Evenimentul Zilei, mai 2018 (Anul 27, nr. 8230-8249)
2018-05-23 / nr. 8244
Plec tristă de fiecare dată din România. Societatea se divizează cu fiecare zi ce trece Declaraț zilei ^ Statutul magistraților, trimis la Senat Comisia specială pentru legile Justiției a adoptat, marți, modificările la Statutul judecătorilor și procurorilor, lege reexaminată ca urmare a deciziei Curții Constituționale. Cea mai importantă schimbare fiind definiția erorii judiciare. Parlamentarii din Comisia Iordache au luat în discuție amendamentele depuse de senatori, modificânduse definiția erorii judiciare. Iordache a spus că nu mai există motive pentru care legea să fie contestată la CCR, având în vedere cele două decizii din trecut. Ieri. Senatul a votat legea. (Maria Stan) □ne SFANTUL ZILEI Vocea exilului Sfântul Mihail Mărturisitorul a trăit în vremea împăratului Leon Armeanul (813-820) și a lui Tarasie, patriarhul Constantinopolului. Acesta l-a călugărit și l-a trimis împreună cu un alt tânăr monah, Teofilact, într-o mănăstire aproape de locul unde se unesc apele Mării Marmara cu Marea Neagră. După o perioadă, Tarasie îi unge arhierei: pe Teofilact, mitropolit în Nicomidia (capitala Bitiniei), și pe Mihail, episcop în Sinada (cetate în Frigia). După moartea lui Tarasie, îi urmează în scaun Nichifor. în vremea acestuia, Leon pornește din nou lupta împotriva icoanelor. Episcopul Mihail mărturisește cu cura învățăturile dreptei credințe în fața împăratului eretic, drept care este surghiunit împreună cu Teofilact și Nichifor. Mutat în exil din loc în loc, Mihail își va găsi liniștea mutându-se la Domnul. (A.P.Î 4,6225 E 4,6228 4,6303 4,6283 3,9370 3,9308 3,8797 Actualitate 23.05 Evenimentul zilei, Miercuri, 23 mai 2018 Mii de medicamente generice esențiale, la un pas de dispariție de pe piață ' Asociația Producătorilor de Medicamente Generice (APMGA) a anunțat, ieri, că mii de medicamente ieftine dar esențiale riscă să fie scoase din producție sau delistate în perioada imediat următoare, printre ele aflându-se medicamente vitale în tratamentul cancerului, al afecțiunilor cardiovasculare, neurologice și gastrointestinale. Principala cauză a dispariției acestora este taxa clawback, aplicată în mod uniform atât medicamentelor scumpe, de câteva mii de euro, cât și celor ieftine, generice, care costă câteva zeci de lei. Potrivit APMGR, taxa clawback a ajuns deja la 24.13 % în primul trimestru al acestui an, față 19.86% în primul trimestru din 2017 sau de 15.62%, în 2016. Apoi, producătorii plătesc taxa clawback nu pe prețul stabilit de ei, ci pe cel final, care include și adaosurile puse de distribuitori și de farmacii, ceea ce face păguboasă producerea medicamentelor care costă, la poarta fabricii, sub 25 de lei. Din banii adunați prin taxa clawback, statul introduce în programe naționale medicamente noi, inovative. „Nu este echitabil pentru noi să finanțăm un consum pe care noi nu îl generăm. Mai important, nu ne putem permite să finanțăm acest consum, ceea ce înseamnă că trebuie să renunțăm la medicamentele ale căror costuri de producție nu mai pot fi acoperite sau să închidem facilități de producție. Și pacienții și economia României vor pierde“ a arătat Adrian Grecu, președintele APMGR. (Dana Lascu) L3 Tratamente taxate prea scump Dintre medicamentele cu risc major de a scădea sub limita profitabilității și de a dispărea de pe piață, APMGA enumeră: Tamoxifenul (tumori de sân), Bleomicina (leucemie, afecțiuni hematologice), Fluorouracil (cancer), Cisplatin (cancer), Flutamida (cancer), Memantine (demența), Gentamicinum (infecții germeni rezistenți intra-spitalicești), Theophyllinum (astm), Captopril (hipertensiune, insuficiență cardiaca), Furosemid (insuficiență cardiacă, ciroză hepatică), Ranitidină vii (afecțiuni gastrointestinale), Indapamida (afecțiuni cardiovasculare). Mai multe organizații declară război Facebook O coaliție de organizații a anunțat luni o campanie împotriva Facebook, care deține Instagram, Messenger și WhatsApp, susținând că rețeaua socială „are prea multă putere asupra vieții și democrației noastre“, relatează AFP. Grupurile au creat un site și o pagină pe rețeaua de socializare incriminată pentru a obține sprijin pentru o petiție adresată Comisiei de Comerț a SUA, cerând ca rețeaua socială să-și scindeze serviciile și să impună reguli stricte pentru respectarea vieții private. Activiștii fac parte din mișcările Demand Progress, MoveOn, SumOfUs, Citizens Against Monopoly, Jewish Voice for Peace și Muslim Grassroots Movement. Procurorii extind ancheta față de Ion Iliescu pentru a afla „cine a tras în noi după 22” Fostul președinte Ion Iliescu s-a prezentat, ieri, la Parchetul General, unde procurorii militari i-au adus la cunoștință că au extins urmărirea penală pe numele acestuia în Dosarul Revoluției pentru intervalul 22 - 27 decembrie 1989, sub aspectul săvârșirii infracțiunii contra umanității. Potrivit unui comunicat al Parchetului, în perioada respectivă Ion Iliescu „a acceptat și oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist”. Printre aceste măsuri se numără constituirea Tribunalului Militar Excepțional ce i-a judecat pe soții Nicolae și Elena Ceaușescu, precum și alimentarea „psihozei teroriștilor“ prin răspândirea unor informații false. „Aceste conduite au contribuit la survenirea unor consecințe deosebit de grave (numeroase pierderi de vieți omenești, vătămări corporale, fizice sau psihice)”, spun procurorii. (Ionut Mureșan) Unitatea de Elită a DNA, făcută praf într-un dosar penal Șeful DNA Ploiești, Lucian Onea și procurorul Negulescu, zis „Portocală", au calitatea de suspecți într-un dosar penal deschis la Parchetul General Eduard Pascu eduard.pascu.evz.ro Ieri, procurorului Lucian Onea i-a fost adusă la cunoștință calitatea de suspect pentru compromiterea intereselor justiției, cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, abuz în serviciu și constituirea de grup infracțional organizat. Dosarul penal a apărut în urma plângerii făcute de Vlad Cosma împotriva procurorilor Giluela Diaconu, Alfred Savu, Lucian Onea și Mircea Negulescu din cadrul DNA Ploiești. Postul Antena 3 a difuzat mai multe înregistrări prezentându-l pe Vlad Cosma, care a arătat că procurorii Mircea Negulescu și Lucian Onea au încercat să inventeze dosare în baza unor „probe fabricate“ unor oameni politici și de afaceri, printre care și lui Sebastian Ghiță. Totodată, fostul deputat a dezvăluit cum procurorul DNA Ploiești Lucian Onea i-ar fi cerut să modifice anumite documente și probe care ar fi fost folosite ulterior în dosar. In înregistrare fostul deputat arată: „M-au pus să modific pozele care au venit în plic, să le fac din nou, fără dată. (...) Nicolas Anatolie... o să-i umplu 8 -ul ăsta de aici. Și să mai umplu aici, încă un 8 la Matei Maria“ Kovesi. La DNA nu se falsifică probe „Mi-au fost aduse la cunoștință acuzațiile. Urmează să administrăm probe în vederea aflării adevărului. Fiecare o să răspundă pentru faptele pe care le-a făcut. Nu mi-e teamă, nu sunt vinovat de nimic“, a declarat șeful DNA Ploiești, Lucian Onea. „Dacă va fi adevărat, pot să spun că asemenea manieră primitivă de audiere și de discuție cu justițiabilul nu mi-a fost dat să aud“, declara procurorul general Augustin Lazăr cu ocazia bilanțului Inspecției Judiciare din CSM. „Nu se falsifică probe în DNA. Nu există dovezi că s-au falsificat probe“ declara Laura Codruța Kovesi, la momentul izbucnirii scandalului. Ultima oră: Lucian Onea a demisionat!