Evenimentul Zilei, noiembrie 2019 (Anul 28, nr. 8611-8631)

2019-11-04 / nr. 8612

Opinii 04.11. Evenimentul zilei, luni, 4 noiembrie 2019 si Dan Andronic, jurnalist____________________________________________________________ „Lebăda Neagră” nu (mai) vine din Diaspora. Din nou despre diversiuni în campania prezidențială M­ultă lume se întreabă, cu 10 zile înainte de alegeri, de unde vine „Lebăda Neagră“. Experiența alegerilor din 2014 a fost traumatizantă pentru mulți. In primul rând pentru cei din tabăra lui Victor Ponta. Pentru că după primul tur de scrutin aveau un avans impor­tant în fața lui Klaus Iohannis. Era 40,44 la 30,37 după numărarea tuturor voturi­lor, inclusiv cele din diaspora. Care avu­sese în turul întâi o pondere mică, de sub 2 la sută. Chiar și sub aspectul voturilor număra­te bob cu bob, lucrurile stăteau liniștitor pentru PSD: 3.837.000 de voturi, față de 2. 881.000 ale candidatului PNL, îmi amintesc că în noaptea alegerilor prezidențiale, turul întâi, eram în stu­dioul Realității TV și urmăream amu­zat zbaterea și disperarea lui Rareș Bog­dan. Atunci, ca și acum, era un suporter declarat al lui Klaus Iohannis. Rezultate­le îl dăduseră și pe el peste cap. Nu-i ve­nea să creadă că Victor Ponta fusese atât de votat. Rareș Bogdan însă în aceea seară a intu­it potențialul unui eveniment tip „Lebă­da Neagră“, îmi permit o paranteză pen­tru cei care nu știu despre ce este vorba: „Construcția acestei metafore a pornit de la faptul că, într-o vreme, oamenii de știință cunoașteau doar existența lebe­delor albe. Iar când o lebădă neagră a fost totuși descoperită în Australia, s-a ac­ceptat ideea fragilității cunoașterii em­pirice, chiar dacă mereu ne vom lovi de ambiția științifică de a măsura incerti­tudinea sau, mai curând, de specialiștii din științele sociale care operează având falsa convingere că instrumentele lor ar fi în stare să măsoare incertitudinea“, se explică într-o încercare de prezentare a cărții lui Nassim Taleb. „Lebăda Neagră“ exista în 2014, așa că turul doi al alegerilor prezidențiale avea să arate cu totul altfel. Klaus Iohannis îl zdrobea pe Victor Ponta, 6,3 milioa­ne de români îl făceau președintele țării. Un milion de voturi în spatele său, Victor Ponta consemna o înfrângere umilitoare, cele 10 procente fiind catalogate în lite­ratura de marketing politic ca “landslide victory“, în traducere liberă, o alunecare de teren care mătură tot. Ce s-a schimbat atunci, între cele două tururi de scrutin a apă­rut problema votului din străinătate. Ti­pic românesc, aglomerația ca la carne pe vremea lui Ceaușescu, a generat un val de nemulțumire profundă. Stimula­tă de tabăra anti-Ponta, promovată in­tens pe rețelele sociale, revolta a zeci de mii de oameni a primit un răspuns de­bil din partea Guvernului. Care a iritat și mai mult. C­onsemnarea seacă a evenimentelor din 2014 tip Wikipedia sună așa: Biroul Electoral Central a anunțat că deschiderea de noi secții de votare în di­aspora este atât legală, cât și recoman­dată. Anunțul a fost făcut printr-un co­municat de presă și nu printr-o hotărâ­re juridică, ceea ce a permis Guvernu­lui să spună că nu există bază legală pen­tru deschiderea de noi secții de votare în străinătate. Ministrul Titus Corlățean a ignorat co­municatul de presă al BEC și și-a depus demisia pe data de 10 noiembrie pe mo­tiv că el nu dorește să încalce legea. Transformându-și propria demisie într­­un atac politic la adresa șefului statului și a contracandidatului prim-ministru­lui în turul al doilea: „Nu accept să în­calc legea, ca MAE să fie forțat să încal­ce legea pe considerente de interese po­litice, electorale, ale domnilor Băsescu și Iohannis. Și nu pot accepta să ofer moti­ve de contestare a rezultatelor alegerilor prezidențiale din turul II pe consideren­te de nelegalitate a înființării de noi secții de votare în străinătate“. T­ot pe 10 noiembrie premierul Pon­ta a trimis șefului statului decre­tul de numire a lui Teodor Meleșcanu, candidat la prezidențiale în turul întâi și susținător al său în turul al doilea, în funcția de ministru de Externe. Președintele Băsescu a semnat în aceași zi decretul de numire, motivând că nu vrea să lase în aer problema deschide­rii de noi secții de vot în diaspora. Te­odor Meleșcanu a depus jurământul în aceeași zi. Cu toate acestea, la 14 noiem­brie 2014, Meleșcanu a declarat că „nu MAE organizează alegerile din diaspora, ci BEC, alături de Biroul Electoral pentru Străinătate“. Istoria ascunsă a acelor vremuri spu­ne că Liviu Dragnea a fost cel care s-a opus deschiderii mai multor secții de vot în străinătate, în acele vremuri era ex­trem de apropiat de Florian Coldea și Vasile Dâncu, juca tenis cu șeful SRI, o mângâia pe ghips pe Laura Codruța Ko­­vesi, deci putem presupune că sfatul său a avut o sursă de inspirație din zona menționată. O­ricum, indiferent de sursa de inspirație, Victor Ponta avea să piardă alegerile prezidențiale din cau­za acestui moment, în condițiile în care s-au prezentat cu 2 milioane de alegă­tori mai mulți decât în turul întâi, votul a sancționat modul șmecheresc în care s-a încercat rezolvarea unei probleme reale. Votul din diaspora a fost nesemnificativ ca număr, undeva la 377.000 de voturi, dar extrem de important ca impact. La distanță de 5 ani, cineva încearcă să reediteze momentul. Ca să-l salveze pe unul din contracandidații lui Klaus Io­hannis. Cu toate că s-au luat măsuri su­plimentare, greu de egalat în vreun alt stat european, vot de trei zile, vot prin corespondență, începe conturarea unei atmosfere similare. A­m citit ușor suprins declarația data la Mediafax de președintele Autorității Electorale Permanente: „Nu sunt mul­țumit de votul prin corespondență. Am­ spus de foarte multe ori, votul prin co­respondență credeam că are un succes, a fost un eșec indiferent de cât de mult am­ informat noi cetățenii, indiferent de cât­ deplasări am făcut acolo în străinătate în a informa cetățenii, 41.000 de cerer nu sunt mulțumitoare. La acest moment deja 17.000 de voturi s-au întors, sun­tem într-un proces continuu, dar nu este satisfăcător. Cred că dacă s-ar fi intro­dus și s - ar introduce și pentru țară și în străinătate cetățenii ar fi mai implicați și voteze prin corespondență“, a spus Con­stantin Buică V­or fi probleme, se întreabă curi­os reporterul Mediafax. Răspun­sul este stupefiant: „De ce cred că da? Pentru că se anunță o prezență ridica­tă la votare, așa cum am văzut inclu­siv unul dintre partide, care susține un candidat, a spus astăzi că vor fi în jur de 350.000-800.000 de alegători în străi­nătate și nu știm dacă marea parte a ale­gătorilor va fi vineri sau sâmbătă, dar eu cred că va fi duminică“, a explicat preșe­dintele AEP. Cu alte cuvinte se vrea din nou bulu­ceală, cozi, nervi, strigăte de revol­tă. Numai că de această dată miza este mult mai mică. Activiștii USR speră ca vor crea masa critică necesară pentru a o depăși pe Viorica Dăncilă, iar Dan Barna să intre în turul doi al alegerilor prezidențiale. N­umai că de această dată „Lebăda Neagră“ nu va mai trece pe la Roma Londra, sau Paris. Ea va apărea, dar va fi undeva în țară. Sondajul IMAS ne-a dat ceva indicii, dar despre acestea vom vor­bi într-un viitor editorial. Mai ales că-l implică pe Marele Frate de la Răsărit " VF- V»^S' r’f 1 '> vW.\ IX • 'vV-~ ’ • Im• ' ,W" ■ 124 de paginii cea­ mai mare revista de istorie din Europa! Citește în nr. 21. b#IGA' [>AÎ>"a M­­­es '.T*. V\\>\j .«Mf pUO­ } IRE Televiziunea și prăbușirea regimului comunist din România lucruri neștiute despre „Marea Foamete“ din EMQQDUL ARMEAN mai mare măce­lului asupa creștinii

Next