Evenimentul, octombrie-decembrie 1894 (Anul 2, nr. 485-556)

1894-12-03 / nr. 535

ANUL II No. 535 Redacția la tipografia „Evenimentului“ STRADA ȘTEFAN CEL MARE NO. 38-Manuscriptele nepub­licatce nu se înapoiază Pentru inserții și reclame redacția nu reaprinde. ADMINISTRAȚIA : strada Ștefan cel Mare No. 38. NU NUMAI­ 16 BANI EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN ^ Director politic G. A.SCORȚESCU ABONAMENTUL: Pe an . Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonameribiljr. Pentru străinătate se adaugă portul:­­ Insersiuni, Reclame și Anunciuri: Pe pagina I linia garmond 4 tr., pe pag. II 2 fr., pag III 50 b., pag. IV linia garmond 25 b. Can­aatii Liberali Mimii la Colosial I­ie Caimioa. 1. Gheorghian Vasile 2. Gane M. Neculai 3. Poni Petru 4. Tzoni Miltiade 5. Vizanti Andrei 6. Buicliu 1. Grigore 7. Climescu Constantin 8. Botez Dimitrie 9 Gheorghiu Al. Atanasie 10. Mârzescu Gheorgh­e PEra­ȘUTII DE BALOTAJ Politicianii își fac o curioasă idee de voința alegătorilor. Ei credea au o spe­cie de drept divin asupra celor ce vo­tează și că pot dispune de voturile lor după placul și gustul lor. Așa, dacă au o luptă electorală oare­care, o listă de ocazie întrunește un immer de glasuri care determină un balotaj, apoi patro­nii acelei liste se consideră ca stăpâ­nii voturilor capatate și tratează în­dată cu unii s­au cu alții pentru a le da, in anume condiții, voturile ce au întrunit ei. Nici mai mult nici mai puțin, de­cât că dispun de acele voturi ca de un lu­cru ce le aparține in plină proprietate. Dar alegătorii, cred a face acel târg sau nu ? ei de cuviință Aceasta nu importă pe politician­. Votatorii sunt considerați ca o turmă ce ascultă de vor­cea păstorului lor. Din fericire alegătorii nu gândesc tot ast­fel și adesea politicianii sunt pă­răsiți, in­cât târgul nu esă la bun ca­păt. Un exemplu am avut la alegerile comunale din septembre. La primul tur de scrutin lista radical-democrată a avut 150 de voturi. Pentru balotaj, s’a făcut târ­gul cu prefectul. Câte vaturi au dat ra­dilialii poliției? 40. Adică jumătate din numerul celor inscriși in club. Aceasta este foarte semnificativ. O bună parte din radicali, nu au devenit politiciani interesați, ca d nil Bădărau, Nicolaide și cei­l­alți alcaturii de căpâtneala. Ei au remas oameni carii cred in niște idei, și când au văzut că ideile sunt sacrificate prieteniei prefectorale, au vo­tat pur și simplu contra amicilor lui Bădărău. Lucrul de alt­minte relea este foarte 11501 de explicat. Vine Un domn cu pre­tenții de strașnic politic, el este încon­jurat de un mic numer de alții, carii toți declară că luptă pentru niște anu­me lucruri. Explică alegătorilor cari sunt relele ce au determinat ruptura lui­de partidul la care aparțineau, provoacă lumea la luptă pentru a ajunge nu la reușită, dar la o manifestație semnifi­cativă, care va dezlega ochii celor de la centru și vor schimba starea de lu­cruri. Oamenii carii văd și ei că lu­crurile merg greu, cred in spusele po­­liticianilor și votează cum li se cere de ei. Dacă ar fi fost lasați in pace, acești alegători neinregimentați, ar fi vo­tat lista opoziției, căci cu ori­ce preț nu voesc a mai lucra la reușita ad­ministrației. Dar crezând că au a face cu oameni sinceri îi urmează. După pri­mul tur insă incep târguelile pe con­tul bieților alegători fără măcar a fi consultați. Este destul ca câți­va din candidați să capete locuri sau să primească o combinație oare­care, pentru ca toți­­ a­­legătorii ce­i au votat să fie trecuți gu­vernului. Uită de îndată politicianii că lupta a fost justificată de fără de le­gile regimului cu care au tratat" Cred acei domni că totul s’a în­dreptat prin faptul acordării unei sa­­tisfacții la cîți­va dintre ei. Pentru dân­șii interesele lor personale se confundă cu acele ale comunei sau ale alegăto­rilor. Totul este perfect, din moment ce ei sunt satisfăcuți. Natural că toate aceste refleci­uni se produc când ruptura a fost făcută intre partizani ai guvernului și cănd impa­­carea se face tot cu guvernul. Lucrul insă sa schimbă cu totul, cănd fracțiu­nea disidentă dă concursul seu opozi­ției. Acest demers este logic, cănd la început a lucrat contra administrației, gruparea disidentă a voit înfrângerea guvernamentalilor. La scrutinul de ba­lotaj, dănd concursul lor opoziției, nu fac de­căt continuă lucrarea început“. Nu se pun in contradicție cu cele spuse de ei alegătorilor, căci avănd sa’i ur­meze și acum, votănd cu opoziția, ei urmează prima lor line de conduită, a­­decă lucrează la învingerea administrați­ei, contra căreia s’au rădicat de la început Nu știu ce va face dl. Sculy pentru ziua de duminică. Nu cunosc ce deci­­siune a luat. Cunoscând insă caracte­rul seu, cred că nu se va face intre el și administrație nici o combinație. In tot cazul, sunt convins că, chiar dacă, prin imposibil, s’ar intămpla un astfel de lucru, alegătorii nu’l vor urma. Fi­gurarea chiar a cinci partizani de a lui V. Sculu pe lista lui C. c. Iancu, nu va satisface justele nemulțumiri ale marei majorități din cei 89 votanți ca­re­ au votat lista disidentă. Acei ale­gători nu se gândeau că zeul poate fi schimbat in bine, prin faptul schimbă­rii a cinci candidați de pe lista poli­țienească. Ei tot nemulțumiți vor re­­mâne, până cănd se va schimba siste­mul, pană când se va înlocui abuzul cu buna administrație. Astfel fiind lucrurile, situația pentru duminică se presintă bună pentru li­berali. Ori, disidenții fiind consequenți cu prima lor manifestare, vor da concur­sul lor listei liberale, ori ar intra, ori nu, in combinație cu prefectura, mare parte din cele 89 voturi, vor vota lista libe­rală. Pentru demnitatea disidenței Sculy, ar fi bine că ea să dea pe față concurs opoziției, căci nu va risca să fie deza­vuată de alegătorii sei. Sirius, milie mare, scăpat duminica din vr’un liceu, pentru a lua lecțiuni speciale in călărie și dresarea cailor sălbateci, numai de la maistrul-director, il signor Cesare Sidoli. Blondă și dulce ca luna cănd plutește plină pe cerul nopților senine; ochi mari, albaștri și scăntei­­tori de vietate, de mister și tinerețe; o talie splen­didă, așa cum trebue să stea mai bine femeilor fru­moase, un aspect impunător, serios, chiar grav și nespus de dulce tot­odată. Artistă călăreață, căci, pe lăngă un fizic delicios, are o admirabilă ținută pe cal in costumul cu cele mai plăcute forme plastice de amazonă. Prezintă cu cel mai drăguț curagiu băr­bătesc, un cal, opt sau zece caii dresați in liberta­te și culege entusia de ovațiuni și bissuri din partea întregului public și mai cu seamă din partea liniei sportive. Nu are și nici cată rivalitate in trupa circului, pare a fi o suverană sigură pe tronul ei, câtă vre­me se simte, și este, artistă și femee frumoasă; e blondă ca o germană de nord, și pseudonimul de Gordon ce poartă pe afiș, pentru mulți remăne ca nodul gordian neînțeles, chiar și caii par mai blânzi sub șuerul biciului ei. Semne particulare : e pasionată circului, unde stă regulat in loja No. 3 păzită de nedespărțitul ei bul­dogg!... Jockey. .........SIN­UETE Miss Gordon. Fără să fie de origina națiunei Prințului de Galt, are exteriorul cel mai simpatic al unei adeverate fiice a Albionului. Cănd apare in arena, cu biciul in mănă, cu mici bot forte de glantz, cochetă, zimbind grațios publi­cului, gentilă, sfioasă, cu jacheta de catifea elegant butonată pănă sus, ar părea un băețel naiv de la­ Cătră funcționari. Conservatorii au găsit prilejul in alege­rile comunale pentru a face in special func­ționarilor viața amară și nesuferită. Ame­nințările și presiunile se succed fără între­rupere. Și să se noteze, e un spectacol mârșav, unic in felul seu. Fiecare din con­servatori are altă părere și caută să și-o imp­unce prin forță. Unul îl amenință cu da­rea afară dacă se va lăsa a fi zărit in sala de vot, imediat un altul s­pune cuțitul la gât daca cum­va va încerca un pretext, pentru a se abține de la vot. Toți la­olaltă, de la prefecți și pănă la cel din urmă a­­gent radical, n’au de­cât un gând: cum sa’și asigure cu de a sila voturile funcționarilor. Cu desgust și amărăciune privesc insă funcționarii la toate aceste svârcolii epi­leptice ale acelora cari compun tabăra con­servatoare. Sunt convinși funcționarii că în­tregul regim se află in descompunere și a­­proape să și dea obștescul sfârșit. Noi nu putem de­căt să sfătuim pe func­ționari de a nu pierde curajul. Fi nu tre­buie să uite că mai înainte de a fi slujbași, sunt cetățeni și au datoria de a’și exprima voința in conștiință. Intrigile meschine din tabăra conserva­toare, cari nu se vor termina nici o dată, s’o știe funcționarii, li pune însuși existența lor in primejdie. Care e funcționând care să nu fi avut a indura furia conservatoare și să nu fi suferit, el sau familia lui, de pe urmele legilor unice impuse de regim. Iată pentru ce credem că funcționarii, în­fruntând ori­ce amenințare și presiune, se vor grăbi de a da ajutorul lor celor­lanți alegători, pentru ca să scape orașul de un consiliu conservator și prin urmare de o nenorocire ireparabilă, G. Zinca! POVESTEA ZILEI. Ținea ? Ai auzit noutatea cea mare? Care ? ! Celebrul doctor Riegler a descoperit Al­bumina. Eloi! Adecă ce crezi că se glumă? De acu s’au dus dracului toți învățații cei mari, căci toate rezultatele interesesante ale acestui studiu s’au comunicat jurnalelor științifice spre pu­blicare. Cu sau fără plată ? Zeu, Zincuțo dragă, nu lua lucrul așa pes­te.... picior, căci e lucru mare, și­ apoi cele­brul doctor s’a schimbat cu totul. Ai auzit de activitatea sa la internat, ei bine de acum doctorul a devenit reactiv, sâmbătă a decembrie 1894 ijH , "kUiO^ij'oO riJiI:. " UiiW -jiUi iu juj aii;-fi IJÎli'.!­'­! mi Omn se poate ? Și apoi dragă Zincă, doctorul e acum in stare să recunoască prezența unui focar de supu­rațiune in.... la lasă-mă Tinco, că m­ai bine ar diagno­za­­ ocările de infecțiune din internate. Măi, că răutăcioasă ești. Trufala. REGALĂ Sfezile in rândurile familiilor regale incep a deveni contagioase. Așa ziarului „Berliner Tageblatt“ i se telegrafiază din Madagascar că o vie discuțiune urmată de o complectă sfadă a avut loc intre regina .și Augustul ei soț, primul ministru Rainila Krivonv. Căușele nu se cunosc incă. Don Căprice. JE.WIJECTOftt ,4 E ! Deși i­u 8­i e guvernamentală sau m’ai tradat Enache Ah! și te-am­ pupat o dată Cu atât­ amor și foc Că eram mai mult ca sigur ("ai să-mi dai votul pe loc. Și din astă pupătură Ambii când ne-am­ deșteptat. Te-am­ văzut pe lăngă urnă, Dar pe altul l'ai votat. lumbala DOUA CANALII MURDARE Geore Vasiliu si Jak Levin Am avut distinsa onoare de a ine vedea ori insultat, suduii, batjocurii, tratat de vân­dut, de snapan de pamfletul polițienesc din localitate, creat anume cu fonduri reptiliane numai și numai pentru a insulta, îmbata și murdări tot ce lașul posedă de stimat, de respectat, de inteligent. Patria Română dispăruse. Poliția avea nevoie pentru alegeri de un nou organ al ei și pentru aceasta s-a creat „Jurnalul“ pam­flet murdar, pe care de­sigur majoritatea ce­titorilor noștri nici nu-l cunosc. Este un fapt constant că lașul, populațiunea ieșană e prea inteligentă, prea eclectică pentru a da vr’o dată vr’un concurs murdăriilor po­­lițienești. „Patria Romană“ a murit de ane­mie. „Jurnalul“ va muri mai iute incă, fie­care om de bine inroșindu-se de a ținea in mănă, un moment macar, o atare murdărie. Nenorociții scribi plătiți cu ziua pentru a insulta lumea, primesc de la poliția o sub­­vențiune de 50 lei pe zi. E de­sigur plătit scump un scăunar concurs. Din prima zi, pungașii pe cari poliția i-a pus in capul a­­cestei întreprinderi, au dat la lumina o serie de infamii, in care n’a cruțat nici familia, nici sexul, nici vrăsta, numai și numai in scop de șantagiu. D-na Emilian, una din persoa­nele cele mai stimate și iuții respectate din Iași, d-na Sevastos, d-na Ștefan Emilian, ve­nerabilul profesor universitar, fostul preșe­dinte al clubului radical, doctorul Filipescu, d-na Gh­. Balta, toți, rănd pe rănd, au fost murdăriți in modul cel mai infam in coloa­nele acestui grețos și nerușinat pamflet. Astăzi a venit și rândul meu și onora­bilii pungași de la „Jurnalul“ judecătorii și arbitrii onoarei și ai cinstei lașului, m­e tra­tează de șnapan. Pentru a se putea judeca in cunoștință de causa pe acei cari au în­drăzneală de a m­e insulta intr’un mod atât de grosolan, me voiu mulțumi a li spune a­­ei numele . Indivizii pe cari poliția i-a pus in capul jurnalului sunt George Vasiliu, ’­.iași Sports­men și Jac Levin. Ambii au fost pănă dă­­unăzi in serviciul meu, pe ambii i am hră­nit, i am îmbrăcat, i-am avut salariați, s’au arătat de o înjosire, de o umilință, de o cur­

Next