Evenimentul, aprilie-iunie 1893 (Anul 1, nr. 48-121)

1893-04-08 / nr. 54

<­ Redacția t și Administrația Stabilimentul Grafic „Miron Costin" A­bonam­entul: Pe uțn an..........................24 h­ « 6 lunî..............................12 « « 3 «.........................6 Pentru streinatate se adaogă portul. NUMERUL IO BANI ZIAR COTIDIAN N” 54. ÎȚUUÎ Abonamentele lunare primesc un scadtiment de 50 la sută. ZIAR NATIONAL-LIBERAL. NUMERUS IO BANI Joi 8 Aprilie 1893 ." „ Opera reacționarilor Nemic nu e mai măreț, nemic, mai înnălțător și mai­­ folositor tot­ odată, de­cât en­tuziasmul, născut dintr’o adîncă și nestrămutată convingere. Intr’adevăr când mintea pri­cepe o anumită nevoie, o a­­numită primejdie, când o pă­trunde in toate amănunțimele ei, entuziazmul luminat care urmează cugetărei mature, e ca și stânca de granit, puternică și neclintită. Lăsați stânca, stâncă să ră­­mâie, e josnic și ridicol a în­cerca s’o știrbiți! Cele întâmplate în Capitală ne dovedește că țara s’a de­­­ ac­șteptat, că vrea să-și caute prin ea însu­și de interesele ei, că e hotărîtă a-și apăra nevoile și a înlătura primejdiile ce o a­­menință din partea a însuși guvernului, nu a guvernului ei, ci a aceluia a M. Sale. Din toate unghiurele au so­sit proteste în potriva nesoco­titei legi a maximului, pretu­­tindenea s’au ținut întruniri, discutându-se liniștit și consta­­tându-se greaua povoară ce re­gimul de astăzi vrea s’o arunce pe grumajii țărei. Camera s’a deschis, delega­țiunea comerțului Capitalei, ur­mată de peste zece mii de oa­meni, s’au îndreptat pacinic spre localul din dealul Mitro­poliei unde avea să se hotă­­rească dacă, după ce s’au în­­streinat averi de ale statului, după ce s’a aservit clerul, după ce s’au desființat consiliile ju­dețene, nefericiții locuitori ai acestei mult încercate țări, mai trebue să se plătească și nouă biruri. Toată durerea, unor omeni țintiți în însu­și existența lor, reiesă din strigătele miilor lor de cetățeni adunați, înaintea Camerei, nu voim să fim ju­puiți ! Și durerea pe care o simte omul, lovit în existența sa, poate , sau să învingă ea și atunci cea mai ucigătoare ne­păsare devine stăpână, sau să trezească indignare, revoltă și atunci învinge entuziasmul. Spre marea fericire a țărei, durerile ce ea îndură astăzi, i-au deschis ochii și i-au in­suflat bărbăție. S’a dovedit că în poporul nostru este vlagă, este dorința unor vremuri mai bune. Dar față cu imensa mulțime care a venit, înaintea Camerei țărei și nu a M. Sale, să se facă ecoul întregei și adevă­ratei țări, care strigă că legea maximului e o nedreptate, e o lege a unei caste de priveli­­giați necunoscători de starea și nevoile locuitorilor, față de o asemenea uriașă manifesta­­țiune, care a fost atitudinea desprețuitului regim ? A chemat armata, a pus pe toți Fidoții, Foloștinii și Ispășii să se arunce ca sălbatici asu­pra mulțimei spre a o asmuți, ca în urmă să o poată măce­lări. S’a șarjat poporul, care venea să cără respectarea drep­tului său la viață, s’a spart ca­pete, s’au impuns cetățenii cu tesace, s’au brutalizat ziariști, de la nici o infamie nu s’a dat în lături bătrănul sfetnic al Co­roanei. Odios regim­are­a. La­ Țara însă, țara reală va ști de astăzi înainte la ce are să se aștepte din partea privile­giaților M. Sale. Ea va dis­cuta în întruniri publice inte­resele ei, nu va lasa ca tris­tele vremuri ale domniei boe­­rilor să serbeze o renaștere. Generațiunele tinere, cărora un viitor mai bun, mai lipsit de dureri, le suride, ele alătu­rea cu bătrânii albiți în luptele politice, au datoria să fie în fruntea mișcărei care se accen­­tuiază pe zi ce mergem, tot mai mult. Este o sacră dato­rie ca acei care s’au născut din popor, care cunosc nevoile, durerile și aspirațiile lui să o­­prească de a se inocula virusul corupției în organizmul nostru social, întâmplările din București pe lângă că ne-au arătat până unde poate merge selbătăcia unor oameni fără nici un re­­sunet în țară, ne-a arătat, ceea ce e și mai de folos, hotărîrea cetățenilor de a nu mai tolera un regim reacționar. Sub baionete s’a legiferat în Capitala țărei, în bune vremuri au ajuns ciocoii! Bătrânul Catargiu, omul ca­re reprezintă negațiunea a tot ce e progres, cu o îndărătnicie pe care numai patologia o pó­­te explica, a declarat că nu retrage art. 2 din legea maxi­­mului. A declarat adecă, că strigătele de protestare a între­­gei țări, cum că comerțul și industria vor pieri, nu-1 mișcă, de loc, că voința lui înnăbușe voința țărei! S’a cerut atât de delegațiu­­nea comercianților cât și în cameră, amânarea legei, în za­dar: bătrânul s’a opus și a­­mânarea s’a respins. Slugar­nica majoritate ’și-a îndeplinit meseria. Să continue însă înainte pe calea apucată, nu va trece mult și se vor îngrozi ei însuși un­de i-a dus batjocura ce mani­festează pentru tot ce e al țârei La dogoarea focului entuzi­asmului țerei, opera de distru­gere a reacționarilor, va fi pre­făcută în cenușă. TELEGRAME Serviciul particular al «Evenimentului» Paris, 17 aprilie.— «Agenția Havas» află din Belgia că Regele Alexandru ar fi declarat d-lui Ga­­rab­anin in audiența de eri, că a lucrat din propria sa impulsiune și fără a fi primit instucțiuni de la tatăl sau. El a chemat marțea trecută pe d. Dokici la palat și i-a comunicat planul s’eu. Nu este nici­de cum exact că Regele Mi­lan a văzut pe d. Dokici. MIȘCAREA IN BELGIA. Bruxelles, 17 aprilie. — La An­vers vr’o mie de greviști au a­­runcat poduri plutitoare pe Escaut. La Petit Wesm­es greviștii au încercat să spulbere biserica cu di­namită. Câte­va ferestre ale bise­­ricei au fost sfărmate. Greva continuă pretudindeni. Mons, 17 aprilie.­­ Greviștii au fost de două ori atăcați de cătră garda civică. Sunt mai mulți ră­niți. Mai târziu greviștii au atăcat orașul. Ei au aruncat cu pietre a­­supra gardei, care au tras cu re­volverul. Patru greviști au fost o­­morâți­ numeroși răniți. Mai multe arestări. Guvernul a chemat două clase din miliție sub drapel. Bruxelles, 17, aprilie. — Starea primarului d. Buls este satisfăcă­toare. Se speră că va putea să-șî reia funcția peste câte­va zile. Regele a luat informațiuni des­pre D. Bull. A se vedea pe pagina III-a ultimele telegrame. lașul față cu manifestația Capitalei In întrunirea ce s’a ținut a­­seară la clubul liberalilor intre alte chestiuni importante, s’a aur­torizat consiliul clubului de a a­­dresa telegrame de aderare la mișcarea cetățenilor din Capitală, contra legei maximului. Iată telegrama consiliului clu­bului național-liberal: Ziarului „VOINȚA NAȚIONALĂ“ BUCUREȘTI. Sprijinim cu căldură acțiu­nea de protestare făcută contra legei maximului, împărtășim cu liberalii din București sentimentele de în­grijire ce s-au mișcat și stig­­matisăm actele brutale ale gu­vernului, cu care au fost in­­timpinate protestele liberalilor. Mergeți inainte, lașul este cu voi. Consiliul clubului național-liberal. Vasile Gheorghian, General Dim. Racovitza, Ștefan C. Șendrea, Gr. I. Buicliu, Const. Leppadatu, N. Gane, G. A. Scortzescu, Dr. L. Cosmovici, Ed. Ghica, Th. Mândru, Const. Ma­­chedon, Cap. G. Constandache, I. Mi­­cu, Ath. At. Gheorghiu, M. Tzony, Al. Densușeanu.

Next