Evenimentul Zilei, septembrie 2019 (Anul 28, nr. 8567-8587)

2019-09-17 / nr. 8578

Pentru unii, modul de viață european este un termen cu o puternică încărcătură politică. Dar nu putem și nu trebuie să-i lăsăm pe alții să ne ia limba, și aceasta face parte din identitatea noastră." Declarat zilei ,edite desemnat al Comisiei SFÂNTUL ZILEI Moartă pe mormântul fiicelor în vremea împăratului Hadri­an (117-138), trăia la Roma o văduvă care se numea Sofia („înțelepciune" în greacă). Ea avea trei fete botezate cu nu­mele celor trei virtuți teologi­ce: Pistis („credința"), Elpis („nă­dejdea”) și Agapis („dragostea”). Aflând despre cele patru că duc viață creștină, guvernatorul An­­tioh­ i-a raportat împăratului. Acesta le-a cerut Sofiei și fiice­lor sale să aducă jertfe zeiței Ar­temis. Considerând aceasta o le­pădare de Hristos, ele refuză. Hadrian poruncește să fie uci­se doar fetele, pentru a o chinui mai rău pe mamă, în anul 137, când au fost martirizate, Pis­tis avea 12 ani, Elpis 10, iar Aga­pis 9. Mama a luat trupurile fete­lor și le-a îngropat pe un deal, în afara cetății. După ce s-a rugat trei zile la mormântul lor, Sofia și-a dat sufletul. Locul de îngro­păciune al celor patru muceni­ce a fost localizat pe Via Aurelia. Din 1992, Sfânta Sofia este ocro­titoarea Bulgariei. (A.P.) 4,7340 4,7340 4,7363 4,7354 4,2933 4,2946 4.2654 Nivel concentrație H2S in­ aerul ambiental din cartier Bucureștii Noi Medie zilnică concentrație H,S 0,002625 mg/m3 (pentru ziua de 16.09.2019) Echipament de măsurare: Analizor automat Serinus 51 Limita maximă admisibilă legal: 0,008 mg/m5 Sursa datelor/măsurătorilor: IRIDEX GROUP urna Actualitate 17.09. Evenimentul zilei, marți, 17 septembrie 2019 POLITICALLY INCORRECT de Ovidiu Drugă Refugiații cu studii despre care vorbea presa suedeză sunt, de fapt, semianalfabeți. S­uedia, cea mai „egalitară“ țară din lume, superputerea „umanitară“ din nordul Europei, este, de fapt o țară în care jurnalismul s - a trans­­­format într-un serviciu de propagandă al guvernului. Acuzațiile nu vin de la cine știe ce grupuri așa-zis neo-naziste, ci de la un ONG cunoscut pentru valorile lui progre­siste. Conform ziarului online Nyheter Idag, șeful Reporters Without Borders, Erik Halkjaer a declarat că reportajele unor pos­turi publice precum Sveriges Radio și Sveri­­ges Television fac pur și simplu propagandă și nu mai răspund rigorilor deontologice ale jurnalimului independent pentru că misti­fică realitatea. P­ublicația Nyheter Idag susține că Ha­lkjaer nu exagerează deloc și afirmă că cel mai potrivit exemplu este un repor­taj al postului public SVT din 2015, în care se susținea că mulți dintre solicitanții de azil care au intrat în țară în timpul crizei imigranților sunt persoane cu studii seri­oase. Articolul cu pricina, publicat în iu­nie 2015, afirma răspicat că: „Mai mult de jumătate dintre refugiații sirieni au profe­sii solicitate în Suedia. Fiecare al treilea si­rian care vine în Suedia a absolvit o for­mă de învățământ postliceală. Mai mult, susțineau jurnaliștii, mulți dintre sirieni sunt profesioniști în meserii pentru care în Suedia există o cerere foarte mare. R­ealitatea a început, însă, să iasă trep­tat la lumină. La începutul acestui an, au început să apară informații clare că mulți dintre imigranți au o educație precară, unii dintre ei fiind chiar considerați analfabeți. De altfel, multe dintre municipalitățile care și-au asumat găzduirea unui număr mare de solicitanți de azil spun că se confrun­tă astăzi cu o criză financiară de proporții. Asta pentru că mulți dintre solicitanții de azil nu sunt capabili să găsească vreun loc de muncă, deși au trecut ani buni de când s-au stabilit în Suedia. M­unicipalitatea Hässleholm, de pildă, susține că 80% dintre solicitanții de azil pe care îi găzduiește nu au nici acum un loc de muncă și rămân și acum (după patru ani) dependenți de ajutoarele primite de la stat. Bengtsfors, o altă municipalitate care a luat mulți migranți, a solicitat guvernu­lui suedez ajutor financiar afirmând că e în pragul falimentului. I­n declarațiile sale, poate pentru a mai în­dulci pilula, Halkjaer arată că și în alte țări europene există guverne care con­trolează conținutul jurnalistic. „în Polo­nia și, de asemenea, în Ungaria, am obser­vat o politizare a serviciilor publice. Parti­dul guvernamental controlează pur și sim­plu conținutul (editorial n.r.) “, a spus el, adăugând că se constată o ostilitate din ce în ce mai mare față de jurnaliști, precum și o creștere alarmantă în ceea ce privește amenințările. Din ce știu eu, situația din Polonia și Ungaria nu prea poate fi com­parată cu ceea ce se întâmplă în progresis­ta Suedie. Deși o mare amatoare să scoa­tă în evidență toate neregulile din cele două țări est-europene, presa internațională n-a reușit să producă dovezi privind încălcarea dreptului la liberă exprimare în Ungaria sau Polonia. Cu totul alta e situația în Suedia, unde oameni obișnuiți au fost aduși în fața justiției pentru postări ofensatoare la adre­sa imigranților. Directorul executiv al Camerei de comerț Sibiu, colaborator al Securității Curtea de Apel București a rămas în pronunțare în cazul directorului executiv al Camerei de comerț, industrie și agri­cultură Sibiu, Eugen Iordănescu, care este acuzat de CNSAS că a colaborat cu Secu­ritatea. In timpul studenției, încheiată în 1989, Eugen Iordănescu a trimis note in­formative fostei Securități despre colegi de-ai săi. “Nu am fost un opozant al sis­temului, nu am fost un anticomunist, am încercat doar să supraviețuiesc“, s-a jus­tificat Iordănescu, potrivit turnulsfatu­­lui.ro, în fața judecătoarei, descriind un peisaj în care Securitatea i-ar fi persecu­tat familia. Potrivit ce­lor susținute de reprezen­tanta CN­SAS în fața instanței, în informările pe care Ior­dănescu le-a transmis Securității, aces­ta detalia “activitățile potrivnice regimu­lui comunist“. “Aceste informații încălcau dreptul la o viață privată“, a mai arătat re­prezentata CNSAS. (A.V.) Nu lua decizii pe stomacul gol! O echipă de cercetători de la Universitatea Dun­dee din Scoția a descoperit că foamea perturbă procesul de luare a deciziilor, persoanele în cauză fiind mai nerăbdătoare din această cauză și riscând să accepte beneficii mai puțin semnificative, dar pe care le primesc mai repede. Cercetarea sugerea­ză că a fi flămând schimbă preferințele în ceea ce privește recompensele care nu au legătură cu hra­na și s - ar putea reflecta și asupra altor tipuri de de­­­cizii, cum ar fi cele financiare sau interpersonale. Benjamin Vincent, care a condus studiul, conside­ră că este important ca oamenii să știe că un sto­mac gol le-ar putea afecta preferințele. (A.V.) Aproape 27.000 de locuri de munci vacante Ieri erau 26.821 locuri de mun­că vacante la nivel național, cele mai multe, respectiv 1.661, pen­tru agent de securitate. Din cele 26.821 de locuri de muncă vacante declarate de angajatori la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, 1.249 sunt destinate persoanelor cu studii superioare, 15.534 pen­tru persoanele cu studii liceale, postliceale, profesionale, restul locurilor de muncă fiind destina­te persoanelor cu studii primare/ gimnaziale sau fără studii. (A.V) Primarul Iașilor aruncă banii de investiții pe panseluțe Primarul Iașilor, Mi­­hai Chirica, nu este toc­mai cel mai bun gospodar al orașului. Deciziile sale, din trecut, dar și cele mai recente, sunt mai degrabă superficiale și ineficien­te, scrie presa locală. Una dintre problemele cu care se confruntă cetățeanul de rând în Iași este traficul foarte aglomerat la intra­rea sau ieșirea din diferite zone rezidențiale. Zone rezidențiale în care s-au înălțat locuințe anapoda, fără a se ține seama de infrastructura rutieră existentă, pentru că același primar a dat aprobări pe bandă rulantă. Mai mult, reporterii.ro scrie că performanțele primaru­lui lasă mult de dorit. Ei au comparat investițiile făcute în Iași (400.000 de locuitori) cu cele din Oradea (200.000 de locuitori). Cifrele vorbesc de la sine: Iașii au 61 euro/locuitor investiții publice în 2018, iar Oradea are 238 euro/locuitor. La pri­măria din Iași se cheltuie 19% din buget cu sala­riile, la Oradea doar 11%. Mai mult, anul trecut, Oradea a cheltuit 225 milioane lei cu investițiile, iar la Iași s-au investit doar 109 milioane de lei. Tot anul trecut, Primăria Iași a cheltuit cu 25,3 milioane de lei mai mult decât a înregistrat la ve­nituri. Banii s-au dus pe salarii și panseluțe, spu­ne presa locală. Cât despre fondurile europene, Chirica n-a reușit să absoarbă decât 28,3 milioa­ne de lei din cele 67 milioane de lei prevăzute în bugetul aprobat. (Cătălin Dumitrescu)

Next