Evenimentul Zilei, noiembrie 2019 (Anul 28, nr. 8611-8631)

2019-11-18 / nr. 8622

România lui Cristoiu Evenimentul zilei, luni, 18 noiembrie 2019 ion.cristoiu_evz.ro De ce nu merg la vot. Amîndoi candidații sînt din lemn. El e scaun, iar Ea, taburet. A­m anunțat deja la emisiuni­le tv în care am intervenit, că nu merg la vot, duminică, 24 no­iembrie 2019, la al doilea tur al prezidențialelor. Am împlinit vîrsta de 71 de ani. Dacă aș fi idiot, aș fi zis, venerabilă, clișeul cel mai penibil pentru a mîngîia pe cineva în vîrstă. Merg la vot, în postura de cetățean, din 1966, cînd am înplinit 18 ani. Prime­le alegeri la care am participat au fost cele din 1971. De atunci n-am lipsit de la nici un scrutin, înainte de 1989, de la alegerile pentru MAN și pentru Consiliul Popular. După 1989, de la alegerile prezidențiale, parlamenta­re și locale. După 1989, am participat la prezidențiale nu doar ca simplu cetățean, ci și în ipostaza de jurnalist. Ca jurnalist, am mers la vot după 1989, și pentru a-mi îndemna ci­titorii să meargă la vot. De data asta îi îndemn să facă doar ceea ce le impune conștiința de cetățean Mie conștiința îmi impu­ne ca întîia oară în viața mea de cetățean să nu merg la vot. Și nu pentru că aș avea alte treburi sau pentru că mi-ar fi lene să merg. Nu. Nu merg la vot ca o moda­litate de a da cu tifla celui de-al doilea tur. Sau cum ar spune polito­logii de la SNSPA, invitați marți să-l gîdile metafizic pe Klaus Iohannis, o mo­dalitate de a boicota al doi­lea tur N­ouă, cetățenilor, ne stau la îndemînă nu doar votul pen­tru o anume persoană sau un anume par­tid, ci și posibilitatea de a ne exprima poziția politică prin boicotarea votului Mergînd la vot, ne exprimăm o opțiune politică. Votăm pe X și prin asta, îl res­pingem pe Y. Boicotînd votul, cum voi face eu duminică, 24 noiembrie 2019, ne exprimăm o opțiune politică. Opțiunea de a refuza atît pe cei doi candidați, cît și farsa care sînt alegerile prezidențiale de anul acesta. Aud că toți candidații care n-au intrat în turul al doilea își îndeamnă alegătorii să meargă și să voteze pe unul dintre cei doi rămași în cursă Fie pe Viorica Dăncilă, Fie pe Klaus Iohannis. Eu l-am votat pe Dan Barna. Dan Barna îmi recomandă mie să merg la vot și să-l votez pe adversarul lui cel mai periculos, Klaus Iohannis. E treaba lui Dan Barna să facă orice în­demnuri vrea. E­u însă nu cred că, votînd în turul înt­­­îi pe Dan Barna, pot merge liniștit la urne să-l votez pe Klaus Iohannis. Dacă aș fi vrut să-l votez pe Klaus Iohan­­nis, îl votam din primul tur. Dacă nu-l votez pe Klaus Iohannis, va tre­să se spele pe cap cei doi candidați cu electoratul care i-a votat în turul întîi! De ce să mă vîr eu în războiul lor, început în turul întîi? Acesta ar fi unul dintre motivele pentru care nu merg la vot, duminică, 24 noiem­brie 2019. Am optat pentru un candidat în turul întîi. Și am optat, pentru că pe respectivul îl vedeam președinte. Și dacă mi-am zis pe el îl vreau președinte, e normal, e logic, e cinstit să rămîn la opțiunea mea din primul tur. hui să o votez pe Viorica Dăncilă. Păi cum s-o votez pe ea în turul al doilea cîtă vreme l-am votat în turul întîi pe ad­versarul ei, Dan Barna? Chestia asta cu mersul în turul al doilea pentru a vota cu altcineva decît cel pen­tru care ai votat în jurul întîi, mi se pare o schizofrenie ridicolă. E ca și cum în noaptea nunții, nesatisfă­cut de aleasa inimii, mirele ar ieși din dormitor și ar spune: Aduceți tultă mireasă, dintre cele de re­zervă. Singurul mijloc de a evita această contra­zicere a convingerilor mele electorale e sa nu mai merg la turul al II-lea. Dacă nu-i Dan Barna, nu e nimeni altci­neva Admițînd că n-aș fi votat în primul tur, tot nu m-aș fi dus la vot duminică, 24 noiembrie 2019. Asta deoarece nici Klaus Iohannis, nici Viorica Dăncilă nu mi se par nimeriți în postura de președinte. Despre Klaus Iohannis ca președinte am scris, cred, o tonetă de articole. Așa-zisa campanie electorală mi-a întă­rit urieșește convingerea că alegerea sa în 2014 a fost o eroare. O eroare a celor care, ca mine, l-au votat. De fapt, el a fost pus președinte de Ge­neralii din Sistemul instituțiilor de forță, creat în mandatele lui Traian Băsescu, generali trecuți de partea lui Klaus Io­hannis în disputa cu Victor Ponta. De ce l-au preferat Generalii pe Klaus Iohannis și nu pe Victor Ponta ? Pe Victor Ponta l-au mirosit că-i va călări mai rău chiar decît Traian Băsescu. Im­prudenta vorbă al lui Victor Ponta către Florian Coldea că-l va schimba de cum va ajunge președinte i-a alarmat pe toți ge­neralii. Asta le mai lipsea! Un președinte hotărît să-i călărească. M­andatul lui Traian Băsescu a fost un coșmar pentru Generali. Nu puteau face orice. Ca, de exemplu, să fure cu tre­nurile. Furau cu camioneta, dar nu cu TIR-ul. în plus, știu din surse bine pla­sate­­ că Traian Băsescu îi punea la trea­bă, la cerea să facă și altceva decît să-și consume în lux leafa, dar mai ales banii obținuți din operațiuni pe lîngă lege. Klaus Iohannis li s-a părut președintele ideal. Și ideal a fost. N-a făcut nimic. Absolut nimic. A trecut pe lîngă el, fără a-l atinge. Tim­pul țării. Timpul care nu se va mai întoarce. Vor mai trece cinci ani din atît de prețiosul Timp al țării. Se va scurge pe lîngă Klaus Iohannis fără ca acesta să știe, ocupat cum va fi cu vacanțele de lux. E drept, în ianuarie 2015, Klaus Iohannis a încercat să iasă din lesă făcînd aluzie la abuzurile Binomului. Generalii i-au administrat o lecție ustu­rătoare. Și din acea clipă, timp de cinci ani, n-a fost decît statuia lor ecvestră. El, pe cal, țeapăn, solemn, mut. Ei pe sub cal și pe lîngă, făcîndu-și de cap. A-1 vota pe Klaus Iohannis înseamnă să-i votez pe generalii de la SRI, SIE, STS, SPP. Doamne ferește! E de la sine înțeles că n-aș vota în veci nici pe Viorica Dăncilă. Spre deosebire de alți istorici ai clipei, ea n-o considera pe Viorica Dăncilă Proastă. La interviul de la Gîndurile lui Cristoiu, a strălucit. Vio­rica Dăncilă poate fi orice: premier, co­misar european, ministru, secretar gene­ral al ONU, chiar și președintă a Comisi­ei Europene. Nu poate fi - cel puțin în viziunea mea­­ președintă a României. Nu le are cu postul ăsta. P­reședintele României trebuie să aibă înainte de toate forța uriașă de a ține Poporul sub bagheta magică a carismei sale. Și să conducă acest Popor spre vi­itorul pe care doar președintele, stînd în Deal, îl poate vedea în­depărtarea vre­murilor. Președintele n-are prerogati­ve pentru a fi Conducătorul națiunii. Forța personalității sale, inclusiv forța de a spune, îl poate face Conducătorul Națiunii. Ca și Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă n-are personalitate de președinte. Amîndoi sînt din lemn. El e scaun, iar Ea, taburet. PĂREREA LUI TERENTE DICTATORII. OHAHH& VĂ PR £ GĂTI ȘT £ ROMĂHIA MORMALĂ! i­ HOMO tfOMJfc*! LUPUD TfftwTE Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor

Next