Evenimentul Zilei, decembrie 2009 (Anul 18, nr. 5728-5755)

2009-12-05 / nr. 5732

^RBSG dIN prezidentiale.evz.ro Cine decide președintele Electoratul PNL a fost ținta lui Geoană și a lui Băsescu. Candidatul PSD a primit sprijinul lui Antonescu, în schimbul numirii lui Johannis, candidatul PDL a fluturat victoria dreptei Romulus Georgescu -omulus.georgescu-evz.ro A­tragerea electoratului ca­re l-a votat în primul tur pe Crin Antonescu a fost principala miză a candi­daților care au intrat în turul II, Traian Băsescu și Mircea Geoană. Și asta în condițiile în care, pe 22 noiembrie, fiecare a avut în jur de 30%, iar candidatul PNL a obținut puțin peste 20% din voturi. Astfel, fiecare dintre finaliști a încercat, în săptămânile de cam­panie dintre cele două tururi de scrutin, să-și maximizeze oferta pentru electoratul liberal. Băsescu - prima mutare Primul care a mutat a fost Tra­ian Băsescu care, pe 22 noiembrie seara, a vorbit despre victoria dreptei. A doua zi însă, Crin An­tonescu a anunțat că îl va sprijini pe Mircea Geoană în turul II în schimbul nominalizării lui Klaus Johannis ca premier. Geoană a ac­ceptat și situația a părut să încline în favoarea candidatului PSD, cre­de sociologul Mircea Kivu. „Momentul principal al cam­paniei a fost cel în care Geoană a anunțat că îl va nominaliza pe Jo­hannis ca premier dacă ajunge președinte. Alegătorii lui Anto­nescu au înțeles că au un motiv concret să voteze cu Geoană și anume că persoana propusă de candidatul pe care l-au votat va ajunge la Palatul Victoria­, afirmă Mircea Kivu. Și analistul politic Cristian Ghinea crede că, „în pri­mele zile, Geoană și Antonescu s­­au mișcat foarte bine și l-au pus pe Băsescu în defensivă“. Scandalul filmulețului Strategia a părut să dea roade, în momentul exit-pollurilor de pe 22 noiembrie, cifrele CCSR indicau că Geoană ar obține 50% din votu­rile lui Antonescu, Băsescu 25%, în vreme ce 25% dintre alegătorii PNL-istului nu ar merge la vot. După o săptămână, în schimb, potrivit unui sondaj Infomar, 59% dintre votanții lui Antonescu mi­zau pe Geoană, 23% pe Băsescu, iar 18% declarau că nu merg la urne. în logica de campanie a inter­venit însă scandalul „filmulețu­­lui“. „Adversarii lui Băsescu au făcut o greșeală pentru că au mutat dezbaterea de la Geoană-Anto­­nescu, care construiau un guvern, pe terenul emoțiilor, victimizân­du-l pe Traian Băsescu“ , crede Adrian Moraru, directorul IPP. Totuși, Mircea Kivu apreciză că electoratul liberal nu are cum să fie influențat de astfel de lucruri, pentru că „este un electorat mai puțin emotiv“. Cât va cântări SOV Ultimul episod a fost cel în care Băsescu l-a atacat pe Geoană pe subiectul relației sale cu Vîntu. „Cred că ar putea să-i convingă pe acei alegători liberali care priveau cu scepticism acuzațiile lui Traian Băsescu referitoare la relațiile dintre Mircea Geoană și moguli“, spune Cristian Ghinea. In schimb, Mircea Kivu este mai reținut în pronosticuri. „Epi­sodul cu Vîntu a rămas neexplicat de Geoană, dar a ieșit la iveală că și Băsescu s-a întâlnit cu Vîntu.* românia bunului siion MITING CU ȚINTA PNL Băsescu a trezit stafiile din ’89 să recâștige Capitala Anca Simina mra Simina(3)PV7 .­ Ultimul glonț pentru a recupe­ra electoratul lui Crin Antonescu a fost tras de Traian Băsescu aseară, la București. Pe valul de emoție anti-PSD stârnit la Timișoara, PDL a strâns la doi pași de Piața Revoluției în jur de 10.000 de oa­meni în fața cărora Băsescu l-a pus la zid pe Ion Iliescu în huiduielile mulțimii, l-a comparat pe Mircea Geoană cu Ion Dincă-Teleagă și a exclus PSD din orice negociere pentru viitorul guvern, încălziți cu „România, trezeș­­te-te!“, imnul Aianței D.A. din 2004, bucureștenii strânși, care din instituțiile conduse de PDL, care prin mesaje pe internet, au văzut pe scenă un Băsescu convins că va câștiga al doilea mandat. Pre­ședintele nu a ajuns însă la miting deloc relaxat. Cât i-a animat Trai­an Ungureanu susținătorii cu ban­curi despre Geoană, Băsescu a aș­teptat, încordat, în spatele scenei, fără să-și stăpânească tremurul bărbiei. S-a entuziasmat însă brusc pe discursul anti-PSD. „Zilele as­tea a venit un politician, zglobiu el așa, Mircea Geoană, care încearcă să-i păcălească pe români că el ar fi omul consensului“, a stârnit el va­lul de fluierături. „La Timișoara au fost atât de consensuali cu poporul încât au fugit pe ușa din spate a Operei. Păi, ăsta-i consensul?“, a provocat apoi primele ovații zdra­vene, dându-se singur ca exemplu când s-a aruncat în mijlocul pro­testului fermierilor. „Asta trebuie să facă un președinte când cetățe­nii sunt nemulțumiți, nu iese pe ușa din dos. Să nu uit! La Revoluția de la Timișoara, Dincă a fugit tot prin spate, ca și Geoană în 2009. Geoană este, la modul de a gândi și a acționa, cum era Dincă în 1989. Dacă era bărbat, se ducea în fața celor care îl fluierau și le cerea ier­tare. A pângărit Timișoara! Le mulțumesc bucureștenilor care în acea zi au ieșit în Piața Universită­ții, atenționându-l pe Geoană că nu are niciun consens cu națiu­nea“, a ridicat Băsescu mulțimea „PSD-ul nu poate să mai conducă“ Pentru cele 30 de procente lua­te de Antonescu în turul întâi, li­derii PNL au fost, în schimb, me­najați. „PSD-ul nu poate să mai conducă destinele țării. Avem ne­voie de o alianță pe structura PDL­­PNL. Niciodată cu mintea lui Ion Iliescu n-o să putem moderniza România", a mai spus Băsescu, proclamându-și apoi, în artificii și confetti, victoria. Găsind pe capul unui PDL-ist o pălărie portocalie, i-a luat-o, în fi­nal, ca și lui Varujan Vosganian în 2004, după anunțarea rezultatelor. „Simt nevoia să spun: Jos pălăria în fața românilor!“, a mai spus el, plecând apoi în grabă. După ce s-a împrăștiat și mul­țimea, doar Elena Udrea a rămas dansând în spatele scenei parodia care a vizit în boxe: „Să i-o dăm, să i-o dăm lui Geoană!“ TRAIAN BĂSESCU 2 I Sâmbătă, 5 decembrie 2009 I Evenimentul zilei MOBILIZARE FINALA Crin­ Geoană face posibil proiectul Johannis Liderul PNL Crin Antonescu a lan­sat, ieri, un nou apel către cei care l-au votat pe 22 noiembrie să pună ștampila, duminică, pe Mircea Ge­oană în numele proiectului Johan­nis. „Eu, Crin Antonescu, și PNL susținem cu fermitate proiectul Jo­hannis, majoritatea pe care am construit-o și candidatul care se opune lui Traian Băsescu și face po­sibil acest proiect. Mircea Geoană“, a explicat Antonescu. „Știm deja cum arată România condusă de Bă­sescu, cum arată o camarilă - un monstru lacom cu multe capete ca­re a pus stăpânire pe funcțiile și re­sursele României“, a adăugat An­tonescu. El a invocat și sprijinul pe care îl are de la opozanți ai dictatu­rii comuniste. „L-am auzit pe Traian Băsescu, i-am auzit pe cei din PDL, pe susținătorii săi din media vor­bind din nou despre anticomunism, dându-le lecții Doinei Cornea, lui Mircea Dinescu, lui Ion Diaconescu, surorilor lui Corneliu Coposu de­spre rezistența în fața lui Ceaușes­­cu. Toți acești oameni sunt alături de noi și de Mircea Geoană tocmai fiindcă au înțeles ce înseamnă Trai­an Băsescu, fiindcă au înțeles că la 20 de la căderea dictaturii ne gă­sim din nou foarte aproape de ea“ a mai afirmat Crin Antonescu. TENDINȚĂ Mobilizarea scade în turul II Interesul din ce în ce mai scăzut față de politică, care a dus la înregistrarea unor procente slabe de participare la toate tipu­rile de scrutin, este dublat de mobilizarea slabă a alegătorilor în turul al prezidențialelor. Agresivitatea nu convinge indecișii După primul scrutin pentru alegerea președintelui, din 1990, când a fost atins recordul de prezență de 86%, trendul des­cendent s-a manifestat, fără excepție, la toate scrutinele. Diferențele au peste trei pro­cente, cu excepția alegerilor din 1996, când pe fondul polarizării politice alimentate de o campa­nie agresivă procentele au fost similare - 76,1% la primul tur și 75,9% în cel de-al doilea. în 1992, diferența a fost de peste trei puncte procentuale 76,3%, respectiv 73%. In 2000, dacă la primul tur al preziden­țialelor au participat la vot 65,3% dintre alegători, interesul lor a scăzut în runda finală la care au luat parte doar 57,5%. în 2004, scorul a fost mai strâns, 58,93% dintre electori au mers la vot în turul I și 55,2% în cel de-al doilea. Demobilizarea electoratului între cele două tururi de scrutin este justificată pe de o parte de faptul că o serie de candidați au ieșit din cursă, iar votanții lor nu mai au nicio miză. Pe de altă parte, radicalizarea mesajelor și comportamentul agresiv pe care, în general, îl ad­optă cei doi finaliști au efect doar în cazul propriului electorat, având însă efect invers mai ales în cazul indecișilor, care sunt tentați mai degrabă să nu parti­cipe la vot. (Clarice Dinu)

Next