Evenimentul, octombrie-decembrie 1895 (Anul 3, nr. 769-842)
1895-11-08 / nr. 799
ANUL III 799 ABONAMENTE n țară pe un an . . . „ pe 6 luni . . . " „ pe 3 luni . . Pentru străinătate, un an Lei 24 12— 36-immar Io si fiul EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN !Eced.a,cita, la Tipografia Evenimentului STRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38- Iași H Director politic G. A. SCORȚESCU UE NUMĂR 10 BĂNI MERCURI 8 NOEMVRIE ISO5 Sinnduri înserții și Reclame Pe pagina I lin",a gamond . Lei 4 Pe pagina II , „ . . K 2-per IV « . . . 00 Pen IV „ . . . 25 lin immar IO bani v $.. 70=***t j .3.. V! ,8:J ^.Aministrația : ^ LA TIPOGRAFIA »EVENIMENTULUI“ STRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38 La Gatul J-iu. Partidului liberal-național COLEGIUL 1 DE SENAT. Andrei Vizanti General D Racoviță COLEGIUL II DE SENAT. Constantin Climescu Miltiade Tzoni George Mărzescu COLEGIUL 1 DE CAMERA. Stefan D. Șendrea Toma Stelian Prințul Grig. M. Sturza Dr. Leon Sculy COLEGIUL II DE CAMERA. Leon Cosmovici Grigore L Buicliu George Al. Scorțescu Nicu Ceaur Aslan Nicu Catargi Vasile Sculy COLEGIUL UNIVERSITAR. Petru Poni Subwrul Tara se resultă Chirilă funcționar model Ce premia i oendemia Atitudinea ziarului Nigi* Inîți prin moarte Se atinge (■ [UNK]formațiuni Telegrame TARA SE RESUFLA Ut, întrunirile publice pe despărțiri pe care le-am făcut zilele acestea ne-au procurat ocaziunea se constatăm cu bucurie mulțumirea adăncă care există un popor pentru căderea regimului conservator. Mărturisim că am fost adânc și simțitor mișcați de sentimentele de sinceră’ bucurie pe’care le manifestau cetățeni de toate categoriile, partidului liberal, care ’i convocaseră in intruniri. Bucuria lor se exprima nu prin discursuri lungi șî făurite cu meșteșug, dar cu accente sincere și vicae eș’ite’ din fundul inimei lor curate și oneste.’ Nu mai puteam răbda, d-lor, mișeliele ce ne făceau conservatorii ; ne mădușau și ne zugrumăm in toate felurile.“ Ne-au răzbit cu dările, ne ziceau alții; ne-am vândut și cenușa din vatră și ne lăsam goi și flămânzi copilașii, ca se putem să plătim angaziile de tot soiul cu care ne puneau cuțitul la gât. Abia nu se isprăveau bine unele și irită că veneau la rând altele.Ne a prăpădit legea maximului, d-lor, dar ne-a prăpădit și zapcii noștri. j.Mai greu ne apăsau contribuțiele fără de rege la care ne supuneau aproape in fiecare săptămână, d-nii prefecți, sub diferite pretexte , ba bilete de binefacere, ba de loterie, ori de baluri sau altele. Mai ales asupra zilelor mari ca Anul nou și Crăciunul ne vineau cu liste de subscripții pentru familii sarace inchipuite, și ne storceau ultimul gologan. Un subcomisar ni s’a lăudat ca dovadă de destoinicia lui că el singur a incasat intr’un an trecut 1600 lei, din secția lui, și că cetățenii erau nevoiți se tacă și se ’ dea, căci altfeliu subcomisarul spunea că avea ordine de la un fost prefect de Poliție să să’i persecute și să-i șicaneze ! Iată regimul conservator in toată golăciunea Iui murdară. El se poate rezuma printr’un singur cuvânt expresiv ; regimul pungășiei ! Cetățenii mai de jos și prin aceasta tocmai cei mai nevoiși erau supuși in permanență la o răfuială și o pung ășeală in regulă, organizată sub patronajul’și mnulta direcție, desigur interesată a’prefecților. Ei erau considerați ca niște oi bune de tuns regulat pe fiecare luna. Căci sub acest regim conservator boieresc ajunseseră cetățenii a nu mai cunoaște de mai inainte suma diferitelor feluri’de biruri pe care le aveau de plătit, întocmai ca pe timpul regimului fanariot, ei au ajuns a plăti câte 12 și 16 sferturi pe an, la Stat, și pe de asupra acestora resferturiyrfi care intreceau Suma celor de’mai sus ”și care intrau in pungele diferiților funcționari ai regimului conservator ! „Ne-au prăpădit boerii, d-lor“, iată vorba cu care ne intimpina regulat fiecare cetățean venit la intrunire.“ Avem nădejde că de-acuma ne vom mai resufla și noi, și că vom putea trăi mai omenește. Știm că dv. ne-ați făgăduit desființarea atâtor taxe apăsătoare și avem credința că vă veți ținea de cuvânt“, încă un fapt care ne-a bucurat foarte mult, a fost mulțumirea pe care o aveau toți cetățenii veniți la întrunirile noastre că nu au fost siliți de nimene, de nici un agent polițienesc ca se vie la intruniri. Cu toții mărturisau intr’un glas că n’a călcat picior de subcomisar ori epistat și că aceștia nu se amestecă de loc. Acest fapt a produs o deosebită impresie asupra cetățenilor, care erau obișnuiți a se vedea zi și noapte asaltați de nenumărații agenți polițienești in tot timpul perioadelor electorale. Fiecare cetățean simțea o adîncă mulțumire in sufletul seu, văzânduse lasat in pace și liber de a face ce poftește. Această libertate deplină, a cetățenilor și a alegerilor a produs o adâncă impresie in inima cetățenilor, iar partidul liberal va trage unui folos necalculabil de mare. Cetățenii au aci o dovadă preliminară că partidul liberal, ’și va ținea și celelalte angajamente ale sale, tot astfeliu cum și-l ține pe acest dintăiu de a nu siliți voința alegătorilor. Ei ’și zic că dacă guvernul liberal care are poliția in mână nu vroește să ușeze de ea, și să-și facă interesele sale de partid, lăsănduși’ soarta la absoluta voință a cetățenilor, și aceasta numai pentru a s’e ține de’ cuveni,’ desigur că tot astfel va urma și cu celelalte angajamente ale sale. Ei incep să ințeleagă deja că partidul liberal voește să-si atragă favoarea și încrederea cetățenilor nu prin presiuni și inșălătorii, cum au făcut adversarii noștri, dar prin faptele și măsurile binefăcătoare pe care le va lua, pentru ca să ușureze și să îmbunătățească soarta celor nevoieși. Cel intăi angajament libertatea alegerilor — ’1 văd deja realizându-se, de aceea ei au increderea că partidul liberal va indeplini și pe celelalte. Ei se văd pentru prima oară acum liberi de orice presiune și amenințare, și de aceia din propia lor pornire, din convingere și din inimă se strâng împrejurul partidului liberal. Țara resultă! Sikîiil ! Natalia .Fălticeni Ș’a terminat stadiul pe care la făcut in orașul nostru, la liceul doi de domnișoare, apoi, fiind-că tot dauna este un apoi—și fiindcă toți și toate suferim de nostalgia locului de care ni se leagă amintirile copilăriei noastre, domnișoara Nathilie a părăsit, cu oarecare regrete vagi, cetatea statuei lui Stefan cel Mare și Miron Costin, pentru a se retrage in pitorescul Fălticeni, unde caută să se deprindă cu toate banalitățile lumei aceastia, și mai ales ale provinciiei. Crescută in pension , n’a avut incă timpul de a pătrunde cu ochii celor 16 ani ce i aprind sufletul toate tonurile lumei pe care Schopenhauer au văzut’o printr’o prismă atât de pesimistă. In sufletul ei tenor razele vieței se restrâng ca intr o apă liniștită, făcând ca refracțiunea să fie atât de visăcătoare, și curată Continue ea zice că și André Chenier, in clipele de nedumerită neliniște care o ai din cauza tranziției, celor două luni—școala și orașul—j’di passé fais premiers à perne. Tonurile ochilor ei variază după lumina soarelui și a sufletului ei Dacă afară e senin și o zi caldă de primăvară, iar in sufletul ei e o liniște de tinerețe, atunci ochii ei sunt căprii, miei și galeși; din contra, dacă nori de plumb se grămădesc pe cer, iar in suflet vibrează coarda vreunei dureri, vreunei amintiri dureroase frumoșii ei ochi se intunecă, genele dau ton de lancolie privirilor plictisite și doritoare de orizonturi nouă calde luminoase. Semne particulare : până mai eri petra mulți numele ei adevarat era necunoscut; toți o cunoșteau sub numele de Coca —Merge foarte regulat la biserică și cu toate acestea nu prea simpatizată cu sființii. Parfum favorit: Violette de Parme Lectură de predilecție: Vlăhuță . Din albumul ei: Je m’attche ou je meurs. Jicâ Revizuirea constituției . Deputații socialiști din camera franceză, au înaintat un proect de lege pentru revizuirea Constituției. ■ ..........~----------------- Serbarea de mâine Când iți amintești de regenerarea teatrului roman, nu se poate să nu ți amintești si de Flechtenmacher. Alături de Millo și Alexandri, el s-a sacrificat întreaga viață pentru intemeiarea și înflorirea teatrului roman. Dar ceva mai mult. Pe când la literatură erau mai mulți cari colaborau, in muzică nu se găsea decăt Flechtenmacher. Fl a fost cel dintâi, care s’a inspirat de cântecele poporului, pentru a le culege și a le pune pe note, așa că ele formează astăzi un monument etern. De prisos să reamintim toate operile genialului maistru, căci fiecare le cunoaște și le știe pe de rost. Când retras, admini natura înverzită și fredonezi incet o doină, fără de voe vei șopti incet numele lui Flechtenmacher, intri atâta acest nume e legat de muzica noastră națională. Dar vai, ce crudă soartă. Pe când atăția nimernici se resfata in bogății și lux, Flechtenmacher, care a muncit o vieață întreagă, se află astăzi bolnav, cuprins de mizeria cea mai neagră, fără nici un ajutor. E aproape de necrezut cum acest om a putut fi lasat să ajungă intrio astfel de stare, și cu toate aceste e adevărat, e cruda realitate. Dar in marea durere ce ne frămînta pe toți, avem o umbră de mangiere că la ieșeni Flechtenmacher a apelat pentru a-i veni in ajutor. In Iași Flechtenmacher și-a petrecut cea mai mare parte a vieței sale și datori sunt ieșenii de a se stringe la o laltă și de a scăpa de mizerie pe bătrînul artist, de a-i da mijloacele să-și petreacă restul zilelor, fără grijă de a doua zi. Nu mâindoesc că mâine sară, sala conservatorului va fi prea mică pentru a cuprinde pe toți acei cari vor veni să asiste la concertul organizat de profesorii conservatorului, in folosul lui Flechtenmacher. Mai auzind o dată acele cântece duioase ce-ți pătrund sufletul și mintea, vă veți convinge căt de mare a fost talentul lui Lechtenmacher, și căt de înaltă e opera filantropică la care ați fi contribuit. _________________ $ DAN. *in*ri n- ■iTi Autonomia Comunelor Comisiunea pentru proiectul organizărei și autonomiei comunelor, a terminat aproape in total lucrările. Acest proect va fi supus cercetărei d-lui N. Eleva, ministrul de interne, peste câteva zile. SPIC. Hrana soldaților încă o excelentă măsura luată de ministrul de resbel. D. general de divisie Budișteanu, manifestându-și viața solicitudine pentru bunul traiu al soldatului, a hotărît ca toate corpurile de trupe să primească la fiecare masă un fel de mâncare mai mult. Pană acuma unele corpuri dedeu două feluri de mâncare la masă, dar cele mai multe nu primeau decât o singură rație. SPIC. RESBQIUL (Germania a aderat la strugiuierea Austriei, «se a la sa parte cu toate puterile, lan rumpanie comună pentru liniștirea răscoalelor din Turcia. * * * Consiliul de miniștri englez a discutat de asemenea această chestiune, fără a se pronunța in mod definitiv. * * * **e de alta parte se anunță că Rusia ar vra să sprijine pe Anglia, incașul cănd această putere ar Întreprinde o campanie Isolată infurda. .. De dorul tatei O ! tată care-o data, ai fost și tu pe lume ! Ce-a mai ramas acuma, din tine ș’al teu nume ? Nimic decat o cruce omană de pămint, Ș’o suvenire scumpă ce-i simbolul meu sfant. Acum, cine mai vine, dup’atît timp trecut, Să tulbure tăcerea mormăitului sau mut ? Vai nimeni decat mine, copilul tău orfan, Rămas sa treacă singur al vieței mareocean ! Uitatu-te-au și rude ș’amicii te-au uitat, ca și cum tu in lume, nici n’ai fi existat . Uitatu-te-au cu toții, ca și pe o poveste, C’așa să uită ’n lume, ce-a fost și nu mai ieste ! Eu, numai dragă tată, nu pot a te uita, Căci numai pentru, mine e scumpă lipsa ta! Ci, căt voi fi in vieață, lăngă mormântul teu, Veni-voiu se plăng dorul, ce ’neacă pieptul meu! Iaș și Adrian Milian Tinio in Constantinopol —După știrile din Constantinopol, in timpul turburărilor de la Sivas, la 14 Noembre, au fost 500 de oameni morți. Orașul Guerin este inconjurat de Turci, Kurzi. E temere de brutalități, dacă s’ar lua acest oraș.* —Torpilorul austro-ungar „Schenico“ și avisul italian Archimede sunt așteptate aci ca noui staționari. Știrea din Sinai după care niște preoți catolici ar fi fost asasinați nu se confirmă. * * * —In cercurile diplomatice de act pre-Idomină opiniunea că trebue lăsat Portei timpul de a executa măsurile luate și trebuie așteptat pentru a vedea dacă aceste măsuri sunt suficiente pentru a garanta ordinea in provinciile unde s’au produs tulburări. 3) in truacăt Se zice că radicalii au de gând să desființeze sistemul metric și să reintroducă decedatul COT. Aceasta-după propunerea lui Chirilă Cotui, care a cotit mai multe fălci de iarbă. Stag MIȘCAREA IN BASARABIA In fața știrilor alarmante ce le primim din Italia, am organizat un serviciu special de informațiuni, făcut de câțiva amici ai noștri din Basarabia. In curând vom deschide o rubrică specială relativ la mișarea trupelor rusești din Basarabia. RED. Chirilă funționar model Eri s’a prezintat la primărie, locuitorul Gh. Neculcea din Tomești, arătând că d. Chirilă Cotu a răpit, sub pretext de rectificare de drumuri, 6 fălci din moșia Comunală, pentru a le alipi de viața. Faptul ar fi de notorietate publică. Comisia interimară a dispus pe de o parte anchetă locală, care să arate de la ce epocă a fost sevârșită această răpire și de câte venituri a fost lipsită comuna, pentru a le cere pe cale judecătorească. Pe de altă parte a trimis in copie denunțul la ministerul de domenii, pentru a-și valorifica drepturile asupra terenului răpit. Suntem informați că trei denunțuri de asemenea natură au fost înaintate ministerului. Sperăm că in urma celor ce se vor dovedi prin anchetă, d. ministru de domenii, convins de valoarea cinstei funcționarului conșciincios ce-l are, va restrea contractul oneros încheiat de d. Carp ,cu acest contrabandist fără nume. S. UNIȚI PRIN MOARTE DI. și d-na Chateaux, in etate de vr’o 70 ani, care trăiau o viață foarte frumósa, se iubeau incă atât de mult, incăt voiră să moară, impreună. D-na Chateau suferea de boală de inimă și fiind-că doctorul îi prezise că nu mai are multe zile, ambii soți se asiiciază cu cărbuni. Acesta e un caz unic in felul său, ceea ce in ziua de azi ar fi aproape imposibil sa mai găsești asemenea sentimente. C. Sa stîng Ultimele statistici asupra populațiunii din Romînia au pus in evidență un punct de o extremă și dureroasă gravitate. E vorba de rezultatul care iese din analiza statisticei : descreșterea populațiunei române la sate și in oraș, mai ales acolo unde elementul evreesc predomină. Deja de lung timp lucrul acesta era bănuit, dar, din cauză ca datele sigure lipsau, nu se putea preciza nimic. Astăzi, din nefericire, putem controla mai mult decit sigur mersul populațiunii române și din toate tabelele comparative rezultă un lucru : morțile covirșesc nașterile. E o chestiune vitală aceasta pe care o tratăm noi astăzi. In Francia există aceeas chestiune, agitată insă mult mai violent decăt la noi și sunt cunoscute cauzele descreșterii populațiunii aratate de dl. Diamandi, actualul redactor de la Lumea Nouă, in decedata revistă Critica Socială. Fără îndoială, cauze adinei și nu îndestul de bine studiate vin să hotărască descreșterea populațiunii romine. E, in adevăr, de mirat, cum in o țară ca a noastră, in care pămintul abundă, și populațiunea e rară, cum se face că numărul morților e mai mare decăt al născuților ? Și să nu uităm că țara noastră ocupă locul de frunte in privința naționalității. Fără îndoială, răul nutriment, lipsa de asistență medicală, ignoranța, prejudiciile, sifilisul contractat in armată, alcoolismul, sunt atîtea cauze cari vin să lucreze in direcțiunea aceasta. A sosit momentul ca statul, al cărui rol intervenționist il susținem noi, trebue sa se amestece, pentru a se aviza la măsurile ce trebuesc luate in această chestiune vitală. In primul rînd se impune monopolul I alcoolului, instituțiune care va pune frîu intoxicării continue și permanente a păturii țărănești, încă ceva. S’a observat că copiii până la cinci ani sunt acei cari <jau cel mai mare tribut morții neîndurătoare. Și aici nu poate fi chestiune de alcoolism, ci de o lipsă totală de îngrijire, de cunoștințe necesare pentru creșterea copiilor și de asistență medicală. Asupra acestor puncte nu putem fndeajuns stărui și credem că liberalii vor fi acei cari, dînd votul universal, vor stimula viața păturii de la țară și se vor aviza și la măsurile de asistentă necesare. DIGAMA. Arestarea lui Arton O telegramă ne anunță că Arton, celebrul Arton, care un moment a trecut și prin Iași, a fost in fine arestat la Londra, acuzat,pentru bancrută frauduloasă. Arestarea lui Arton se explică prin faptul că actualul guvern francez, neavănd nici un clin nici in mănecă cu vestita panama, n’a avut nici pentru ce să menajeze pe Arton. Atitudinea ziarului „Lupta“. Cine a urmărit de aproape atitudinea ziarului „Lupta“, care oglindește perfect linia de conduită ce oportuniștii noștri (așa zișii radicali democrați) au urmat in diferitele timpuri ale evoluțiunilor lor politice, a putut vedea, că’firul conducător, care i-a imprimat o atitudine sau alta, a plecat totde-una nu din principiele radical democrate, nu din moravurile noi politice, nu din școala nouă politică, pe care le au trâmbițat la începutul lor politic intr’un mod asurzitor , dar a plecat tot de-una din interesele electorale ale acestor diferite timpuri. Tunând și fulgerând in opoziția unită contra regimului lui Ioan Brătianu, pe atunci pe cănd iși ajustaseră atăt de bine masca falsului democratism și a ideilor Înaintate, incăt nu puteau fi apreciați la adevăratul lor rol de saltimbanci politici, bateau toba cea mare a unei reclame americane sub drapelul chestiunelor economico-social-politice, eschibănd un întreg program radical democrat, care ți se prezintă ca singurul scop, ca singura țintă a unei înjghebări noi politice, care avea să reformeze moravuri, să facă școală in această țară. Pe paginele ziarului Lupta, pe primele ei coloane să publicau articole reclame, care să atragă aderenți sau mai bine zis clienți la noua firmă politică, care arunca in piață acțiuni la purtător. Mulți atrași de lustrul firmei pe care sta scris, partidul radical-democrat, precum și de statutele acestei asociații, închegate intr’o broșură care purta titlul , programul democrat radical, au căzut in cursa reclamei și luând de monedă bună principii, procedee, școala cuprinse in program, au alergat și s’au înregimentat in acel partid. Atitudinea de pe atunci a ziarului Lupta, alături cu o campanie violentă contra lui Ioan Brătianu, era caracterizată și printr-o campanie de propagandă acută a principiilor radical-democrate. Judecând insă după fazele prin care a trecut de atunci Lupta, in ceea ce privește atitudinea ei, pe care a căutat să o adapteze imprejurărilor sau ca să zic așa, să o aclimatizeze cu necesitățile timpurilor, așa ca firul conducător să nu sufere eșecuri ; putem zice astăzi,că atitudinea ei de pe atunci nu pleca din o adâncă convingere a principielor, ci avea de scop a gândi la sentimentul public, de a-i regularist așa, ca la epoca alegerilor generale reușita să fie incoronată de cel mai mare succes. Aceasta a și autorizat pe șeful acelei grupări să zică pe atunci numi alt șef, care să inspira de la sfere superioase, sa ii zică in parlament: e mai demn să lingușești mulțimea, decât să lingușești un singur om. Această gândire exprima un mare adevăr, zis poate fără voe. Toată politica să reducea in a linguși și nu lingușești decăt cănd te aștepți la ceva, in urma unui asemenea act demn; restul nu era de căt reclama cu care acoperiai acest act nedemn. Lingușesc mulțimea pentru a’mi asigura situația. Nu credeam nici nu speram pe atunci că’mi va fi posibil să lingușesc vreodată acolo unde am scuipat; de aceea nu-mi era teamă. Cănd insă s’a văzut că mulțimea nu e totdeuna gata a respunde la lingușire cu buletinul de vot, cănd s’au convins’ de fapt, că poți cădea la alegeri și incă in mod onorabil, cu aceste infame colegii restrânse și că poți rămânea in afară de parlament, fără ca mulțimea lingușită să plângă prea mult pentru această pagubă, atunci ai schimbat atitudinea, după interesul electoral și ai intors puțin spatele mulțimei, asigurănd-o totuși, că n’ai cedat o iotă din programul tău, găndindu-te poate la vremurile că va fi o dată nevoie să mai faci apel la această mulțime in numele marilor principii democrați-radicale, in numele marelui sufra