Evenimentul, octombrie-decembrie 1895 (Anul 3, nr. 769-842)

1895-12-03 / nr. 822

ANUL m­822 ABONAMENTE , i irăța fie un an . . . . Lei 24 -„ pe 6 luni . . . . „ 12— „ pe 3 luni ... „ C­­entru străinătate, un an­ , 86— u­n m­iiuar fill K»a?ti EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN ".Redacția la Tipografia Evenimentului STRADA ST­EFAN CEL MARE No. 38- ași UK HUMAR 10 BARI DUMINICA 3 DECEMVRIE 1895 Director politic G. A. SCORȚESCU $runciuri Inserții și Reclame —­i-A'ț V Wibit'v " ...»•* ..W • Pe pagina I lin.a, garinond . Lei 4— Pe pagina II ^ r „ .. .. r^2 - Pe „ IU :­­Șjir.o Pe n­i­v n1 25 tiu număr 1# Bitini jÂ..dm­ in­ istrația : LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTULUI“ STRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38 La Catul i-iu. Sum­mrul Oposițiunia Tulburările din Creta. Ancheta de la sf. Spirdon Sanatatea­­ areviciului Situația in Turcia. Septimăna literară, Informațiinii Telegrame Opozita ea la viitorul parlament opozițiunea nu va fi reprezentată de­cit prin cite­va scaune. Această situațiune unică e pana la un punct in contradicțiune cu obiceiurile ță­rilor constituționale. Fără indoială, e ne­tăgăduit de însemnată menirea unei opo­­zițiuni și nu e catedră de drept constitu­țional, de pe care sa nu se expue nece­sitatea unui corp controlător, precumpăni­tor, care să poată pune stavilă pornirilor autoritare ale guvernului. Stuart Mill nu­mește funcțiune socială acest rol al opo­­zițiunii și-i dă o importanță capitală. Parlamentul viitor nu va avea acest corp controlător, mina guvernului liberal va putea lucra in bună voie fără teama vre­unei interpelări, sau moțiuni. Bazate pe această considerațiune ziarele conservatoare se incearcă să aducă o acu­­zațiune din punctul de vedere constituți­onal, care tinde să arate că senatul și camerele viitoare vor fi ceva neînchipuit de absolutist. Asupra acestui punct e bine să stăruim puțin, pentru că nu e lipsit de importanță. Mai intăi, recunoaștem că existența u­­nei opozițiuni e absolut indispensabilă in teză generală. Aceasta nu insamnă insă că mici excepțiuni nu-s posibile.. In special trecutul nostru parlamentar e foarte in­structiv și demn de a fi tinut in sumă. S’a observat in legislatura trecută cum cei patru­zeci de deputați liberali, văzînd că rolul lor e cu desevărșire pasiv; că glasul lor nu poate m­pedica de a face să se voteze legi anticonstituționale; că gu­vernul conservator, sprijinit, după cum foarte bine s’a zis, de o cameră de ma­­melu ei, nu dea in sama nici unul din a­­m­endamentele opoziției, care e neglijată și maltratată ; s’a văzut cum cei 40 de deputați liberali au fost siliți să demisi­oneze din parlament, pe pîna foile guver­namentale de atunci calificau acest fapt ca un act de slăbăciune. Acei, cari astă­zi vorbesc de necesitatea existenții opozițiunei in corpurile legui­­toare, tocmai aceia sunt cari i-au dat cea mai formală desmințire , cari au mers cu absolutizmul pană acolo, ni­cit să silească pe liberali să demisioneze. Dacă am fi răutăcioși am putea intoarce acest argument in contra adversarilor noștri și a­ le zice: cum dv. a­ți guvernat fara opoziție, tot așa vom guverna și noi. Dar noi suntem cu mai mult bun simț și de aceia mergem inainte cu discuți­unea importanței existenței unei opozițiunei in parlament. Să presupunem c­ă în viitoarele corpuri legiuitoare ar fi o opozițiune serioasă, com­pusă din radicali, junimiști și conserva­tori. Firește, ia or ce act al guvernului liberal voci autorizate s’ar ridica pentru a’i combate și, nu știu zei, ce act libe­ral ar intra in prevederile doctrinelor conservatoare bună­oară. In acest caz, o opozițiune conservatoare ar lucra intr’o direcțiune diametral opusă celei liberale și tot odată nu s’ar împăca nici cu adep­ții junimizmului. Dacă această opozițiune ar fi puternică, tendențele guvernului ar fi paralizate, el s'ar vedea in neputință de a lucra ceva . In primul rind ar fi o luptă aprigă, luptă al cărei scop s’ar reduce la zicătoare , a pune bețe ’n roate. in tot­deauna existența unei opozițiuni serioase e o necesitate, dar o opozițiune, compusă din acei cari, cind erau la gu­vern cereau și votau sute de articule pe ceas, nu țineau in sumă glasurile con­trare, violau constituția, nu e de­loc in­dispensabilă, ba cred­e ca e chiar pericu­loasă. In sinul partidului liberal sunt destui tineri de valoare, ale căror idei sunt tot așa de înaintate ca și cele junimiste și ra­dicale și cari­or cind vor fi dispuși ”de a le susține și a face opositiune în contra curentului pornit din partea liberalilor batrini. Dar mai mult, un guvern, cum e cel liberal, care a luptat opt ani in o­­posițiune și in sinul căruia se frămîntă cele mai înaintate doctrine economice si politice, n’are nevoe de nici un corp con­­trolator, el poate păzi singur o linie de conduită din care să nu iasă, așa nicit să nu dea loc la nici o acuzațiune­ de abso­lutism. Valoarea oamenilor cari fac parte din guvernul liberal, trecutul acestuia ne au­toriză să susținem că lipsa opositiunei nu se va simți de loc in parlament. De altm intrelea, ce­ a folosit un aseme­nea corp controlător sub guvernul conser­vator ? Legea maximului, legea minelor, modificarea legei electorale și cite altele,­­ toate au fost făptuite și îndeplinite. Prin­cipiul necesității existenții oposițiunii in parlament a fost negat chiar de­ acei ce-l apără astăzi și, dacă conservatorii au pu­tut-o duce fără opozițiune, să ne fie per­mis de a crede că și bieții liberali vor putea face acest lucru, mai ales că nu sunt conduși de dl Lascar Catargiu. Dar conservatorii sunt foarte curioși și deștepți in același timp. Ei, cari cind sunt la guvern nu vor să știe de nimene, cari ajung pănă a zice, prin gura șefului lor că vor face alegeri cu bîta; ei, de indată ce soarta-i aruncă in opozițiune, devin cei mai aprigi luptători ai doctrinelor pur constituționale. Aceiași conservatori, cari n’au ținut samă de protestările liberalilor in contra legei minelor, pe care o atacau ca neconstituțională; aceiași conservatori atacă viitorul parlament ca neconstitu­țional. E curioasă de tot norma aceasta, îndată ce ești la guvern mergi cu violență pană a lovi constituția și de indată ce nu mai poți face acest lucru, vii cu săgeți scoase tocmai din tolba ruptă. Liberalii nu uită lucrul acesta și de aceia ei nu pot lua in sama acuzațiunile pătimașe, răutăcioase , intrigile de cocotă pe cari conservatorii le plămădesc in ve­ninoasele lor inime. Un parlament, care cuprinde membri ce vor lupta pentru votul universal, colegiul unic sau votul direct in colegiul al IlI-lea pentru desființarea popăritului, a legei maximului, pentru descentralizarea admi­nistrativa, pentru reducerea capitației, un partid care a invins prin alegeri libere etc. nu are nevoe nici de opozițiunea inteligentă a d-lui Catargiu, nici de cea reacționară a d-lui Carp, nici de cea slugarnică a d-lui Panu. Un atare parlament are destulă e­­nergie pentru a merge singur pe calea cea dreaptă, destulă cumpătare pentru a nu da loc la nici o acuzațiune de autori­tatem, destulă forță morală pentru a se lipsi de or­ce corectiv. S. R. Scriban Lilas-Blanc­ a grea și lungă cariera de siluetist, mai grea de­cât acela de diplomat și mai lungă de­cât a unui politician. Lumea pe care eu o asemăn cu o ga­lerie de tablouri, pe care n’o poți studia de­căt dacă ești pregătit și vrei să sacrifici timp. — Fie­ că trăiește prin Dresda, Roma, Paris sau Iași situațiu­­nea e aceiași cu necesitate de aceiași ochi observa­tori de același spirit fin care să prindă toate nuan­țele să le analizeze și să le poată reda in cele câte­va rănduri d­e p­u­ls care formează cuprinsul unei siluete. N’am visitat nici Roma nici Parisul și nici Dres­­de, am avut prilejul de a observa și de a prinde o mulțime de note c­um­ vor servi in cariera mea de siluetist In schițele mele cu o neglijență culpabilă am trecut cu viderea pe una din fragedele flori de prima­vară pe cari nici­odată n'ar fi trebuit s’o ne­dreptățesc. E vorba de una din cel­e mai nostime și drăguțe domnișoare cu cari se poate făli lașul. Sper de indulgenț­ă și, fiind­că un pacat mărtu­risit e pe jumătate ertat, continuă inainte cu de­­pingerea frumoșilor ochi­­ negri atăt de duioși și sinceri, atât de blânzi și vorbitor incăteunoști ime­diat, înțelegi cine se ascunde, ce gânduri tresaltă­­ din dosul lor. Nu-i inaltă, nici mititică d­ intr'o armonizare, cum rar se găsește toate calitățile toate minele de­fecte cari fac, farmecul unui suflet s'au întrunit in­tr’o singură resultantă atât de dulce atăt de frage­dă și de elegantă in­căt in eu voi putea fi acela care s'o vedem in exactă lumină care o acopere Caracter cu totul deosebit de a celor l’alte fete educațiunea primita in familie a lasat urme bune și sănătoase și fericit va fi acela care va rupe firii­ burlăciei pentru a se­­ încălzi la adăpostul acestui suflet bun și delicat. Dacă e adevarat că prin rîs poți pătrunde cutele întunecoase și ascunse ale personalităței cui­va a­­poi atunci ași dori ca domnișoara noastră să fî­­ă in tot­deauna să lese ca nota vese­l să dee gurei sale și ochilor sei expresiunea acestei stări sufle­­­ști. Am recunoscut'o ?... Nu ! Atunci sa vă spun un semn: E inconstantă. Semne Particulare: deviza autor favorit, puteți găsi mai dinainte și de aceea nu mai amintesc. _________________________.11 «­ă Tulburările din­­ Creta „Agenția Hovas“ ne aduce știrea că un nou conflict s’a produs in Creta intre tru­pele turcești și partizan­­i comitetului re­voluționar. Trei­zeci și șase de soldați și ș­ase in­surgenți au fost omorîți. La, Roma Încă căte­va zile și cetățenii vor fi­ chiemați a-și alege in toată voia oameni cari să administreze averea și să aibă in grijă interesele comunei Iași. Nu știu dacă conservatorii se vor prezintă in a­­ceste alegeri, dar pot afirma un fapt: partidul liberal-național, liber de ori­ce angajament, va prezintă lista sa de can­didați, compusă exclusiv din membrii a­cestui partid. Sa mi se permită in trea­căt a aminti funestele consecințe a fos­tului consiliu comunal, compus din ele­mente eterogene. Din primul moment, d. Eugen Ionescu, junimist, s’a retras, și prin aceasta adu­când cea dintâi lovitură acestui consi­liu, bogat de almintrelea in scene scan­daloase. A urmat imediat afacerea d-lui Gh. Botez, fost ajutor de primar. Acesta pentru motivul că n’a fost ales ajutor de primar, începuse prin a face consiliului o opoziție sistematică. Nu trecu mult și se ivi chestia virim­entelor și atunci con­silierii, pentru a menaja lucrurile, ceru­­ră d-lui Botez de a nu mai veni la con­siliu. D. Botez s’a esecutat, dar consiliul rămăsese fără doi consilieri. Dar cu a­­ceasta, nu se terminară intrigile și neîn­țelegerile. Vezind că remăsese fără parti­zani, d. Diamandi, primarele, vor să demisioneze in trei rînduri consecutive și numai cu mare greu a fost reținut. Neexistând vederi comune, încetul cu în­cetul, fie­care membru din consiliu căută să se supuie exigenților partidului seu, așa că la urma consiliul se descomplec­­teze iar interesele cetățenilor remăseseră sa fie conduse numai de trei oameni, iar la activul său acel consiliu să nu aibă nici o lucrare de seamă. Acesta a fost un exemplu din vieață, care trebuie să folo­sească astăzi. Pentru­ ca comuna­­ sa fie bine administrată, trebuie ca oamenii cari sunt puși in fruntea intereselor ei, sa fie perfect uniți, să aibă aceleași ve­deri, pentru ca neînțelegerile personale sau­ de partid să vie și să paraliseze ac­tivitatea generală. Numai un asemenea consiliu va putea ridica lașul din lâncezeala in care se găsește și un asemenea consiliu ne­ va da partidul liberal. Mé­roiu ocupa mâine de programul co­munal al partidului national-liberal, DAN. zițiune, care s'ar afirma in parlament in așa mod. Unde ar fi rolul ei controlător, rolul ei de critic imparțial, de luminător sau idemnător al guvernului? O astfel de opozițiune ar fi ceva monstruos, toată ac­tivitatea ei s­’ar rezuma in­­ scoală tu să mă pun eu. Concluzia : de o opoziție ca aceea care s’ar afirma cum să afirmă presa ce o re­­presintă, nu să simte nevoe, ba mai mult, ea ar fi o adevarată­ pedică la Îndeplini­rea marilor reforme liberale. Oigam­a Situația in Turcia Constantinopole 1 Decembrie Ministrul afacerilor străine a comuni­cat trei reserve tuturor ambasadorilor in ceea­ ce privește cel de al doilea staționari. Staționarii vor trebui să fie corăbii u­­șoare,­ să nu treacă Dardanele de in­ același timp și permisiunea dată actualmente să nu constitue un precedent pentru viitor. Ultima reservă, contrarie drepturilor tratatelor, n’a putut fi primită. Peste tot se consideră că situația s’a îmbunătățit, in mod fericit, prin întoar­cerea lui Said-pașa. Scrisoar­­a lui Said-pașa, adresată lui Sir Philip Currie, dovedește că întoarce­rea sa a fost voluntara, după ce a primit asigurarea că nu va mai fi chemat la a­­faceri. __________ O radicală pe zi De Darvin că-i filosof Radicalii n’au habar . Când, de el, le pomenești Înțeleg toti vin de dar­­ Fliski. Opoziția de Stradă la articolul nostru de fond de astăzi s’a arătat că parlamentul viitor nu va avea o așa mare necesitate de opozițiune. A­­ceastă teză mai are in sprijinul său ur­mătoarea împrejurare : piesa opoziționistă e foarte bine representată. Avem până a­­cuma Timpul, Țara, Unidépendance Bou­rn line,­­ Constituționalul, Epoca, Lupta, peste cite­va zile Ziua, de cît­va timp Adevărul. Dacă dar in parlament acțiunile guver­nului nu vor putea fi precumpănite, in schimb, un control serios va fi exercitat prin presă, control, o recunoaștem, mai puțin eficace și nu cu atitea mijloace ca cel parlamentar. Corpurile legiuitoare nu s’au deschis incă și presa opoziționistă a inceput să ducă o campanie violentă, ca și cind am fi după trei sau patru ani de guvernămint De aici putem scoate măsura indîrjirei cu care conservatorii se vor conduce fața de liberali și chiar ne putem, face o idee de ce ar fi fost capabilă o opozițiune in par­lament. Cetiți ori­care din ziare veți voi și veți vedea cum acuzațiunile cele mai curioase, intrigile cele mai josnice, toate micile arme ciocnești, toate sunt dintrebuintate pentru a lovi in actualul liberal. Nu e dar o­ presă opoziționistă, a cărei campa­nie să pornească dintr’un spirit obiectiv. Nu. Pasiunea cea mai arzătoare e intre­­buințată, ni­cit din fie­care rînd pare că vezi curgînd ură, venin, turbare. Să ne închipuim acum o astfel de opo­­­­i ....l—...Ü.IJIU !­ I Sanatatea țareviciului Țare­vici­ul este așteptat la Battum, de unde va merge la Nissa. Țarina văduvă va pleca direct acolo. Ultima dorință Gând la cimitir m’or duce S’a’neeta cântarea popei, N’aș vrea la capătul gropei Să-mi puie nici semn nici cruce. Nu de altă, dar mi-e frică ca dușmanii să nu știe, Unde-oi fi pus ca să vie Vorbe false se mai zică. Iar­ cei cari mi-au vrut bine Și la Cimitir s’or duce; M’or găsi și fără cruce De te-a fi ° și lor de mine! Adrian Milian. CRISA IN SPANIA In consiliul cabinetului de miine, toți miniștrii își vor da demisia, spre a in­lesni soluțiunea crisei. Se crede că d-l Ganovas va fi insărcinat cu formarea no­ului cabinet. Ăaciie va fie la sf­ Spirid­on I­. Luca Ionescu, inspector administra­tiv a sosit in Iași și a început ancheta la sf. Spiridon. Asupra rolului d-lui Luca Ionescu aflăm următoarele: D-sa a cercetat din nou gestiunea neregulată a acestui așezământ, cu toate că o an­chetă fusese făcută deja de d. Deșliu, atunci secretar general al ministerului de interne, împreună cu d. inspector finan­ciar Constantinescu. Căci ministrul ac­tual a găsit raportul acestor domni în­chis și, sigilat in din râurile ministerului, fără ca să li se fi dat vr'un curs oare­care. !). Luca Ionescu a fost dar însărcinat a jelu­a firul acestei anchete, amintită in­­tr’un mod intenționat, pentru a examina cu amănuntul gestiunea fostului efor­t. Holban, in sarcina căruia chiar guver­nul conservator descoperise o mulțime de malversațiuni. Să sperăm că Horvath își v­a primi cu­venita răsplată. Spre Confederația din Berna Adunarea federală a numit pe d­ 1 La­cțional președinte al confederațiunei și pe dl. Deucher vice-președinte pe anul 1898. Zbîrnâtou» 4500 LEI ESCROCAȚI Se știe că din fondurile primăriei din capitală, de sub administrația d-lui Fili­­pescu s’a escrocat 4500 lei. D. Filipescu susținea că acești bani i­a ziarul Rîndu­­nica din Sibiu, dar redactorul acelei foi i-a dat desmințirea cea mai formală. Iată cum termină Lumea Nouă, un ar­ticol in această chestiune : Incepe-va, d. Filipescu iară­și jocul de mai nainte, spunând că diferă cazul co­mitetului Ligei, sau sfătuind pe colecti­viști „mai bine să tacă!“ Nu vom tolera această comedie ce se joacă in familia patrioților cu monopol. Cine a excrocat 4500 lei din banii con­­­tribuabililor capitalei? vorbiți, patrioți, să vază odată neamul acesta cine luptă pentru binele lui! TELEGRAME Serviciul ziarelor streine PARIS. -Camera deputaților. D. Ramel, dreapta, intreabă pe d. Bourgeois asupra povestirei, publicate de polițaiul Dupas, că cabinetul L­iubet și d. Ribot l’au in­­insărcinat să negocieze cu Arton pentru ca să nu fie arestat. D. Bourgeois răspun­de că extrădarea lui Arton va fi obținu­tă, că nu va putea fi urmărit de­căt pen­tru delicte de drept comun, dar că va putea fi intrebat și asupra altor fapte. GLASCOV.­Greva lucrătorilor șantie­relor s’a terminat. ROMA. — Depeșile semnalează adânca impresiune produsă de Italieni asupra Soa­­șilor. Soașii au perdut peste 800 de oameni, printre care Ras­ ul Micael. Ras­ ul Hula ar fi rănit in mod grav și Ras­ul Mangala in mod ușor. Rossi e bătrân și acesta e ultimul tur­neu artistic ce-l face. Ostenit de 50 de ani de viața nervoasă, celebrul fu al I­­taliei e hotărât a se retrage in viața privată și a privi cu mândrie la trecutul seu. Mâ­ine dar, noi ieșenii, vom avea ocazie de a admira pe Rossi pentru ultima oară și in una din creațiunile sale cele mai splen­dide. Rossi încântat de primirea ce i s’a făcut in Iași, va juca mâine pe Hamlet cu o deosebită disposițiune, pentru ca des­părțirea sa de ieșeni să lase urme adin ei, in veci neșterse. Ș’acum, scumpi cetitori, și mult drăgă­lașe cetitoare, să nu perdem ocaziunea și să ne dăm pentru mâine seară cu toții întâlnirea la teatrul Sidoli, pentru a ser­­batori pe genialul artist in așa fel, ca din o parte și din alta, amintirea sa fie cit se poate de frumoasă.. DAN. Din cariera Germana Se angajaza o discuție foarte vie in pri­vința atitudin­ii socialiștilor, la care dis­cuție iau parte secretarul de stat, minis­terul justiției și cancelarul imperiului. Ministrul Schoenstedt declară că este de datoria autorităților de a urmări or­ganele socialiste in cozurile de les-majes­­tate premeditată, de­oare­ce in Germa­nia nu există justiția tendențioasă. Prințul de Hohenlohe zice că cuvintele imparatului asupra socialiștilor sunt În­temeiate și că se va feri tot­dea­una de a abate pe imparat și de a exprima cu energie indignarea sa.* OCHN­ „Dintr’e ochii ce’ntîlnit „Tot c­i negrii’s cei mai vii. *Și de rîl ori de­s­făcuți »Mi te ’ndeamnă să-i săruții. u­lt. din Moldova In ochii ei senini, curați Și negrii cum se mura* Mă ’nbăt de dulce suferinți Cind prada lor mi-i gura.* Durerile ș’amaru’mi train Le uit atunci pe toate. Cind m’oglindesc in ochii ei Senini cum nici se poate. In iei cetesc scaparea mea De chinurile vieței In care-mi cind iei îmi apar In zorii dimineții. Ș’atita farmec au in iei Luminele senine, Cind pe furiș iei mă străpung Și cată dulci spre mine. I. I. Alexandrescu-Dafiu Legeajanűanoeriei rurale In urma inițiativei luate de ministrul de interne, s’a numit o comisiune, com­pusă din d-nii colonel Budișteanu, Luca Ionescu, G. Morțun și M. Petrescu, pen­tru a studia actuala lege de organizațiune a jandarmeriei rurale. Această comisiune va incepe lucrările pe la jumătatea lunei Decembrie, sub presidentia d-lui Fleva. T­. Biptila! Din L’lndependance Roum ine Nous avons assez rnarché en zig-zag dans des sentiers tortueux; il est temps do marcher droit sur le grand chemin, es junimistes seront des conservateurs: lou, ils seront les ennem,is des conserva­teurs. II n'y pas d’autre alternative; le Systeme d'alliance el de compromis a don­­né de trop mauvais résultais pour étre mainteanu. Ruptura intre junimiști și conservator] e mai mult de­cit sigură și e probabil că chiar să primim vr'o telegramă, care să confirme acest lucru. Bieții conservatori­ Digam­a.

Next