Evenimentul, ianuarie-martie 1895 (Anul 3, nr. 559-623)

1895-02-14 / nr. 585

ANUL III No. 585 ABONAMENTE jin țaS pe un an . . . , pe 6 luni . . . „ pe 8 luni . . . Pentr străinătate, un an Lei 24— „ 12— 36-n­t­mar fo­imul B^trncția, la Tipog­rafia Evenimen­tului STRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38. La Catul al ll-lea PN NU­MAR 10 BARI EVENIMENTUL ZIAR COITIDIAN Director politic G. A. SCORTESCU MARTI­U CEVRIJ ARTE 1805 W / nisiciuri Inserții și Re­clamJB'' A Pe pagina I linia parmond . Lei­i - Pe pagina II „ „ . . . 2­ Pe „ 111 „ „ . .­­ 50 Pe •» IV „ „ . .­­ 25 Ă i­lin mumnqqip Imul -A.d.m.irListrațla : LA TIPOGRAFIA «EVEMMENTULUF STRADA STEFAN CEL MARE No. 385, La Catul i-iu. 8umam&* * * Cătră cetitori. Regele nebun ori prost? Lemn scump. Asasinarea lui Carnot. Un prost și mai mare (nuvelă). Revista externă. Consiliul comunal. Șciințe-Litere-Arte. Funcționarii primăriei. Inform­ațiuni—telegrame Foileton Repe­tții sau prost lege. Carol avea până astăzi cel puțin o reputațiu­ne de om viclean, șiret, ► ipocrit, dar Cel puțin deștept.­­ Trecea de unul din suti­er­anii cei­­ mai iscusiți din Europa. Asta­zi ne întrebăm ce adever conține această reputație față de publicația ne­­explicabilă a memoriilor sale. In adever, astă­zi, citind memoriile sa­le pe care „l’Independance roumaine“ continuă a le publica, rămâi uimit și te întrebi ce-a mai rămas din crierul pre­tins atât de bine organizat al suveranu­lui nostru? Oare crude boală de care sufere, dia­betul, i-a sfărâmat pănâ’n așa grad or­ganismul? Nu putem crede că un suveran la care a rămas cea mai mică closă de cumpă­­­­neala, să fi comis faptul, pentru care ne găsim, un curent a-l califica, de a pu­­blica in .,1’Ircd­ ór vendance" cele apărute la paragraful memorielor Majestăței Hale. Majestatea Sa istorisește pe larg des­­nadejdea ce l-a cuprins in urma rescoa­­l­­ei de la Ploești și apelul ce­­ a încercat via marile puteri pentru a dobândi o intervenție strâină spre a-și asigura puterea. Din fericire pentru noi, puterile i-au respins cererea și i-au zis să se astâm­pere. Când citești aceste destăinuiri ale u­­nui suveran azi încă pe tron, destăi­nuiri datorite indiscrețiunei lui perso­­­nale, rămâi uimit, o repet, și te ’ntrebi , de ce pastă butucoasă e făcut creerul acestui om. , Să te lauzi tu, Rege, că ai voit să fiu­ un trădător, că ai încercat a de­veni atare, și că dacă nu ți-a lipsit voința ți a lipsit numai posibilitatea, e într'adevăr culmea prostiei, chiar pen­tru o căpățână germană. Ca să faci, nesilit de nici o nevoie, ne­împins de nimeni, asemenea mărtt­­risiri, trebue să fii sau nebun, sau fi^prost. Cu toții știam că Regele nu și iube­ște țara ce l-a adoptat, că el a rămas­­ străin de dânsa cu inima, cu sufletul, cu simpatiile, că constituția i pentru dânsul o piedică care înfrânează apu­căturile sale autocrate, piedică pe care voește la ori­ce moment s’o sfărâme. Cu toții știam că Regele C­arol, disprețuit în țară, n’are speranțe de­cât în spri­jinul strein și că e gata, la ori­ce mo­ment, a vinde, a tradă țara, dar ne lipseau acte pentru a sprijini presupu­nerile noastre. Aceste acte Majestatea Sa ni le produce el singur și, sub iscă­litura sa, afirmă, în fața, lumea încre­menite: da, eu Regele acestei seri, am sfost, sunt și voi fi un trădător. In altă țară, mai puțin răbdătoare cât noi, acest venetic ar fi isgonit cu fire sau spînzurat de un felinar. Noi Românii suntem răbdători, dar până când? G. A. Scorțescu. m MUMP ar ceva nemai pomeni de om este de lemn scump. Că este scump, știm noi Românii mai bine ca totul seu , dar că este de lemn, drept să mărturi­sim că nu ne inchipueam așa ceva. Lu­crul este foarte curios, căci toți prinții germani, zice Augustus Anton, sunt de lemn scump, îmi inchipuesc ce pădure vastă și prețioasă se poate alcătui din prea nu­meroșii prinți și prințișori, princese și altele germane de tot soiul. Cred că exploatarea acelei păduri ar produce aproape căt exploatarea pădurilor de pe domeniul coroanei. De altminterea să nu credeți că nu se exploatează a­­ceasta pădure. Deja cu venirea pe lem­nul tronului României, a lemnului scump Carol de Hohenzollern, s-a făcut o bu­nă afacere, plătindu se un milion pe an chiria pentru o creangă din Sigmarin­­gen. îndulciți la acest comerț, au cer­cat să exporteze un copac mai bătrăn in Spanie, unde plata era de vre-o șa­se ori mai mare, dar Spanioli au inclu­s granițile productelor germane care nu prezentau garanții de sănătate, tem­ăn­­duse de vre­o boală ca concesia Stras­­berg adusă in Romănia de un product similar ca esență și origină. Acești ar­bori exportați sunt monoici și au numai androcen. Atrag insă arborii care au gineceu și caută a forma păduri pe pă­mânt străini probabil pentru a compen­sa pe cele care le tac și le vinde. Se mai exportă încă copaci lemne­­ si singuri și se trimit prin toate țările. Este drept că pădurele nicăeri nu sunt mai ingrijite ca in Germania. Este de observat, că acești copaci de lemn scump sunt de acei ce se hrănesc cu carne ca și Diosfera. Apoi prin un fenomen de transfor­­misiune lemnele aceste au apucături de animale, așa că nu se pot considera ca plante. Dacă pentru exemplu, lemnul adus in România ar fi stat ca un par cum zice Românul, ar fi putut fi consi­derat ca o plantă de ornament, a cării întreținere costa foarte scump, d­ar nu mai ziceam nimica, căci totul seu ne spusese că este de lemn scump. Dar zisul lemn scump nu vrea să păstreze rolul pentru care a fost importat la noi, el avea o mare ciudă pe o buru­iană, pe care o consideră ca foarte stri­cătoare și care se numește constituție găsită in România la 1866. Mândru de scumpetea sa, lemnul strein, vrea cu ori­ce preț să m­ădușe buruiana consti­tuțională. O luptă groaznică a început intre a­­cești doi adversari. Domnul văzind că nu poate dobori această buruiană, pe care el o consideră otrăvitoare, dar ro­mânii o au drept iarbă de leac, a ce­rut sfat de la vechiul copac a cărui creangă era el. Din pădurea de Sigmaringen i-au venit încurajări, sfâtuindu-i să ceara la Europa întreagă ajutor, pentru stâr­­pirea acelei burueni primejdioase. La un moment chiar, pentru a salva valo­rile acumulate de lemn, prin export, copacul cel băt­rîn, îl sfătuește ca să vie la pădurea de origină. Acest lucru in­să nu s’a întâmplat, căci lemnul de la București a găsit un bun mijloc, pen­tru a se apăra de efectele bunuenii, duș­mana sa. El a zis, dacă voiu stărpi buruiana dracului, nebunii de romăni vor striga că le am nimicit iarba lor de leac. Voiți face insă ca să nu mai aibă nici un efect contra mea. Pentru acest scop a hotărît să o priveze de lumină și libertate și a început a în­­tinde ramuri stufoase pe de-asupra boe­menii: încet, încet, lipsit­ de aer și de arbă de leac a­romăni­­a se îngălbeni, a’și pier­­așa că după 29 ani de lui de­asupra ei, au pu­s­­ să o îngroape definit in fundul pământului, dându-i ultima lo­vitură cu legea minleor. Acest lemn este fo­a­rte ghibaciu. El a zis: buruiana aceasta sé necăjește din punctul de vedere politic, cum însă cestiunile economice primează totul, să­­’mi îndrept rădăcinele in acea direcțiu­ne, pentru a suge o sevă îmbelșugată. Pentru aceasta au aran­jat afacerea Stras­sn­berg, în care se știe ce rol a avut bă­trânul copac din pădurea de la Sigma­­ringen. Apoi cumapars moșii de la oa­meni cari se găseau in nevoe, încât le avea pentru un sfert din prețul adevă­rat. Găsind că și un sfert este prea scump, au căutat să aibă de­odată 12 moșii gratis. Cum însă toate aceste sunt lucruri vechi, a voit să dea o lo­vitură modernă și a făcut legea mine­lor. Știam cu toții că prin export se mărește valoarea unui lucru, dar in proporții raționale. Lemnul de specia Corolus vorax a crescut însă valoarea sa in mod scandalos. Pe când a fost importat la noi valori, cât un loco­tenent prusian, adică 2000 lei pe an. Acum însă, cu lista civilă și apanaj­ii, a ajuns la șase milioane. Mai pune bo­găția strânsă și veți vedea că in ade­văr prinții germani sunt făcuți din lemn scump. Costică. SILVE­TE KEL <» A.­ȘA De îndată «.­■ a auzit clopotele bisericei sunând sărbătoarea sau duminica, ea pornește cu cărticica legată in aur, să asculte liturghia. In genunchi, cu­­fundată nu nu știu ce visare mistică, dânsa stă ne­clintită, c­i capul in jos ș se roagă, de-ți pare o sfântă pirouită de extazul eligiunii. Și tot­deauna in acelaș loc, pe aceeași brică, ea murmură pagine întregi, mai mult inconscimt de­cât conscient, cu capul gânditor și blond ca aurul. E frumoasă și e banal s’o mai repetăm,­­ăci almintrelea a ași fi dat-o la gazetă și de aceea chiar in această situație de cucernică și evlavioasă creștină, mie-mi place s'o privesc, cu tot ateizmul care fierbe in sângele meu daco-romano-burghez. E o adevarată plăcere d­e a o vedea cum-și face semnul crucei și cu câtă g­ație de pisică moae de­getele in apa bine­cuvântată, cu care-și atinge frun­tea de marmoră albă. O singură dată mi -­a părut că prea s­a întrecut cu șaga in ce privește rugăciunea. Prea îi vibrau buzele și prea i se umfla țeptul rotund și svâcni­­tor. Atunci mi s‘a părut că de pe buzele ei pornea o alt­fel de rugăciune. Ch­ios m­’am apropiat și in adevăr că am putut distinge.­ ..D-zeul meu, fă­ra el să mă iubească precum sunt eu de înamorată de dânsul“. De­sigur a fost o părere, căci cum e posibil ca prin inima fu­moasei Religioasa să treacă și să se prindă ast­fel de sentimente contra­riu lumeștilor apucături. Paula, așa o chema, nu a eșit decât de doi ani din Sacré Coeur și nu înțeleg cum a putut sta atâta timp închisă in acea școală. Semne particulare: ce l­­ zeu, avem o turmă de cavaleri in Iași și nu mă cere nimeni? încep să-mi perd răbdarea. Istru. Situația in Serbia Cu toată crâncena luată a opoziției, regele Alexandru a declarat să indată după ce se vor isprăvi alegerile generale, va căuta să dea o constituției țărei insă nu va consimți nici o dată la reintroducerea vechei consti­tuții. RECENZII­ populai Iată rezultatul recenzămîntului populațiu­­nei ieșene, făcută in luna ianuarie 1895. Totalul populației: 6­5 024 din cari: .Bărbați 35,391. Femei 34 633 Căsătoriți : Necăsătoriți: B. 12,008. F. 11,993. B. 18,131. F. 17,326. Văduvi : B. 1 071. F. 4 877. Div­i­ja­ți: B. 139. F 437. Cetățeni: B. 14,20 \ F. 15 268. Supuși străini: B 1 707. F. 1724 Nesupuși: B 15,479 F. 17 641. Ortodoxi: B 14,4­7. F 15,379. Catolici și protestanți: B. 1,224 F 1,580 Mahometani: B 23. Evrei: B­­ 5, 613 F 17,637. Alte religii: B, 11> F. 87. Prin carte: 12,8b. ]f. 9,1­6. Nu știu carte: B 18 524 F. 25,517 Debitanți de spirtoase : B. 370 F. 24 Profesiuni libere: B 1310 F. 103 Alte profesiuni: B. 6389. F. 639 Rep. ÜTI1I CETITORI­ I După cum am anunțat in unul din numerile trecute, ziarul nostru de azi înainte apare în format mare. Ne pa­re rău că atelierul nostru tipografic nu e încă asortat cu titerile nouă, coman­­­­date in străinătate ; nămolirea trenuri­lor a pricinuit această întârziere. Putem insă asigura pe cetitori noștri, că in pu­ține zile ziarul va apare imprimat cu caractere noue, rivalizând cu cele mai elegante ziare din străinătate. Formatul mare al ziarului ne pune in starea de a îmbogăți și înmulți ru­bricele. Afară de revista externă, care va informa pe cetitori asupra mișcărei po­litice și culturale din străinătate, „E­­venimentul“ va avea o rubrică specială a mișcărei generale literare și teatrale. Vom avea zilnic cota tuturor burselor din Europa, iar in fie­care sâmbătă o corespondență din Brăila asupra mișcă­rei porturilor noastre. Peste căte­va zile vom incepe de asemenea un al doilea foi­leton pe pag. a 2-a. In fie­care gol vom consacra un dublu foileton exclusiv lite­­raturei. In fine condus de același spirit și aceiași activitate, care a întemeiat suc­cesul „Evenimentului,“ vom căuta să sa­tisfacem pe deplin dorințele cetitorilor noștri, făcând din „Evenimentul“ un ziar că i se poate de complect și variat. Evenimentul EM MUTIC Un ucaz al împăratului, se scrie din Tient­sin—condamnă pe guvernatorul din Hing și pe generalul Sedekic de la închisoare pănă la toamnă, și in urmă vor fi­ esecutați pentru per­­derea portului Arthur. Spic. Funcționarii primăriei Sosirea radicalilor.—Ședințe de noap­te.—Ocupațiunile d lui Bădărău.— Funcționarii. Bătrânul prefect s’a înduioșat de lacrimile d-lui Bădărău și iată radicalii la consiliu. De treburile și gheșefturile lor ne ocupăm zilnic. Vrem astăzi insă să relevăm un fapt carac­teristic. Se știe in adevăr că astăzi lumea întreagă e agitată de chestia oazelor de muncă. In u­­nele țeri ziua de 8 oare s’a introdus in mai toate serviciile publice, in multe fabrici și a­­teliere particulare. Mărețele manifestațiuni de 1 maiu au de scop ca această reformă de­mocrată să se realiseze peste tot locul. Sub liberali și conservatori funcționarii primăriei nu lucrau mai mult de 8 ore pe zi. Cum insă au venit radicalii lucrurile s-au schimbat și nenorociții funcționari ai co­munei sunt siliți să lucreze cate 18 ore de la 10 dimineață pănă la 12 de noapte. Si aceasta pentru că d-nul Bădărău prea mult ocupat nu poate­ veni ziua la primărie și de hatarul d-sale s’au introdus ședinți de noapte, la cari funcționarii sunt siliți de a asista. Noi protestăm in­potriva acestui procedeu infam. Dacă d-nul Bădărău are prea multe gheșefturi, n’are de­căt să-și caute de dănsele. Dar destul muncesc funcționarii primăriei pentru a nu fi siliți să muncească și noaptea de hatârul gheșeftarilor d.lui Bădărău la co­mună. S. In harem Kedivul a semnat contractul de căsătorie cu tânăra sclavă circaziană, cu care a năs­cut o fetiță Telegrame Serviciul ziarelor g Viena.—In sala otelului vut pe o in­­runire a proges Suez luănd cuvântul a ci­it mișcarea antisemita dii Rusi zile provocate de antisemiții mnna . Paris.—Camera a admis contra si continuarea cu ba par­a ia 1 aprilie. / an*.—Senatul a adopta procetul d­lui Fabre prin care membrii par­lamentului sunt scutiți de datoriile militare in concediu, rezervă și miliție. , Roanne—Greva s’a terminat. Lucrătorii au reintrat in ateliere. Sofia.—Un ordin al prefectului de poliție oprește meetingurile sub cerul liber și pro­cesiunile pe stradă. Triest.— D-na Giuseppe Caravaggio, di­rectoru băncei populare din Cassino, a dis­­părut împreună cu cai 145,000 fr. ce se a­­flau in cassă. Tient-Tsin.—Li Hung-Chang a plecat pen­tru a incepe tratativele de pace cu Japonia,­ Paris —Alalta­eri a murit d­ia Lazare Car­not mătușa regretatului președinte al repu­­blicei franceze, la Chalon-sur -Saône. Paris.—D-nul Duchasseint, deputatul re­publican de Puy de D­ame, a murit alaUâeri la Paris. Toulon.—Steamerul Notre Dame du Salul a traversat canalul de Suez. Starea sanitară a numeroșilor pasageri militari, îmbarcați in Marseille, Toulon și Philippevile, e excelentă. E probabil că steamerul va ajunge la Ma­­junga incă înainte de 10 martie st. n. Londra.—­Magazinele de pulbere din Ta­­kao, in insula Formosa, au explodat Sunt peste două mii de victime. Paris.—Alabta­eri a murit, în urma unei congestiuni pulmonare, d nul Recipol, depu­tat de N­­e et Vilaine. __ Din tipar.At­ ât — O doamnă se desbra casieriță. —Bărbatul meu nu-i —Dar nu-l cunosc. Apoi după un momen —Dacă voiți, am să­ veți recunoaște. Un articol sensus,i'.HUO. tusum/carea lu­l Carnot. întâmplările de la Lyon. Cine a lasat să-l ucidă? Ziarul parisian sub direcțiunea lui Fer­nand Xau, publică un articol sensațional, in care caută să elucideze o chestie de tot gra­vă și anume: cine a lăsat ca să se ucidă pe Carnot? Asasinarea In momentul crimei ziarele și mulțimea văzură anarh­ia înarmând brațul lui Case­­rio. Nimeni insă nu s­a întrebat pe cine cade respunderea unui asasinat, ce era ușor a se evita. * * * Priviți spectacolul curios al unui anarh­ist, cunoscut, călătorind prin Franța, fără ca ci­neva să-l oprească in drum. Cei 80.000 lei votați de cameră pentru supraveghiarea a­­narh­iștilor nu serveau deci la mare lucru. Șeful statului trebuia să fie protejat de poliție ? Cine representa in acest moment po­liția. In primul rănd d-nul Dupuy, ministru de interne, in urmă veneau d-nn prefect de Rhône, și șeful serviciului de pază din Eliseu. La Lyon n’am văzut pe prefect, el era la Paris, am găsit numai pe d-nul Rostaing, secretar general de prefectură. Prefectul a fost avizat că serviciul de pază se va face de agenții Eliseului. La Eliseu președintele era păzit, cu toate că aici nu era tocmai mare pericolul. Cu to­tul alt­fel nu se petrec­eau lucrurile, cănd pre­ședintele era pe drum. Un prim fapt carac­teristic. Pe cănd președintele se afla la ex­­posițiune, d-nul Rivaud voia să impedice pe un băuțandru, de o iaiățo­șar apropie de președinte. E un agent de poliție—a fă șefului meu și ne a oprit intru­căt privește sigur ai­ma J.­a Agenții Eliseului să îi comanda generalului Tot miră nici un ordin psf - drumul ce trebuia -i republicei: primiră u­ ce fu urmat Cănd eu <a intinerariu In o pear<&; i! pres[t7iat ° le !?­;:-cus a 'ari iot— care la portier iii pora' dădu in galop, sece­ziere, iu 1 si sosiră i ce, crima c

Next