Evenimentul, octombrie-decembrie 1895 (Anul 3, nr. 769-842)
1895-10-10 / nr. 776
ANUL III 776 ARONAMENTE: I țară pe un an .... Lei 24- „ pe 6 luni . . . . „ 12— „ pe 3 Uuni . . . . „ 6 — Pentru străinătate, un an . „ 36 ~ fto ilumârile Imni jESedacția, la Tipografia Evenimentului STRADA STEFAN CEL MARE No. 38- Tasii UN NUMĂR io BANI MARTI 10 OCTOMVRIE 1896 íluneturi Inserții și Reclame Pe pagina I linia garmond . Lei 4 Pe pagina II „ 12 Pe B IA n . . . 50 Pe „ IV „ * . . 25 stisa număr Ioimul ZIAR COTIDIANV Director politic G. A. SCORTESCU - 7'* Administrația : 4 ț V. •' LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTULUI“ STRADA STEFAN CEL MARE No..38 La Gatul J-iu. ; * Programul Guvernului 113 Liberalii și presa ungurească Domnia Aficei. România in străinătate . Un om inreproșabil. Dreptate in Armată. Italienii in Africa. Informațiuni Telegrame. Programul Guvernului Alegeri libere, desființarea legei popăritului, desființarea capitațiunei, modificarea legei maximului, iată declarațiunile solemne, angajamentele exprese luate de guvernul liberal față de alegători și de delegații din provincie, adunați la clubul liberal din București, citeva ore după constituirea cabinetului, două ore după ce prestase juramîntul. Asemenea angajamente, proclamate cu o realitate complectă, de șeful guvernului se trec de orice comentarii. Ele arată până la evidență pentru ce partidul liberal național e atât de iubit in țară, pentru ce venirea sa la putere era așteptată de fiecare, ca mântuirea unei triste epoce de jaf, de ilegalitate și arbitrar. Aceste declarațiuni sunt cu atât mai prețioase cind ele se produc in momentul cînd ai puterea in mână și odată cu această putere te găsești înarmat de un intreg arsenal de legi monstruoase, făurite tocmai de adversarul pe care fi ai răsturnat și care centraliza m mâna autorităților toate mijloacele de a sugruma orice libertate, orice spirit de opoziție și de independență. Conservatorii, in ultima zi a Parlamentului lor, au votat o lege infamă, care lua delictul electoral din mina juraților, și ’i da tribunalelor ordinare și care permitea arestarea preventivă a oricărui alegător presupus de obstrucționism sau oposiționism guvernamental. Această lege rădicase cu drept cuvînt indignarea tuturor oamenilor de bine și întreaga presă liberală o înfierase ca o măsură corecitivă nedemnă. Dar ce păsa turmei guvernamentale de atunci de protestările unanime a tezei. Streini de popor, fără rădăcini in țară, disprețuiți de fiecare, coaliția conservatoare junimistă-radicală știea prea bine că nu se poate menținea la guvern decit prin puterea brutală a arestărilor, și a nelegiuirilor. Sperînd că vor face viitoarele alegeri, ei votaseră acesta lege monstruasa pentru a beneficia de dânsa și a putea astfel violenta, escroca pentru un nou period de patru ani, voința țarei. Din fericire pentru noi, calculele conservatorilor au fost dejucate și retragerea junimiștilor a provocat căderea intregei baratcé. Jndice acum oricine, in mod imparțial, purtarea liberalilor, cari găsind o armă electorală atât de teribilă, precum este legea electorală votată de conservatori, vin și cu o realitate fără seamăn, declară in prima zi că nu se vor servi, de densa, că vroiesc ca parlamentul să fie adevărata expresiune a țerei, ca intr’un cuvânt alegerile să fie cu desăvârșire libere. Nu se poate o declarațiune mai corectă, mai iotală, mai presus de orice laudă. Nu se poate un răspuns mai strălucit bărfelilor anticipate ale adversarilor noștri, cari afirmau că nici o dată nu vom executa la guvern angajamentele luate in opoziție. „Duceți-ve și spuneți copiilor voștri cd dreptatea și libertatea a triumfat in țara aceasta,a zis tribunul poporului, N. Fleva, ministru de interne, din înălțimea balconului clubului liberal, cetățenilor adunați acolo pentru a aclama noul guvern. Aceste cuvinte constitue ele singure an intreg program, și arată bine care este sufletul și tendința noului minister liberal. In numărul de mâine vom arăta căt merit rezultă pentru partidul liberal îndrăzneala de a suprima niște legi financiare meschine, ca aceia a popăritului, capitațiunei și taxa maximului, in grelele momente de astăzi, cănd budgetul lăsat de conservatori se salvează cu un deficit de 50 milioane. ________________G. A. SCORȚESCU, bunătatea ce-l caracterisază Pe cât fața e de drăguță, pe atîta ochii trădează o inimă bună și un caracter nobil. Prietin devotat, cu colegii e cât se poate de îndatoritor. E energic și asta face ca să fie in toate mișcările studențești. Face parte din mai multe societăți de binefacere, e membru fondator a societăței "Solidaritatea" pe care nu o cam poate suferi. Deși mă pretind că-l cunosc bine, nu știu dacă iubesce sau nu.—Probabil că da, ce zici.1 am ghicit! Fiecare tînăr, ce se respectă, trebue să poarte sub haina lui un Werbher Naționalist înfocat.—Președintele congresului național de la Câmpu Lung-Conferența sa: Chestia Română in Italia, desvoltată in congres, a produs mult zgomot si și a câștigat simpatiile, pănă și a puținilor inamici ce are. Semne particulare. Peste câteva zile, pleacă din nou in străinătate. Se cunoaște că timpul s’a răit și. Vezi rîndunelele se duc pe scutur frunzele de nuc. Deviza :_Toujours en avant. Caracteristic. Poartă paltonul garnisit la mâneci și guler cu catifea. Ideal. Emanciparea Romanilor de sub jugul maghiar Din carnetul lui: Ce mai faci Vede-Tot? Joci o partidă de croquet? _______________ died. SILUETE Rîndunica Mai nimeni nu-1 cunoaște sub acest nume. Prietenii, printre care și subscrisul. P a numit așa, fiindcă, ca și o rândunică—cum timpul se burzuluește—o șterge de prin Iași, petrecînd sub cerul frumos al Italiei până in primavară,—după ce vremea n’a melnicit, se întoarce înapoi, in țară, odată cu rîndunelele Fericit muritor mai este și »rîndunica“ noastră de se potrivește in gusturi cu nevinovatele păsărele, câți din noi n’ar dori se facă aseminea voiajuri, dar până la îndeplinirea acestui lux câte piedici nu se ivesc la fiecare pas. Student al facultății juridice, „Rândunica" e un Mnăr foarte simpatic, cu un nas mic cam ștrengăresc , cu ochi frumoși, in care un observator bun ar zări Întâmplările din Turcia Ultimele telegrame din Constantinopole confirmă știrea că tulburările din Trebizonda au incetat. Trupele trimese pentru întărirea garnizoanei au restabilit ordinea. După știrile date de ambasador numărul omorâților in ultimele tulburări e de 182 barbați, 1 femei și 10 turci. Mai multe conferinți au avut loc intre reprezentanții celor trei puteri, și Said- Pașa ministrul afacerilor străine, pentru a termina o dată cu chestiunea reformelor din Armenia. Abținerea conservatorilor Dovada cea mai bună a slăbiciunei conservatorilor, e că a doua zi după căderrQl lor de la guvern, au dispărut ca prin farmec. Sunt județe unde am putea pune o primă la micile anunciuri de 20 lei recompensă aceluia care va găsi in putere sau cutare localitate un conservator. Conservatorul a devenit un animal rar, echivalentul vițelului de marea cu 50 bani intrarea. Putem afirma in modul cel mai categoric că conservatorii din Moldova nu se vor prezintă la alegeri in cea mai mare parte din județe și anume nu vor pune candidatura la Fălciu, Bacău, Piatra, Fălticeni, Dorohoi, Roman, Futna și Covurlui. De altmintrelea alegătorii sunt prea cuminți pentru a-și strica voturile și a le da candidaților conservatori in județele unde vor candida, căci ei știu că cu o floare nu se face primavară și că dacă chiar ar reuși conservatorii intr’un județ, aceasta ar însemna nimic, contopiți in imensa majoritate liberală din întreaga țară. Pentru ce voiți dar zic „însuși conservatori“ ca un alegător să se EXPUE și să voteze pentru un partid pentru care nu poate avea nici o simpatie. Bazat pe acest raționament foarte logic, comitetul executiv al partidului conservator a decis a nu lua parte la viitoarele alegeri. Noi din partea noastră regretăm din suflet această deciziune, căci am fi dorit o luptă, pentru a le putea proba cu eloquența cifrelor cât de slabi sunt adversarii noștri, o data ce li lipseește contigentul poliției. G. A. Scorțescu. Finanțele Grecești Se anunță din Atena că ministrul finanțelor a hotărît de a preleva asupra tesaurului suma necesară pentru plata cuponului grec, provisor, de 30 la sută, așteptînd sfirșitul negocierilor. E vorba de a se suprima funcțiunile, din Administrația finanțelor, cari costă pe an cîte 12 milioane, pentru un venit de 92 milioane , desigur că economiile se impun. D. Deryannis și Parlamentul sunt ferm hotărâți de a se opune la orice control străin. FINANȚA. DOAA PAGEI Fericiți că timpurile s’au schimbat, salutam incă odată era nouă, fericită și cinstită ce se deschide pentru țară. Toți acei, cari desgustați de mizeriile ce zilnic le făceau conservatorii, astâzi pot respira in pace. Domnia bunului plac, a favoritismului, căpătuelii și necinstei s’a dus. Moravuri sănătoase și pure se emailează din tot sufletul actualului guvern. 6. Asasinarea reginei Ii Corea O telegramă din Seul anunță că cadavrul reginei a fost găsit. Se zice că asasinii sunt niște japoneji din secta Soshi. Ministrul Kamura, trimes de guvernul japonez in Gorea, a ordonat pedepsirea omoritorilor, dacă ei sunt Japoneji. Dreptate in anala j Oeopărnlune deia vîntările «B änsl Gmern! U Bias SS steaiass, »saS sansîiras «8« resboi».ECOUL ARMATEI zic« Sol «onulM tăi» «w bitenre «n n»«we pas către progres! Dreptate 1st armată $st teșită sunt«ret» euSrantistul st suSeî >8« eus» politic» $9 Belonie Bin inein Ambasadorul Angliei din Constantinopole telegrafiază la Londra că proectul de reforme prezentat la limai, de către puteri, a fost insfărșit subscris de către secretarul general al afacerilor străine, și ea nu se mai așteaptă decat iscălitura Sultanului.________________ 8 săi,m. Văzînd această cifră ați crede că e vorba de vre un bilet de loterie. Nu ve temeți, o chestiune numai de o simplă sumă de 351.000 lei, pe cari familia baș bucătarilor Lahovari o primește pe an. Sărmanii PARAPONISIȚII intraseră ca vermii in cașcaval și sugeau cu mare poftă, cu poftă de flămind, enormele leii și se odihneau in sinecare. Astăzi s’a spart ulciorul. Familia care are in rindurile sale oameni ce se bat la cărți pentru neînțelegere ia jălneala, familia aceasta e crud lovită. Cele 351,000 iei încep să sboare și bieții boeri de odinioară au se moară de foame, căci prin dinșîi nu pot trăi. Sărmanul budget se va ușura, va respira și el pleacă, liber ,de greutatea familiei flăminde, nesățioase și lihnite a Lahovaristilor. GR. italienii in Africa Tribuna afla din Antalo, cu data de 14 octombrie, că pe câmpul de război a s’a găsit o mitralieră de fabricațiune franceză cu cheson și cu cartușe asemenea din Franția. Din cercetările făcute rezultă că ele au venit prin Obock. Organul oficios, comentează această telegramă și atrage atenția cetitorilor săi, amintind că inimițiuni franceze au mai fost găsite și la Amba Albă, și face cu aceasta ocazie mai multe insinuări răutăcioase la adresa Franciei. LA NU ZICEȚI Epigramă Să nu ziceți: ți-ai dat duhuri“ Partidului ce a căzut. Ați greșit. Nu-i cu putință Să fi dat ce Fa avut. Flișki, bire de armata întreagă, care așteaptă de la d-sa in special: ameliorarea vieței oficierilor, promisă de toate guvernele. SPIC. OAMENII ZILEI Kalifil ăi fii. Ecoul armatei, organul militar din capitală, publică in puntea numărului seu de astazi următoarele cu privire la ministrul de resbel: Armata care de multă vreme și -avea ochii ațintiți la dl. general Budișteanu, astăzi când d-sa a primit ministerul de resbel, putem zice că ’și a realizat un vis, o dorință generală s’a îndeplinit. D. General Budișteanu este distins sub toate raporturile. Toată viața la trupă cu, care s’a bătut și a fost rănit, in luptele de la Plevna, este cea mai inaltă expresiune a generalului capabil și plin de experiența. Trăind numai cu solda gradului, cunoaște perfect de bine greutățile vieței ofițerilor. La instrucțiune, d. general Budișteanu, a studiat toată viața și cu micele economii din soldă, ce fidea, face in timpul anului, ducând o viață foarte cumpătată, vara a călătorit in toți anii și succesiv a văzut lumea întreagă și a studiat de aproape armatele statelor din Europa. Tot timpul intre, ofițerr. d. general Budișteanu nu cunoaște altă viață decât in j familia militară, care la Iași, este atât de bine organisata incăt acolo oficierii , nu cunosc nevoile și amărăciunile cu cari luptă camarazii lor din alte garnizoane. Așadar, venirea d-lui general Budișteanu se salută cu profund respect și iuStîi «a Parodiei Poesie cu tendinți alcoolice. Știi tu garafa mea iubită Când cărciumarul te umplea, Acel moment de sete mare Tu l’ai uitat, eu insă nu. Știi tu cind vechiul vinișor S’a dus pe găt, s’a dus, știi tu, De cite ori te-a mai umplut Tu ai uitat, eu însă nu. Știi tu, cînd banii i-am gătit acum te priveam goală, știi tu ! Azi dorul de a te mai umplea Eu tot îl simt, tu însă nu !... HAX. p. conformitate Const. Grindei. Din treacăt — Bine, bre, aista-i Hóiban? —Ei da, aista. —Bine, dar pare un om inofensiv. —Așa e, cînd nu mai e la epitropie. Liberali și presa ungureasca Pester Loyd , organul oficios al cabinettului Banffy, publică un articol violentn contra cabinetului liberal de azi, pe care-l numește cabinet „ligist"”, și in care ia la depănat pe fiecare ministru in parte, incepănd cu d. Dimitrie Sturza președintele consiliului, și terminând., cu d. George Cantacuzio, ministru de Finanțe, pe care-l califică de cel mai agil și devotat membru al ligei. Organul unguresc cu o îndrăzneală pe care nu o putem califica, iși permite a se erija ca stăpin in politica internă a țerei noastre, dând miniștrilor noștri sfaturi, aproape porunci. Suntem siguri că aceasta atitudine a presei ungurești va fi desaprobată de ziarele autorizate ale imperiului dualist. In orice caz acest ton agresiv nu era permis unor ziare care au pretențiunea de a fi oficioase, a doua zi după întrevederea de la Ischl. Partidul liberal național are o politică externă bine cunoscută. Alipirea la tripla alianță a fost pentru prima dată susținută de nemuritorul Ioan Brătianu și de atunci neîncetat de partidul liberal național. Dar nici o dată un membru din partidul liberal național nu s’a gândit un singur moment că această politică poate fi făcută in dauna fraților noștri de peste munți. Asemenea compromisuri puteau fi acceptate numai de licherele care compuneau cabinetul conservator. Vom merge ca și înainte mână in mină cu tripla alianță, dar nu vom primi nici o jignire la aspirațiunele noastre naționale, la tradițiunile seculare ale partidului liberal național. Cum s’ar putea ca Rominia să fie o aliată sinceră a împărăției Austro-Ungariei, atunci când am ști că frații noștri gem sub jugul persecuțiunelor celor mai cumplite, persecuții cari au ridicat indignarea intregei Europe, împăratul Frantz Josef și-a dat seamă de acest adevăr și rezultatul imediat al intrevederei de la Ischl a fost grațiarea condamnaților Memorandului și ordin expres dat autorităților maghiare de a curma sistemul nenorocit al persecuțiunelor de rasă. Binevoiască dar organul oficios al cabinetului Banffy ași consulta stăpinii săi, inainte de a formula asemenea atacuri in contra guvernului unei țeri amice. 5SSB^S35g^^^SBS88ȘS^BSBBBSS3SSBSSSBBBBBB8BBBBB3B8gEg IIEETIUL DII CUI Entusiasmul.— Grămădeala de la Tribună Discursurile d. laures, Goussier, Desfarges,Gerault Biehard, Millerand, Roger. Ord,inul de zi. O mulțime de mai bine de septe mii oameni au asistat la intrunire. Cu multă greutate oratorii abea se puteau sui pe estradă spre a putea vorbi. Biuroul era astfel condus : președinte Jaures, asistenți, Anconturcer și Grandjean , secretar, Galvignac. Discursurile. Zaures deschide ședința dănd cetire numeroaselor telegrame de adhesiune trimese de deputații socialiști, intre alții Guesde, Cormand, Vigné d’Odon și ele diferiți lucrători sticlari. După aceia ținu un mic discurs, ale cărui ultime cuvinte fură acoperite de strigăte de ura entusiaste. Acesta dete apoi cuvintul lui Goussier, indemnîndu-i să nu mănince din pănea trădării. Dessarges exprimă fericirea pe care o simte de a se găsi printre bravii greviști din Carmaux, cari apără onoarea intreg proletariatului. Aplause prelungite însoțiră ivirea la tribună a lui Gérault- Richard. Toată mișcarea guvernamentală e îndreptată in contra lui Jaures. Cetățenii din Carmaux insă, trebue să fie măndri de alesul lor și să arăte prefecților, magistraților și fanfaronilor, cari se laudă in tot momentul că vor răsturna pe Jaures, și ca toate atacurile indreptate in contra lui, nu sunt nici măcar la înălțimea disprețului seu. Trăiască dar greva, trăiască revoluțiunea socială ! * * * In urmă, după diferitele discursuri rostite de mai mulți deputați, Jaures citește următorul ordin de zi, ce a fost votat in unanimitate : Ordin de zi. Cetățeni și cetățeni, reuniți in număr de peste 5000, protestă in contra politicei violente și arbitrare, care suprimă la Carmaux orice justiție și siguranță. Ei și afirmă simpatia lor pentru lucrătorii sticlari, pe cari patronul i-a dat afară din urmnă pentru a sfărâma sindicatul și partidul socialist, și, ei sunt hotăriți de a împotrivi tuturor violențelor guvernului toate puterile cetățenilor grupați in republica socială SPIC. * * * România in Străinătate Intr’o revistă franceză cetim următoarele cu privire la țara noastră: Bucureștiul are in sfirșit, o școală franceză, sub direcțiunea a unui vechiu elev al școalei normale superiore și al școalei studiilor inalte. Mai mulți subscriptori, donatori generoși, cu regele Carol in cap, și au permis condensarea acestei idei, raspîndită deja de mult prin atmosfera intelectuală a capitalei, și ieși de altmintrerea foarte naturală deschiderea unei școli franceze intr’o țară unde toată lumea vorbește și-i place să vorbească limba franceza. S’au oprit la creațiunea unui stabili îment secundar, a unui liceu, intr’un cuivînt, cu un fond de 70,000 franci. Deși ideia se datorită francejilor, și in special d-lui Coutouly, fost ministru la București, Romînii, insă, sunt Mecenii acestei case, unde Horațiu, va fi interpretat in limbaj lui Racine." Maxiul WWM HMBWiffM« Iu iii sunt Conservatori! Circulă azi zvonul, Zvon îngrozitor, Ga nu mai există Un conservator! Subsemnatul Flișki, Aceasta—auzind, Am eșit pe stradă, Pașii mei grăbind, Ca să’ntâlnesc vr’unul, Fie chiar plouat, Dar de la Copou Pănă la Palat, Prin tot Păcurarul Și prin Tatarași, N’am văzut nici unul. Nu mai sunt in Iași ! La Menajerie, Inc’am cercetat, Insă, nici acolo, Vr’unul n’am aflat! Au perit cu toții Din intreaga țară De când mai dăunazi Au fost dați afară Flișki oferă premiu: O sută de lei, Aceluia care i-o aduce trei. FLIȘKI. DE LI CLUBUL INLISI In numărul nostru de ori am publicat o informație „Grupul Lumina“, adusă de niște domni, cari trebue s’o spunem au fost foarte de rea credință.. D-ior spuneau că acea moțiune a fost „cetită și aclamată in ședința clubului de joi“. Fiind înștiințați că aceasta fi o minciună sfruntată, am căutat să ne informăm despre cele petrecute la clubul Socialist din localitate.