Evenimentul, ianuarie-martie 1895 (Anul 3, nr. 559-623)
1895-02-14 / nr. 585
ANUL III No. 585 ABONAMENTE jin țaS pe un an . . . , pe 6 luni . . . „ pe 8 luni . . . Pentr străinătate, un an Lei 24— „ 12— 36-ntmar foimul B^trncția, la Tipografia Evenimentului STRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38. La Catul al ll-lea PN NUMAR 10 BARI EVENIMENTUL ZIAR COITIDIAN Director politic G. A. SCORTESCU MARTIU CEVRIJ ARTE 1805 W / nisiciuri Inserții și ReclamJB'' A Pe pagina I linia parmond . Leii - Pe pagina II „ „ . . . 2 Pe „ 111 „ „ . . 50 Pe •» IV „ „ . . 25 Ă ilin mumnqqip Imul -A.d.m.irListrațla : LA TIPOGRAFIA «EVEMMENTULUF STRADA STEFAN CEL MARE No. 385, La Catul i-iu. 8umam&* * * Cătră cetitori. Regele nebun ori prost? Lemn scump. Asasinarea lui Carnot. Un prost și mai mare (nuvelă). Revista externă. Consiliul comunal. Șciințe-Litere-Arte. Funcționarii primăriei. Informațiuni—telegrame Foileton Repetții sau prost lege. Carol avea până astăzi cel puțin o reputațiune de om viclean, șiret, ► ipocrit, dar Cel puțin deștept. Trecea de unul din sutieranii cei mai iscusiți din Europa. Astazi ne întrebăm ce adever conține această reputație față de publicația neexplicabilă a memoriilor sale. In adever, astăzi, citind memoriile sale pe care „l’Independance roumaine“ continuă a le publica, rămâi uimit și te întrebi ce-a mai rămas din crierul pretins atât de bine organizat al suveranului nostru? Oare crude boală de care sufere, diabetul, i-a sfărâmat pănâ’n așa grad organismul? Nu putem crede că un suveran la care a rămas cea mai mică closă de cumpăneala, să fi comis faptul, pentru care ne găsim, un curent a-l califica, de a publica in .,1’Ircd ór vendance" cele apărute la paragraful memorielor Majestăței Hale. Majestatea Sa istorisește pe larg desnadejdea ce l-a cuprins in urma rescoalei de la Ploești și apelul ce a încercat via marile puteri pentru a dobândi o intervenție strâină spre a-și asigura puterea. Din fericire pentru noi, puterile i-au respins cererea și i-au zis să se astâmpere. Când citești aceste destăinuiri ale unui suveran azi încă pe tron, destăinuiri datorite indiscrețiunei lui personale, rămâi uimit, o repet, și te ’ntrebi , de ce pastă butucoasă e făcut creerul acestui om. , Să te lauzi tu, Rege, că ai voit să fiu un trădător, că ai încercat a deveni atare, și că dacă nu ți-a lipsit voința ți a lipsit numai posibilitatea, e într'adevăr culmea prostiei, chiar pentru o căpățână germană. Ca să faci, nesilit de nici o nevoie, neîmpins de nimeni, asemenea mărttrisiri, trebue să fii sau nebun, sau fi^prost. Cu toții știam că Regele nu și iubește țara ce l-a adoptat, că el a rămas străin de dânsa cu inima, cu sufletul, cu simpatiile, că constituția i pentru dânsul o piedică care înfrânează apucăturile sale autocrate, piedică pe care voește la orice moment s’o sfărâme. Cu toții știam că Regele Carol, disprețuit în țară, n’are speranțe decât în sprijinul strein și că e gata, la orice moment, a vinde, a tradă țara, dar ne lipseau acte pentru a sprijini presupunerile noastre. Aceste acte Majestatea Sa ni le produce el singur și, sub iscălitura sa, afirmă, în fața, lumea încremenite: da, eu Regele acestei seri, am sfost, sunt și voi fi un trădător. In altă țară, mai puțin răbdătoare cât noi, acest venetic ar fi isgonit cu fire sau spînzurat de un felinar. Noi Românii suntem răbdători, dar până când? G. A. Scorțescu. m MUMP ar ceva nemai pomeni de om este de lemn scump. Că este scump, știm noi Românii mai bine ca totul seu , dar că este de lemn, drept să mărturisim că nu ne inchipueam așa ceva. Lucrul este foarte curios, căci toți prinții germani, zice Augustus Anton, sunt de lemn scump, îmi inchipuesc ce pădure vastă și prețioasă se poate alcătui din prea numeroșii prinți și prințișori, princese și altele germane de tot soiul. Cred că exploatarea acelei păduri ar produce aproape căt exploatarea pădurilor de pe domeniul coroanei. De altminterea să nu credeți că nu se exploatează aceasta pădure. Deja cu venirea pe lemnul tronului României, a lemnului scump Carol de Hohenzollern, s-a făcut o bună afacere, plătindu se un milion pe an chiria pentru o creangă din Sigmaringen. îndulciți la acest comerț, au cercat să exporteze un copac mai bătrăn in Spanie, unde plata era de vre-o șase ori mai mare, dar Spanioli au inclus granițile productelor germane care nu prezentau garanții de sănătate, temănduse de vreo boală ca concesia Strasberg adusă in Romănia de un product similar ca esență și origină. Acești arbori exportați sunt monoici și au numai androcen. Atrag insă arborii care au gineceu și caută a forma păduri pe pământ străini probabil pentru a compensa pe cele care le tac și le vinde. Se mai exportă încă copaci lemne si singuri și se trimit prin toate țările. Este drept că pădurele nicăeri nu sunt mai ingrijite ca in Germania. Este de observat, că acești copaci de lemn scump sunt de acei ce se hrănesc cu carne ca și Diosfera. Apoi prin un fenomen de transformisiune lemnele aceste au apucături de animale, așa că nu se pot considera ca plante. Dacă pentru exemplu, lemnul adus in România ar fi stat ca un par cum zice Românul, ar fi putut fi considerat ca o plantă de ornament, a cării întreținere costa foarte scump, dar nu mai ziceam nimica, căci totul seu ne spusese că este de lemn scump. Dar zisul lemn scump nu vrea să păstreze rolul pentru care a fost importat la noi, el avea o mare ciudă pe o buruiană, pe care o consideră ca foarte stricătoare și care se numește constituție găsită in România la 1866. Mândru de scumpetea sa, lemnul strein, vrea cu orice preț să mădușe buruiana constituțională. O luptă groaznică a început intre acești doi adversari. Domnul văzind că nu poate dobori această buruiană, pe care el o consideră otrăvitoare, dar românii o au drept iarbă de leac, a cerut sfat de la vechiul copac a cărui creangă era el. Din pădurea de Sigmaringen i-au venit încurajări, sfâtuindu-i să ceara la Europa întreagă ajutor, pentru stârpirea acelei burueni primejdioase. La un moment chiar, pentru a salva valorile acumulate de lemn, prin export, copacul cel bătrîn, îl sfătuește ca să vie la pădurea de origină. Acest lucru insă nu s’a întâmplat, căci lemnul de la București a găsit un bun mijloc, pentru a se apăra de efectele bunuenii, dușmana sa. El a zis, dacă voiu stărpi buruiana dracului, nebunii de romăni vor striga că le am nimicit iarba lor de leac. Voiți face insă ca să nu mai aibă nici un efect contra mea. Pentru acest scop a hotărît să o priveze de lumină și libertate și a început a întinde ramuri stufoase pe de-asupra boemenii: încet, încet, lipsit de aer și de arbă de leac aromănia se îngălbeni, a’și pierașa că după 29 ani de lui deasupra ei, au pus să o îngroape definit in fundul pământului, dându-i ultima lovitură cu legea minleor. Acest lemn este foarte ghibaciu. El a zis: buruiana aceasta sé necăjește din punctul de vedere politic, cum însă cestiunile economice primează totul, să’mi îndrept rădăcinele in acea direcțiune, pentru a suge o sevă îmbelșugată. Pentru aceasta au aranjat afacerea Strassnberg, în care se știe ce rol a avut bătrânul copac din pădurea de la Sigmaringen. Apoi cumapars moșii de la oameni cari se găseau in nevoe, încât le avea pentru un sfert din prețul adevărat. Găsind că și un sfert este prea scump, au căutat să aibă deodată 12 moșii gratis. Cum însă toate aceste sunt lucruri vechi, a voit să dea o lovitură modernă și a făcut legea minelor. Știam cu toții că prin export se mărește valoarea unui lucru, dar in proporții raționale. Lemnul de specia Corolus vorax a crescut însă valoarea sa in mod scandalos. Pe când a fost importat la noi valori, cât un locotenent prusian, adică 2000 lei pe an. Acum însă, cu lista civilă și apanajii, a ajuns la șase milioane. Mai pune bogăția strânsă și veți vedea că in adevăr prinții germani sunt făcuți din lemn scump. Costică. SILVETE KEL <» A.ȘA De îndată «.■ a auzit clopotele bisericei sunând sărbătoarea sau duminica, ea pornește cu cărticica legată in aur, să asculte liturghia. In genunchi, cufundată nu nu știu ce visare mistică, dânsa stă neclintită, ci capul in jos ș se roagă, de-ți pare o sfântă pirouită de extazul eligiunii. Și totdeauna in acelaș loc, pe aceeași brică, ea murmură pagine întregi, mai mult inconscimt decât conscient, cu capul gânditor și blond ca aurul. E frumoasă și e banal s’o mai repetăm,ăci almintrelea a ași fi dat-o la gazetă și de aceea chiar in această situație de cucernică și evlavioasă creștină, mie-mi place s'o privesc, cu tot ateizmul care fierbe in sângele meu daco-romano-burghez. E o adevarată plăcere de a o vedea cum-și face semnul crucei și cu câtă gație de pisică moae degetele in apa binecuvântată, cu care-și atinge fruntea de marmoră albă. O singură dată mi -a părut că prea sa întrecut cu șaga in ce privește rugăciunea. Prea îi vibrau buzele și prea i se umfla țeptul rotund și svâcnitor. Atunci mi s‘a părut că de pe buzele ei pornea o altfel de rugăciune. Chios m’am apropiat și in adevăr că am putut distinge. ..D-zeul meu, făra el să mă iubească precum sunt eu de înamorată de dânsul“. Desigur a fost o părere, căci cum e posibil ca prin inima fumoasei Religioasa să treacă și să se prindă astfel de sentimente contrariu lumeștilor apucături. Paula, așa o chema, nu a eșit decât de doi ani din Sacré Coeur și nu înțeleg cum a putut sta atâta timp închisă in acea școală. Semne particulare: ce l zeu, avem o turmă de cavaleri in Iași și nu mă cere nimeni? încep să-mi perd răbdarea. Istru. Situația in Serbia Cu toată crâncena luată a opoziției, regele Alexandru a declarat să indată după ce se vor isprăvi alegerile generale, va căuta să dea o constituției țărei insă nu va consimți nici o dată la reintroducerea vechei constituții. RECENZII populai Iată rezultatul recenzămîntului populațiunei ieșene, făcută in luna ianuarie 1895. Totalul populației: 65 024 din cari: .Bărbați 35,391. Femei 34 633 Căsătoriți : Necăsătoriți: B. 12,008. F. 11,993. B. 18,131. F. 17,326. Văduvi : B. 1 071. F. 4 877. Divijați: B. 139. F 437. Cetățeni: B. 14,20 \ F. 15 268. Supuși străini: B 1 707. F. 1724 Nesupuși: B 15,479 F. 17 641. Ortodoxi: B 14,47. F 15,379. Catolici și protestanți: B. 1,224 F 1,580 Mahometani: B 23. Evrei: B 5, 613 F 17,637. Alte religii: B, 11> F. 87. Prin carte: 12,8b. ]f. 9,16. Nu știu carte: B 18 524 F. 25,517 Debitanți de spirtoase : B. 370 F. 24 Profesiuni libere: B 1310 F. 103 Alte profesiuni: B. 6389. F. 639 Rep. ÜTI1I CETITORI I După cum am anunțat in unul din numerile trecute, ziarul nostru de azi înainte apare în format mare. Ne pare rău că atelierul nostru tipografic nu e încă asortat cu titerile nouă, comandate in străinătate ; nămolirea trenurilor a pricinuit această întârziere. Putem insă asigura pe cetitori noștri, că in puține zile ziarul va apare imprimat cu caractere noue, rivalizând cu cele mai elegante ziare din străinătate. Formatul mare al ziarului ne pune in starea de a îmbogăți și înmulți rubricele. Afară de revista externă, care va informa pe cetitori asupra mișcărei politice și culturale din străinătate, „Evenimentul“ va avea o rubrică specială a mișcărei generale literare și teatrale. Vom avea zilnic cota tuturor burselor din Europa, iar in fiecare sâmbătă o corespondență din Brăila asupra mișcărei porturilor noastre. Peste căteva zile vom incepe de asemenea un al doilea foileton pe pag. a 2-a. In fiecare gol vom consacra un dublu foileton exclusiv literaturei. In fine condus de același spirit și aceiași activitate, care a întemeiat succesul „Evenimentului,“ vom căuta să satisfacem pe deplin dorințele cetitorilor noștri, făcând din „Evenimentul“ un ziar că i se poate de complect și variat. Evenimentul EM MUTIC Un ucaz al împăratului, se scrie din Tientsin—condamnă pe guvernatorul din Hing și pe generalul Sedekic de la închisoare pănă la toamnă, și in urmă vor fi esecutați pentru perderea portului Arthur. Spic. Funcționarii primăriei Sosirea radicalilor.—Ședințe de noapte.—Ocupațiunile d lui Bădărău.— Funcționarii. Bătrânul prefect s’a înduioșat de lacrimile d-lui Bădărău și iată radicalii la consiliu. De treburile și gheșefturile lor ne ocupăm zilnic. Vrem astăzi insă să relevăm un fapt caracteristic. Se știe in adevăr că astăzi lumea întreagă e agitată de chestia oazelor de muncă. In unele țeri ziua de 8 oare s’a introdus in mai toate serviciile publice, in multe fabrici și ateliere particulare. Mărețele manifestațiuni de 1 maiu au de scop ca această reformă democrată să se realiseze peste tot locul. Sub liberali și conservatori funcționarii primăriei nu lucrau mai mult de 8 ore pe zi. Cum insă au venit radicalii lucrurile s-au schimbat și nenorociții funcționari ai comunei sunt siliți să lucreze cate 18 ore de la 10 dimineață pănă la 12 de noapte. Si aceasta pentru că d-nul Bădărău prea mult ocupat nu poate veni ziua la primărie și de hatarul d-sale s’au introdus ședinți de noapte, la cari funcționarii sunt siliți de a asista. Noi protestăm inpotriva acestui procedeu infam. Dacă d-nul Bădărău are prea multe gheșefturi, n’are decăt să-și caute de dănsele. Dar destul muncesc funcționarii primăriei pentru a nu fi siliți să muncească și noaptea de hatârul gheșeftarilor d.lui Bădărău la comună. S. In harem Kedivul a semnat contractul de căsătorie cu tânăra sclavă circaziană, cu care a născut o fetiță Telegrame Serviciul ziarelor g Viena.—In sala otelului vut pe o inrunire a proges Suez luănd cuvântul a ciit mișcarea antisemita dii Rusi zile provocate de antisemiții mnna . Paris.—Camera a admis contra si continuarea cu ba para ia 1 aprilie. / an*.—Senatul a adopta procetul dlui Fabre prin care membrii parlamentului sunt scutiți de datoriile militare in concediu, rezervă și miliție. , Roanne—Greva s’a terminat. Lucrătorii au reintrat in ateliere. Sofia.—Un ordin al prefectului de poliție oprește meetingurile sub cerul liber și procesiunile pe stradă. Triest.— D-na Giuseppe Caravaggio, directoru băncei populare din Cassino, a dispărut împreună cu cai 145,000 fr. ce se aflau in cassă. Tient-Tsin.—Li Hung-Chang a plecat pentru a incepe tratativele de pace cu Japonia, Paris —Alaltaeri a murit dia Lazare Carnot mătușa regretatului președinte al republicei franceze, la Chalon-sur -Saône. Paris.—D-nul Duchasseint, deputatul republican de Puy de Dame, a murit alaUâeri la Paris. Toulon.—Steamerul Notre Dame du Salul a traversat canalul de Suez. Starea sanitară a numeroșilor pasageri militari, îmbarcați in Marseille, Toulon și Philippevile, e excelentă. E probabil că steamerul va ajunge la Majunga incă înainte de 10 martie st. n. Londra.—Magazinele de pulbere din Takao, in insula Formosa, au explodat Sunt peste două mii de victime. Paris.—Alabtaeri a murit, în urma unei congestiuni pulmonare, d nul Recipol, deputat de Ne et Vilaine. __ Din tipar.At ât — O doamnă se desbra casieriță. —Bărbatul meu nu-i —Dar nu-l cunosc. Apoi după un momen —Dacă voiți, am să veți recunoaște. Un articol sensus,i'.HUO. tusum/carea lul Carnot. întâmplările de la Lyon. Cine a lasat să-l ucidă? Ziarul parisian sub direcțiunea lui Fernand Xau, publică un articol sensațional, in care caută să elucideze o chestie de tot gravă și anume: cine a lăsat ca să se ucidă pe Carnot? Asasinarea In momentul crimei ziarele și mulțimea văzură anarhia înarmând brațul lui Caserio. Nimeni insă nu sa întrebat pe cine cade respunderea unui asasinat, ce era ușor a se evita. * * * Priviți spectacolul curios al unui anarhist, cunoscut, călătorind prin Franța, fără ca cineva să-l oprească in drum. Cei 80.000 lei votați de cameră pentru supraveghiarea anarhiștilor nu serveau deci la mare lucru. Șeful statului trebuia să fie protejat de poliție ? Cine representa in acest moment poliția. In primul rănd d-nul Dupuy, ministru de interne, in urmă veneau d-nn prefect de Rhône, și șeful serviciului de pază din Eliseu. La Lyon n’am văzut pe prefect, el era la Paris, am găsit numai pe d-nul Rostaing, secretar general de prefectură. Prefectul a fost avizat că serviciul de pază se va face de agenții Eliseului. La Eliseu președintele era păzit, cu toate că aici nu era tocmai mare pericolul. Cu totul altfel nu se petreceau lucrurile, cănd președintele era pe drum. Un prim fapt caracteristic. Pe cănd președintele se afla la exposițiune, d-nul Rivaud voia să impedice pe un băuțandru, de o iaiățoșar apropie de președinte. E un agent de poliție—a fă șefului meu și ne a oprit intrucăt privește sigur aima J.a Agenții Eliseului să îi comanda generalului Tot miră nici un ordin psf - drumul ce trebuia -i republicei: primiră u ce fu urmat Cănd eu <a intinerariu In o pear<&; i! pres[t7iat ° le !?;:-cus a 'ari iot— care la portier iii pora' dădu in galop, seceziere, iu 1 si sosiră i ce, crima c