Evenimentul, octombrie-decembrie 1894 (Anul 2, nr. 485-556)
1894-12-03 / nr. 535
ANUL II No. 535 Redacția la tipografia „Evenimentului“ STRADA ȘTEFAN CEL MARE NO. 38-Manuscriptele nepublicatce nu se înapoiază Pentru inserții și reclame redacția nu reaprinde. ADMINISTRAȚIA : strada Ștefan cel Mare No. 38. NU NUMAI 16 BANI EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN ^ Director politic G. A.SCORȚESCU ABONAMENTUL: Pe an . Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonameribiljr. Pentru străinătate se adaugă portul: Insersiuni, Reclame și Anunciuri: Pe pagina I linia garmond 4 tr., pe pag. II 2 fr., pag III 50 b., pag. IV linia garmond 25 b. Canaatii Liberali Mimii la Colosial Iie Caimioa. 1. Gheorghian Vasile 2. Gane M. Neculai 3. Poni Petru 4. Tzoni Miltiade 5. Vizanti Andrei 6. Buicliu 1. Grigore 7. Climescu Constantin 8. Botez Dimitrie 9 Gheorghiu Al. Atanasie 10. Mârzescu Gheorghe PEraȘUTII DE BALOTAJ Politicianii își fac o curioasă idee de voința alegătorilor. Ei credea au o specie de drept divin asupra celor ce votează și că pot dispune de voturile lor după placul și gustul lor. Așa, dacă au o luptă electorală oarecare, o listă de ocazie întrunește un immer de glasuri care determină un balotaj, apoi patronii acelei liste se consideră ca stăpânii voturilor capatate și tratează îndată cu unii sau cu alții pentru a le da, in anume condiții, voturile ce au întrunit ei. Nici mai mult nici mai puțin, decât că dispun de acele voturi ca de un lucru ce le aparține in plină proprietate. Dar alegătorii, cred a face acel târg sau nu ? ei de cuviință Aceasta nu importă pe politician. Votatorii sunt considerați ca o turmă ce ascultă de vorcea păstorului lor. Din fericire alegătorii nu gândesc tot astfel și adesea politicianii sunt părăsiți, incât târgul nu esă la bun capăt. Un exemplu am avut la alegerile comunale din septembre. La primul tur de scrutin lista radical-democrată a avut 150 de voturi. Pentru balotaj, s’a făcut târgul cu prefectul. Câte vaturi au dat radilialii poliției? 40. Adică jumătate din numerul celor inscriși in club. Aceasta este foarte semnificativ. O bună parte din radicali, nu au devenit politiciani interesați, ca d nil Bădărau, Nicolaide și ceilalți alcaturii de căpâtneala. Ei au remas oameni carii cred in niște idei, și când au văzut că ideile sunt sacrificate prieteniei prefectorale, au votat pur și simplu contra amicilor lui Bădărău. Lucrul de altminte relea este foarte 11501 de explicat. Vine Un domn cu pretenții de strașnic politic, el este înconjurat de un mic numer de alții, carii toți declară că luptă pentru niște anume lucruri. Explică alegătorilor cari sunt relele ce au determinat ruptura luide partidul la care aparțineau, provoacă lumea la luptă pentru a ajunge nu la reușită, dar la o manifestație semnificativă, care va dezlega ochii celor de la centru și vor schimba starea de lucruri. Oamenii carii văd și ei că lucrurile merg greu, cred in spusele politicianilor și votează cum li se cere de ei. Dacă ar fi fost lasați in pace, acești alegători neinregimentați, ar fi votat lista opoziției, căci cu orice preț nu voesc a mai lucra la reușita administrației. Dar crezând că au a face cu oameni sinceri îi urmează. După primul tur insă incep târguelile pe contul bieților alegători fără măcar a fi consultați. Este destul ca câțiva din candidați să capete locuri sau să primească o combinație oarecare, pentru ca toți alegătorii cei au votat să fie trecuți guvernului. Uită de îndată politicianii că lupta a fost justificată de fără de legile regimului cu care au tratat" Cred acei domni că totul s’a îndreptat prin faptul acordării unei satisfacții la cîțiva dintre ei. Pentru dânșii interesele lor personale se confundă cu acele ale comunei sau ale alegătorilor. Totul este perfect, din moment ce ei sunt satisfăcuți. Natural că toate aceste refleciuni se produc când ruptura a fost făcută intre partizani ai guvernului și cănd impacarea se face tot cu guvernul. Lucrul insă sa schimbă cu totul, cănd fracțiunea disidentă dă concursul seu opoziției. Acest demers este logic, cănd la început a lucrat contra administrației, gruparea disidentă a voit înfrângerea guvernamentalilor. La scrutinul de balotaj, dănd concursul lor opoziției, nu fac decăt continuă lucrarea început“. Nu se pun in contradicție cu cele spuse de ei alegătorilor, căci avănd sa’i urmeze și acum, votănd cu opoziția, ei urmează prima lor line de conduită, adecă lucrează la învingerea administrației, contra căreia s’au rădicat de la început Nu știu ce va face dl. Sculy pentru ziua de duminică. Nu cunosc ce decisiune a luat. Cunoscând insă caracterul seu, cred că nu se va face intre el și administrație nici o combinație. In tot cazul, sunt convins că, chiar dacă, prin imposibil, s’ar intămpla un astfel de lucru, alegătorii nu’l vor urma. Figurarea chiar a cinci partizani de a lui V. Sculu pe lista lui C. c. Iancu, nu va satisface justele nemulțumiri ale marei majorități din cei 89 votanți care au votat lista disidentă. Acei alegători nu se gândeau că zeul poate fi schimbat in bine, prin faptul schimbării a cinci candidați de pe lista polițienească. Ei tot nemulțumiți vor remâne, până cănd se va schimba sistemul, pană când se va înlocui abuzul cu buna administrație. Astfel fiind lucrurile, situația pentru duminică se presintă bună pentru liberali. Ori, disidenții fiind consequenți cu prima lor manifestare, vor da concursul lor listei liberale, ori ar intra, ori nu, in combinație cu prefectura, mare parte din cele 89 voturi, vor vota lista liberală. Pentru demnitatea disidenței Sculy, ar fi bine că ea să dea pe față concurs opoziției, căci nu va risca să fie dezavuată de alegătorii sei. Sirius, milie mare, scăpat duminica din vr’un liceu, pentru a lua lecțiuni speciale in călărie și dresarea cailor sălbateci, numai de la maistrul-director, il signor Cesare Sidoli. Blondă și dulce ca luna cănd plutește plină pe cerul nopților senine; ochi mari, albaștri și scănteitori de vietate, de mister și tinerețe; o talie splendidă, așa cum trebue să stea mai bine femeilor frumoase, un aspect impunător, serios, chiar grav și nespus de dulce totodată. Artistă călăreață, căci, pe lăngă un fizic delicios, are o admirabilă ținută pe cal in costumul cu cele mai plăcute forme plastice de amazonă. Prezintă cu cel mai drăguț curagiu bărbătesc, un cal, opt sau zece caii dresați in libertate și culege entusia de ovațiuni și bissuri din partea întregului public și mai cu seamă din partea liniei sportive. Nu are și nici cată rivalitate in trupa circului, pare a fi o suverană sigură pe tronul ei, câtă vreme se simte, și este, artistă și femee frumoasă; e blondă ca o germană de nord, și pseudonimul de Gordon ce poartă pe afiș, pentru mulți remăne ca nodul gordian neînțeles, chiar și caii par mai blânzi sub șuerul biciului ei. Semne particulare : e pasionată circului, unde stă regulat in loja No. 3 păzită de nedespărțitul ei buldogg!... Jockey. .........SINUETE Miss Gordon. Fără să fie de origina națiunei Prințului de Galt, are exteriorul cel mai simpatic al unei adeverate fiice a Albionului. Cănd apare in arena, cu biciul in mănă, cu mici bot forte de glantz, cochetă, zimbind grațios publicului, gentilă, sfioasă, cu jacheta de catifea elegant butonată pănă sus, ar părea un băețel naiv de la Cătră funcționari. Conservatorii au găsit prilejul in alegerile comunale pentru a face in special funcționarilor viața amară și nesuferită. Amenințările și presiunile se succed fără întrerupere. Și să se noteze, e un spectacol mârșav, unic in felul seu. Fiecare din conservatori are altă părere și caută să și-o impunce prin forță. Unul îl amenință cu darea afară dacă se va lăsa a fi zărit in sala de vot, imediat un altul spune cuțitul la gât daca cumva va încerca un pretext, pentru a se abține de la vot. Toți laolaltă, de la prefecți și pănă la cel din urmă agent radical, n’au decât un gând: cum sa’și asigure cu de a sila voturile funcționarilor. Cu desgust și amărăciune privesc insă funcționarii la toate aceste svârcolii epileptice ale acelora cari compun tabăra conservatoare. Sunt convinși funcționarii că întregul regim se află in descompunere și aproape să și dea obștescul sfârșit. Noi nu putem decăt să sfătuim pe funcționari de a nu pierde curajul. Fi nu trebuie să uite că mai înainte de a fi slujbași, sunt cetățeni și au datoria de a’și exprima voința in conștiință. Intrigile meschine din tabăra conservatoare, cari nu se vor termina nici o dată, s’o știe funcționarii, li pune însuși existența lor in primejdie. Care e funcționând care să nu fi avut a indura furia conservatoare și să nu fi suferit, el sau familia lui, de pe urmele legilor unice impuse de regim. Iată pentru ce credem că funcționarii, înfruntând orice amenințare și presiune, se vor grăbi de a da ajutorul lor celorlanți alegători, pentru ca să scape orașul de un consiliu conservator și prin urmare de o nenorocire ireparabilă, G. Zinca! POVESTEA ZILEI. Ținea ? Ai auzit noutatea cea mare? Care ? ! Celebrul doctor Riegler a descoperit Albumina. Eloi! Adecă ce crezi că se glumă? De acu s’au dus dracului toți învățații cei mari, căci toate rezultatele interesesante ale acestui studiu s’au comunicat jurnalelor științifice spre publicare. Cu sau fără plată ? Zeu, Zincuțo dragă, nu lua lucrul așa peste.... picior, căci e lucru mare, și apoi celebrul doctor s’a schimbat cu totul. Ai auzit de activitatea sa la internat, ei bine de acum doctorul a devenit reactiv, sâmbătă a decembrie 1894 ijH , "kUiO^ij'oO riJiI:. " UiiW -jiUi iu juj aii;-fi IJÎli'.!'! mi Omn se poate ? Și apoi dragă Zincă, doctorul e acum in stare să recunoască prezența unui focar de supurațiune in.... la lasă-mă Tinco, că mai bine ar diagnoza ocările de infecțiune din internate. Măi, că răutăcioasă ești. Trufala. REGALĂ Sfezile in rândurile familiilor regale incep a deveni contagioase. Așa ziarului „Berliner Tageblatt“ i se telegrafiază din Madagascar că o vie discuțiune urmată de o complectă sfadă a avut loc intre regina .și Augustul ei soț, primul ministru Rainila Krivonv. Căușele nu se cunosc incă. Don Căprice. JE.WIJECTOftt ,4 E ! Deși iu 8i e guvernamentală sau m’ai tradat Enache Ah! și te-am pupat o dată Cu atât amor și foc Că eram mai mult ca sigur ("ai să-mi dai votul pe loc. Și din astă pupătură Ambii când ne-am deșteptat. Te-am văzut pe lăngă urnă, Dar pe altul l'ai votat. lumbala DOUA CANALII MURDARE Geore Vasiliu si Jak Levin Am avut distinsa onoare de a ine vedea ori insultat, suduii, batjocurii, tratat de vândut, de snapan de pamfletul polițienesc din localitate, creat anume cu fonduri reptiliane numai și numai pentru a insulta, îmbata și murdări tot ce lașul posedă de stimat, de respectat, de inteligent. Patria Română dispăruse. Poliția avea nevoie pentru alegeri de un nou organ al ei și pentru aceasta s-a creat „Jurnalul“ pamflet murdar, pe care desigur majoritatea cetitorilor noștri nici nu-l cunosc. Este un fapt constant că lașul, populațiunea ieșană e prea inteligentă, prea eclectică pentru a da vr’o dată vr’un concurs murdăriilor polițienești. „Patria Romană“ a murit de anemie. „Jurnalul“ va muri mai iute incă, fiecare om de bine inroșindu-se de a ținea in mănă, un moment macar, o atare murdărie. Nenorociții scribi plătiți cu ziua pentru a insulta lumea, primesc de la poliția o subvențiune de 50 lei pe zi. E desigur plătit scump un scăunar concurs. Din prima zi, pungașii pe cari poliția i-a pus in capul acestei întreprinderi, au dat la lumina o serie de infamii, in care n’a cruțat nici familia, nici sexul, nici vrăsta, numai și numai in scop de șantagiu. D-na Emilian, una din persoanele cele mai stimate și iuții respectate din Iași, d-na Sevastos, d-na Ștefan Emilian, venerabilul profesor universitar, fostul președinte al clubului radical, doctorul Filipescu, d-na Gh. Balta, toți, rănd pe rănd, au fost murdăriți in modul cel mai infam in coloanele acestui grețos și nerușinat pamflet. Astăzi a venit și rândul meu și onorabilii pungași de la „Jurnalul“ judecătorii și arbitrii onoarei și ai cinstei lașului, me tratează de șnapan. Pentru a se putea judeca in cunoștință de causa pe acei cari au îndrăzneală de a me insulta intr’un mod atât de grosolan, me voiu mulțumi a li spune aei numele . Indivizii pe cari poliția i-a pus in capul jurnalului sunt George Vasiliu, ’.iași Sportsmen și Jac Levin. Ambii au fost pănă dăunăzi in serviciul meu, pe ambii i am hrănit, i am îmbrăcat, i-am avut salariați, s’au arătat de o înjosire, de o umilință, de o cur