să-i acorde dreptul de a se sta­bili în mod definitiv în Polonia. Profesorul Wenckenbach, care a trebuit să părăsească Austria în urma ultimelor evenimente, a fost chemat acum câțiva ani la patul de moarte al mareșalului Pilsudski. VIENA, 29. — La liceele din Vie­­na s’au introdus clase separate pentru creștini și evrei. „Reichpost” spune că este vorba de măsuri provizorii. In viitorul an școlar, în primele patru clase de li­ceu, nu se vor putea înscrie elevi evrei decât în proporție de 2 la sută. S’a putut constata, că până azi, cinci mii elevi evrei s’au retras din școli. BERLIN, 29. (Rador). — Cu în­cepere dela 1 Mai nu se mai per­mite accesul evreilor în clădirea băilor din stația termală Wiesba­den și nici pe terenurile de tenis, la concertele de la Casinoul munici­pal și la seratele publice. La isvoarele termale evreii nu se vor putea duce decât la anumite ore. VIENA, 29. — Odată cu revizui­rea noului cod penal austriac, se vor înăspri considerabil în legătură cu delictele de legiuirile înaltă trădare. Propaganda legitimista va fi con­siderată ca înaltă trădare și pe­­ [UNK]

Next