Evenimentul, octombrie-decembrie 1895 (Anul 3, nr. 769-842)

1895-10-10 / nr. 776

ANUL III 776 ARONAMENTE: I țară pe un an .... Lei 24- „ pe 6 luni . . . . „ 12— „ pe 3 Uuni . . . . „ 6 — Pentru străinătate, un an . „ 36 ~ ft­o ilum­âr­ile Imni jESeda­cția, la­ Tipografia Evenimentului STRADA STEFAN CEL MARE No. 38- Tasii UN NUMĂR io BANI MARTI 10 OCT­OM­VRIE 1896 í­lu­neturi Inserții și Reclame Pe pagina I linia garmond . Lei 4 Pe pagina II „ 1­2 Pe B IA n . . .­­ 50 Pe „ IV „ * . . 25 stisa număr Io­imul ZIAR COTIDIANV Director politic G. A. SCORTESCU - 7'* A­dmin­istrația : 4 ț V. •' LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTULUI“ STRADA STEFAN CEL­ MARE No..38 La Gatul J-iu. ; * Programul Guvernului 113 Liberalii și presa ungurească Domnia Aficei. România in străinătate . Un om inreproșabil. Dreptate in Armată. Italienii in Africa. Inform­ațiuni Telegrame. Programul Guvernului Alegeri libere, desființarea legei popă­­ritului, desființarea capitațiunei, modifica­rea legei maximului, iată declarațiunile solemne, angajamentele exprese luate de guvernul liberal față de alegători și de delegații din provincie, adunați la clubul liberal din București, cite­va­ ore după constituirea cabinetului, două ore după ce prestase juramîntul. Asemenea angajamen­te, proclamate cu o realitate complectă, de șeful guvernului se trec de ori­ce co­mentarii. Ele arată până la evidență pen­tru ce partidul liberal național e atât de iubit in țară, pentru ce venirea sa la pu­tere era așteptată de fie­care, ca mântuirea unei triste epoce de jaf, de ilegalitate și arbitrar. Aceste declarațiuni sunt cu atât mai prețioase cind ele se produc in momentul cînd ai puterea in mână și odată cu aceas­tă putere te găsești înarmat de un intreg arsenal de legi monstruoase, făurite toc­mai de adversarul pe care fi ai răsturnat și care centraliza m mâna autorităților toate mijloacele de a sugruma ori­ce li­bertate, ori­ce spirit de opoziție și de in­dependență. Conservatorii, in ultima zi a Parlamen­tului lor, au votat o lege infamă, care lua delictul electoral din mina juraților, și ’i da tribunalelor ordinare și care permitea arestarea preventivă a ori­­cărui alegător presupus de obstrucționism sau oposițio­­nism guvernamental. Această lege rădicase cu drept cuvînt indignarea tuturor oamenilor d­e bine și întreaga presă liberală o înfierase ca o măsură corecitivă nedemnă. Dar ce păsa turmei guvernamentale de atunci de protestări­le unanime a tezei. Stre­ini de popor, fără rădăcini in­­ țară, dis­prețuiți de fie­care, coaliția conservatoare junimistă-radicală știea prea bine că nu se poate menținea la guvern de­cit prin puterea brutală a arestărilor, și a nele­giuirilor. Sperînd că vor face­­ viitoarele alegeri, ei votaseră acesta lege m­onstruasa pentru a beneficia de dânsa și a putea ast­fel violenta, escroca pentru un nou period de patru ani, voința țarei. Din fericire pentru noi, calculele con­servatorilor au fost dejucate și retragerea junimiștilor a provocat căderea intregei baratcé. Jndice acum ori­cine, in mod imparțial, purtarea liberalilor, cari găsind o armă electorală atât de teribilă, precum este le­gea electorală votată de conservatori, vin și cu o realitate fără seamăn, declară in prima zi că nu se vor servi, de densa, că vroiesc ca parlamentul să fie adevărata expresiune a țerei, ca intr’un cuvânt ale­gerile să fie cu desăvârșire libere. Nu se poate o declarațiune mai corec­tă, mai iotală, mai pre­sus de ori­ce laudă. Nu se poate un răspuns mai strălucit bărfelilor anticipate ale adversarilor noș­tri, cari afirmau că nici o dată nu vom executa la guvern angajamentele luate in opoziție. „Duceți-ve și spuneți copiilor voștri cd dreptatea și libertatea a triumfat in ța­ra aceasta,a zis tribunul poporului, N. Fleva, ministru de interne, din înălțimea balconului clubului liberal, cetățenilor a­­dunați acolo pentru a aclama noul guvern. Aceste cuvinte constitue ele singure an intreg program, și arată bine care este sufletul și tendința noului minister liberal. In numărul de mâine vom arăta căt merit rezultă pentru partidul liberal în­drăzneala de a suprima niște legi finan­ciare meschine, ca aceia a popăritului, capitațiunei și taxa maximului, in grelele momente de astă­zi, cănd budgetul lăsat de conservatori se salvează cu un deficit de 50 milioane. ________________G. A. SCORȚESCU, bunătatea ce-l caracterisază Pe cât fața e de dră­guță, pe atîta ochii trădează o inimă bună și un ca­­racter nobil. Prietin devotat, cu colegii e cât se poate de în­datoritor. E energic și asta face ca să fie in toate mișcările studențești. Face parte din mai multe societăți de binefacere, e membru fondator a societăței "Solidaritatea" pe care nu o cam poate suferi. De­și mă pretind că-l cunosc bine, nu știu dacă iubesce sau nu.—Probabil că da­, ce zici.­1 am ghi­cit! Fie­care tînăr, ce se respectă, trebue să poarte sub haina lui un Werbher Naționalist înfocat.—Președintele congresului na­țional de la Câmpu Lung-Conferența sa: Chestia Ro­­mână in Italia, desvoltată in congres, a produs mult zgomot si și a câștigat simpatiile, pănă și a puținilor inamici ce are. Semne particulare. Peste câte­va zile, pleacă din nou in străinătate. Se cunoaște că timpul s’a ră­it și. Vezi rîndunelele se duc pe scutur frunzele de nuc. Deviza :_Toujours en avant. Caracteristic. Poartă paltonul garnisit la mâneci și guler cu catifea. Ideal. Emanciparea Romanilor de sub jugul ma­ghiar Din carnetul lui: Ce mai faci Vede-Tot? Joci o partidă de croquet? _______________ died. SILUETE Rîndunica Mai nimeni nu-1 cunoaște sub acest nume. Prie­tenii, printre care și subscrisul. P a numit așa, fiind­că, ca și o rândunică—cum timpul se burzuluește—o șterge de prin Iași, petrecînd sub cerul frumos al Italiei până in prima­vară,—după ce vremea n’a m­­el­nici­t, se întoarce înapoi, in țară, odată cu rîndu­­nelele Fericit muritor mai este și »rîndunica“ noastră de se potrivește in gusturi cu nevinovatele păsărele, câți din noi n’ar dori se facă aseminea voiajuri, dar până la îndeplinirea acestui lux câte piedici nu se ivesc la fie­care pas. Student al facultății juridice, „Rândunica" e un Mnăr foarte simpatic, cu un nas mic cam ștrengăresc , cu ochi frumoși, in care un observator bun ar zări Întâmplările din Turcia Ultimele telegrame di­n Constantinopole confirmă știrea că tulburările din Trebi­­zond­a au incetat. Trupele trimese pentru întărirea garnizoanei au restabilit ordinea. După știrile date de ambasador numă­rul omorâților in ultimele tulburări e de 182 barbați, 1 femei și 10 turci. Mai multe conferinți au avut loc intre reprezentanții celor trei puteri, și Said- Pașa ministrul afacerilor străine, pentru a termina o dată cu chestiunea reforme­lor din Armenia. Abținerea conservatorilor Dovada cea mai bună a slăbiciunei con­servatorilor, e că a doua zi după căde­­rrQl lor de la guvern, au dispărut ca prin farmec. Sunt județe unde am putea pune o primă la micile anunciuri de 20 lei recompensă aceluia care va găsi in pu­tere sau cutare localitate un conservator. Conservatorul a devenit un animal rar, echivalentul vițelului de marea cu 50 bani intrarea. Putem afirma in modul cel mai categoric că conservatorii din Moldova nu se vor prezintă la alegeri in cea mai mare parte din județe și anume nu vor pune candidatura la Fălciu, Bacău, Pia­tra, Fălticeni, Dorohoi, Roman, Futna și Covurlui. De altmintrelea alegătorii sunt prea cuminți pentru a-și strica voturile și a le da candidaților conservatori in jude­țele unde vor candida, căci ei știu că cu o floare nu se face prima­vară și că dacă chiar ar reuși conservatorii intr’un județ, aceasta­­ ar însemna nimic, contopiți in imensa majoritate liberală din întreaga țară. Pentru ce voiți dar zic „însuși conser­vatori“ ca un alegător să se EXPUE și să voteze pentru un partid pentru care nu­­ poate avea nici o simpatie. Bazat pe acest raționament foarte lo­gic, comitetul executiv al partidului con­servator a decis a nu lua parte la vii­toarele alegeri. Noi din partea noastră regretăm din suflet această deciziune, căci am fi dorit o luptă, pentru a le putea proba cu elo­­quența­ cifrelor cât de slabi sunt adversa­rii noștri, o data ce li lipseește contigen­­tul poliției. G. A. Scorțescu. Finanțele Grecești Se anunță din Atena că ministrul fi­nanțelor a hotărît de a preleva asupra te­­saurului suma necesară pentru plata cu­ponului grec, provisor, de 30 la sută, aș­­teptînd sfirșitul negocierilor. E vorba de a se suprima funcțiunile, din Administrația finanțelor, cari costă pe an cîte 12 milioane, pentru un venit de 92 milioane , de­sigur că economiile se impun. D. Deryannis și Parlamentul sunt ferm hotărâți de a se opune la ori­ce control străin. FINANȚA. DOAA PAGEI Fericiți că timpurile s’au schimbat, sa­lutam incă odată era nouă, fericită și cin­stită ce se deschide pentru țară. Toți acei, cari desgustați­­ de mizeriile ce zilnic le făceau­ conservatorii, astâzi pot respira in pace. Domnia bunului plac, a favoritismului, căpătuelii și necinstei s’a dus. Moravuri sănătoase și pure se emailea­ză din tot sufletul actualului guvern. 6. Asasinarea reginei Ii­ Corea O telegramă din Seul anunță că cada­vrul reginei a fost­ găsit. Se zice că asa­sinii sunt niște japoneji din secta Soshi. Ministrul Kamura, trimes de guvernul japonez in Gorea, a ordonat pedepsirea o­­moritorilor, dacă ei sunt Japoneji.­­ Dreptate in anala j Oeopărnlu­ne d­­­eia vîntările «B­ änsl Gm­ern! U B­ias SS steaiass, »saS sansîiras «8« resboi».­­ECOUL ARMATEI zic«­­ Sol «onulM tăi» «w bitenre «n n»«we pas către progres! Dreptate 1st armată $st teșită sunt«­­ret» euSrantistul st suSeî >8« eus» po­litic» $9 Belonie Bin inein Ambasadorul Angliei din Constantino­pole telegrafiază la Londra că proectul de reforme prezentat la limai, de către pu­teri, a­ fost insfărșit subscris de către se­cretarul general al afacerilor străine, și ea nu se mai așteaptă de­cat iscălitura Sultanului.________________ 8 săi,m. Văzînd această cifră ați crede că e vor­ba de vre­ un bilet de loterie. Nu ve te­meți, o chestiune numai de o simplă su­mă­ de 351.000 lei, pe cari familia baș bucătarilor Lahovari o primește pe an. Sărmanii PARAPONISIȚII intraseră ca vermii in cașcaval și sugeau cu mare poftă, cu poftă­ de flămind, enormele leii și se odihneau in sinecare. Astă­zi s’a spart ulciorul. Familia care are in rindurile sale oameni ce se bat la cărți pentru neînțelegere ia jălneala, fa­milia aceasta e crud lovită. Cele 351,000 iei încep să sboare și bie­ții boeri de odinioară au se moară de foame, căci prin dinșîi nu pot trăi. Sărmanul budget se va ușura, va res­pira și el pleacă, liber ,de greutatea fa­miliei flăminde, nesățioase și lihnite a Lahovaristilor. GR. italienii in Africa Tribuna afla din Antalo, cu data de 14 octombrie, că pe câmpul de război a s’a găsit o mitralieră de fabricațiune franceză cu cheson și cu cartușe asemenea din Franția. Din cercetările făcute rezultă că ele au venit prin Obock. Organul oficios, comentează această te­legramă și atrage atenția cetitorilor săi, amintind că inimițiuni franceze au mai fost găsite și la Am­ba­ Albă, și face cu a­­ceasta ocazie mai multe insinuări răută­cioase la adresa Franciei. LA NU ZICEȚI Epigramă Să nu ziceți: ți-ai dat duhuri“ Partidului ce a căzut. Ați greșit.­ Nu-i cu putință Să fi dat ce Fa avut. Flișki, bire de armata întreagă, care așteaptă de la d-sa in special: ameliorarea vieței o­­ficierilor, promisă de toate guvernele. SPIC.­­ OAMENII ZILEI K­ali­fil ăi fii. Ecoul armatei, organul militar din ca­pitală, publică in­­ puntea numărului seu de astazi următoarele cu privire la mi­nistrul de resbel: Armata care de multă vreme și -avea ochii ațintiți la dl. general Budișteanu, astă­zi când d-sa a primit ministerul de resbel, putem zice că ’și­ a realizat un vis, o dorință generală s’a îndeplinit. D. General Budișteanu este distins sub toate raporturile. Toată viața la trupă cu, care s’a bătut și a fost rănit, in lup­tele de la Plevna, este cea mai inaltă ex­presiune a generalului capabil și plin de experiența. Trăind numai cu solda gradului, cu­noaște perfect de bine greutățile vieței o­­fițerilor. La instrucțiune, d. general Budișteanu, a studiat toată viața și cu micele econo­mii din soldă, ce fidea, face in timpul anului, ducând o viață foarte cumpătată, vara a călătorit in toți anii și succesiv a văzut lumea întreagă și a studiat de aproape armatele statelor din Europa. Tot timpul intre, ofițerr. d. general Bu­dișteanu nu cunoaște altă viață de­cât in­ j familia militară, care la Iași, este atât­­ de bine organisata in­căt acolo oficierii , nu cunosc nevoile și amărăciunile cu cari­­ luptă camarazii lor din alte garnizoane. Așa­dar, venirea d-lui general Budiș­teanu se salută cu profund respect și iu­Stîi «a­­ Parodiei Poesie cu tendinți alcoolice. Știi tu garafa mea iubită Când cărciumarul te umplea, Acel moment de sete mare Tu l’ai uitat, eu insă nu. Știi tu cind vechiul vinișor S’a dus pe găt, s’a dus, știi tu, De cite ori te-a­ mai umplut Tu ai uitat, eu însă nu. Știi tu, cînd banii i-am gătit acum te priveam goală, știi tu ! Azi dorul de a te mai umplea Eu tot î­l simt, tu însă nu !... HAX. p. conformitate Const. Grindei. Din treacăt — Bine, bre, aista-i Hóiban? —Ei da, aista. —Bine, dar pare un om inofensiv. —Așa e, cînd nu mai e la epitropie. Liberali și presa ungureasca Pester Loyd , organul oficios al cabinet­tului Banffy, publică un articol violen­­tn contra cabinetului liberal de azi, pe care-l numește cabinet „ligist"”, și in care ia la depănat pe fie­care ministru in parte, incepănd cu d. Dimitrie Stur­za președintele consiliului, și terminând.­, cu d. George Cantacuzi­o, ministru de Finanțe, pe care-l califică de cel mai agil și devotat membru al ligei. Organul unguresc cu o îndrăzneală pe care nu o putem califica, iși permite a se erija ca stăpin in politica internă a țerei noastre, dând miniștrilor noștri sfa­­­­turi, aproape porunci. Suntem siguri că aceasta atitudine a presei ungurești va fi desaprobată de zia­rele autorizate ale imperiului dualist. In ori­ce caz acest ton agresiv nu era per­mis unor ziare care­­ au pretențiunea de a fi oficioase, a doua zi după întrevede­rea de la Ischl. Partidul liberal­ național are o politică externă bine cunoscută. Alipirea la tri­pla alianță a fost pentru prima dată susținută de nemuritorul Ioan Brătianu și de atunci neîncetat de partidul liberal național. Dar nici o dată un membru din par­tidul liberal național nu s’a gândit un singur moment că această politică poate fi făcută in dauna fraților noștri de pes­te munți. Asemenea compromisuri puteau fi acceptate numai de licherele care com­puneau cabinetul conservator. Vom merge ca și înainte mână in mină cu tripla alianță, dar nu vom primi nici o jignire la aspirațiunele noastre națio­nale, la tradițiunile seculare ale partidu­lui liberal național. Cum s’ar putea ca Rominia să fie o aliată sinceră a împărăției Austro-Un­gariei, atunci când am ști că frații noș­tri gem sub jugul persecuțiunelor celor mai cumplite, persecuții cari au ridicat indignarea intregei Europe, împăratul Frantz Josef și-a dat sea­mă de acest adevăr și rezultatul imediat al intrevederei d­e la Ischl a fost grația­­rea condamnaților Memorandului și ordin expres dat autorităților maghiare de a curma sistemul nenorocit al perse­cuțiunelor de rasă. Bine­voiască dar organul oficios al ca­binetului Banffy ași consulta stăpinii săi, inainte de a formula asemenea atacuri in contra guvernului unei țeri amice. 5SSB^S35g^^^SBS88ȘS^BSBBBSS3SSBSSSBBBBBB8BBBBB3B8gEg IIEETIUL DII CUI Entusiasmul.— Grămădeala de la Tribună Discursurile d. laur­es, Goussier, Desfarges,Gerault Biehard, Millerand, Roger. Ord,inul de zi. O mulțime de mai bine de septe mii oameni au asistat la intrunire. Cu multă greutate oratorii abea se pu­teau sui pe estradă spre a putea vorbi. Biuroul era­­ ast­fel condus : președinte Jaures, asistenți, Anconturcer și Grand­­jean , secretar, Galvignac. Discursurile. Zaures deschide ședința dănd cetire numeroaselor telegrame de adhesiune tri­mese de deputații socialiști, intre alții Guesde, Cormand, Vigné d’Od­on și ele diferiți lucrători sticlari. După aceia ți­nu un mic discurs, a­le cărui ultime cu­vinte fură acoperite de strigăte de ura entusiaste. Acesta dete apoi cuvintul lui Gous­­sier, indemnîndu-i să nu mănince din pă­­nea trădării. Dessarges exprimă fericirea pe care o simte de a se găsi printre bravii greviști din Carm­aux, cari apără onoarea intreg proletariatului. Aplause prelungite însoțiră ivirea la tribună a lui Gérault- Richard. Toată mișcarea guvernamentală e în­dreptată in contra lui Jaures. Cetățenii din Carm­aux insă, trebue să fie măndri de alesul lor și să arăte prefecților, ma­gistraților și fanfaronilor, cari se laudă in tot momentul că vor răsturna pe Ja­ures, și ca toate atacurile indreptate in contra lui, nu sunt nici măcar la înălți­mea disprețului seu. Trăiască dar greva, trăiască revoluțiu­­nea socială ! * * * In urmă, după diferitele discursuri ros­tite de mai mulți deputați, Jaures citeș­te următorul ordin de zi, ce a fost votat in unanimitate : Ordin de zi. Cetățeni și cetățeni, reuniți in număr de peste 5000, protestă in co­ntra politi­cei violente și arbitrare, care suprimă la Carm­aux ori­ce justiție și siguranță. Ei și­ afirmă simpatia lor pentru­ lucră­torii sticlari, pe cari patronul i-a dat a­­fară din urmnă pentru a sfărâma sindica­tul și partidul socialist, și, ei sunt hotă­­riți de a împotrivi tuturor violențelor guvernului toate puterile cetățenilor gru­pați in republica socială­ SPIC. * * * România in Străinătate Intr’o revistă franceză cetim următoa­rele cu privire la țara noastră: Bucureștiul are in sfirșit, o școală fran­ceză, sub direcțiunea a unui vechiu elev al școalei normale superiore și al școalei studiilor inalte. Mai mulți subscriptori, donatori generoși, cu regele Carol in cap, și au permis­ condensarea acestei idei, raspîndită deja de mult prin atmosfera intelectuală a capitalei, și ie­și de alt­mintrerea foarte naturală deschiderea u­­nei școli franceze intr’o țară unde toată lumea vorbește și-i place să vorbească limba franceza. S’au oprit la creațiunea unui stabili­ î­ment secundar, a unui liceu, intr’un cu­­i­vînt, cu un fond de 70,000 franci. De­și­­ ideia se datorită francejilor, și in special d-lui Coutouly, fost ministru la București, Romînii, insă, sunt Mecenii acestei case, unde Horațiu, va fi interpretat in limba­j lui Racine." Maxiul WWM HMBWiffM« Iu iii sunt Conservatori! Circulă azi zvonul, Zvon îngrozitor, Ga nu mai există Un conservator! Subsemnatul Flișki, Aceasta—auzind, Am eșit pe stradă, Pașii mei grăbind, Ca să’ntâlnesc vr’unul, Fie chiar plouat, Dar de la Copou Pănă la Palat, Prin tot Păcurarul Și prin Tatarași, N’am văzut nici unul. Nu mai sunt in Iași ! La Menajerie, Inc’am cercetat, Insă, nici acolo, Vr’unul n’am aflat! Au perit cu toții Din intreaga țară De când mai dăunazi Au fost dați afară Flișki oferă premiu: O sută de lei, Aceluia care i-o aduce trei. FLIȘKI. DE LI CLUBUL IN­LISI In numărul nostru de ori am publicat o informație „Grupul Lumina“, adusă de niște domni, cari trebue s’o spunem au fost foarte de rea credință.. D-ior spu­neau că acea moțiune a fost „cetită și a­­clamată in ședința clubului de joi“. Fiind înștiințați că aceasta fi­ o minciună sfrun­tată, am­ căutat să ne informăm despre cele petrecute la clubul Socialist di­n lo­calitate.

Next