Evenimentul, octombrie-decembrie 1896 (Anul 4, nr. 1063-1134)
1896-11-08 / nr. 1094
ANUL IV No. 1094 ABONAMENTE: Inainte pe un an . . . . Let 24- „ pa 6 luni . . . . B 12— „ pe 3 luni ... » 8-Pentru străinătate, un an „ 36— Kin Kiniiaf Sobani ISodUboția, la. Tipografia jEstt © Qlmemt-valial 8T2ADA 8TEPAK ORL MASE No. fsi. Iași in număr io eu,si ZIAR COTIDIAN "Sî Director politic G. A. SCORTESCU VINERI 8 NOEMBRE 1838 Animaluri Inserții și Reclame Pe pagina I linia garmopol . M 4— Pe pagina XII » . • . 8~* P ® n Iîi ji «p Cia — 50 X*® «t X1T n * « • *•" 25 Sin număr III bani -ak.c9.ro.lii.l»tra.da . LA TIPOGRAFIA :8 VSN1 INSNTITUTI“ STRADA ȘTEFAN CEL MARE LA Catul l iu. CADEREA GUVERNULUI ÎNTRUNIMI PUBLICE întruniri»** majoritatei PRIN FIR TELEGRAFIC — Telegrama noastră.—întrunirea mratorită ei — Tupeul il-lui Sturza.— Discursul d-lui Macri.—Un democrat înaintat — Sfârșitul intrunirei —lin presiunea—Situatia. Aseară la orele 5. 30, după ce „Evenimentul“ apăruse, am primit de la corespondentul nostru din Capitală următoarea telegramă sansațională cu privire la situația politică. In treacăt avem să amintim, că ținînd seamă de evenimentele grave ce se succed, am luat toate măsurile pentru ca cetitorii noștri să nu fie lipsiți de noutățile imeditate. Vom comunica la timp imbunătațirele ce am adus in această privință. Întrunirea Majorități Aseară, la ora cinci, a avut loc o nouă întrunire a majorităței la ministerul de interna. A vorbit incăi d. Dl Sturza, declarând că el este partidul liberal căci o dată ales șef de întregul partid, intragul partid trebuie să desfacă ceia ce el a făcut, la atare nu permite nici o inițiativă fără știrea lui. D. Sturza continuând desavuează energic pe autorii tratativelor de împăcare cu d. Fleva, făcută fără știrea sa. După ce provoacă la o explicație pe prezidenții Parlamentului, d. Sturza declară chestia Mitropolitului definitiv închisă, zicind ca este un fapt îndeplinit. Rrespunsul d-lui Giani D. Giani respunde in mod evasiv, zicind că dacă azi d. Sturza se ptinge de lipsa de armonie complectă intre danstil și majoritate, causa este că majoritatea nu a fost consultați înaintea indeplinirei faptelor.Un democrat înaintat Surprinzătoare a fost cuvîntarea d- ui îViacrî. * V. Miacri declară că guvernul a putut comite greșeli, poate chiar să fie conrupt, el insă li va susține pentru că e guvern și ntrun stat din guvern trebue acoperit orice ar face și dată deplină autoritate, altfel e anarhie; de aceia d-sa va susține guvernul inchinîndu-se înaintea faptelor îndeplinite, fără ale judeca. jfc * Se înscriu mai mulți deputați pentru a respunda acestei teorii, d. Sturza insă cere cuvântul și arată ca pildă pe d. Maori, democrat înaintat in idai, cum înțelege cit de intreagă trebue să fie autoritatea guvernului și cere incă o dată Majorităței a merge pe calea ce o indică d-sa, căci el nu admite alta. Ceia ce am făcut, termină sinistrul bâtrîn—e £>ine făcut, Mir apelatul va râmins la Căldurușani, iar cabinetul nu se va remania s D sa invită majoritatea la o nouă întrunire, pentru astăzi Joi, ora 5. E cu neputință de a descrie nervositatea și reaua impresiune produsă de această întrunire. Situația se agravează din ce in ce mai mult. COHESP dului și al guvernului, n’ar mai încape discuție și trebuie primit ca atare in virtutea unui principiu de disciplină de partid foarte apropiată de disciplina meșteacă, care in definitiv duce mai curind sau mai târziu in rezultate cu totul contrare de ci cele dorite, toate acestea sunt speranțe deșerte. Dacă la actele violente mai adaugăm și intrigile pentru supremație, precum și dorințele nemăsurate de portofolii ministeriale, atunci frământările iau un caracter incă și mii meschin, contra cărora să sfărâmă și ultima speranță de rezistență, majoritatea compactă, care face tăria oricărui guvern, cit de mizerabil ar fi el. Oricâte voturi de încredere va căpăta guvernul, totuși zilele sale sânt numărate, căci nu prin intrigi și acte violente să mai poate susține astăzi mult timp un guvern, chiar in țara romanească. Dl Sturdza cu toata majoritatea sa, va trebui să cedeze in cele din urmă și apropierea deschiderei parlamentului’este și apropierea căderei sale. VOLO căuta să apere pe Mărgărit, scoțindu-l drept o victimă. Nu știm insă ce va răspunde d. Poni la cuvîntarea d-lui Aslan care va interpela guvernul in chestia Macedoneană. Vor mai veni apoi o sumă r enormă de interpelări, care de care mai dăunătoare guvernului ocultist al d-lui Sturza, interpelări care vor slăbi intratî la situația ocultiștilor, nncit nu știm rău cum vor mai ieși lucrurile pentru d. Sturza. Cite-vi zile numai și judecata țărei va da verdictul in afacerea faimoaselor nelegiuiri săvârșite de ocultă. Să avem răbdare. PION. Impacarea cu d. Fleva Samurai Frământările guvernului Guvernul și interpelările Panglicărie și cinism Teatru Național Framantanle mamim Framintările ce sa produc astazi in sinul guvernamentalilor, este semnul cel mai evident al situației precare pe care plutește astazi barca colectivistă. Și cind te gindești că un mare impărat, care a fost adus expres pentru a da o nouă forță de vitalitate unui guvern deochiat fată de țara, n’a putut lasa in urma sa deci amintirea unui entuziazm dinastic, iară nici un efect reconfortant asupra unor miniștri, cari tăcuseră deja proba sistemului lor de guvernămint,—un sentiment de adincă tate și compătimire te coprinde! Și care să fie oare cauza acestor frământuri? Este oare vorba de reforme, care să facă obiectul unor discuții adinei și înflăcărate, care să nască deosebirile de idei, ce-ar putea justifica o sncordare chiar intre elementele unui și acelaș partid? Suntem oare in ajunul unor evenimente grave, care să dividă intre ei pe membrii unui și aceluiaș guvern omogen? Nimic din toate acestea. Să apropie pur și simplu momentul judecăței. Suntem in ajunul unui act normal in viața constituțională, deschiderea corpurilor legiuitoare. Ce altă discuție ar putea să aiba loc in perioada care precedează deschiderea parlamentului, decit acea a proiectelor de legi, ce ar fi fost pregătite de guvern și care aveau să fie depuse pe biroul camerilor. Acesta este jocul normal al luptelor in regimul constituțional, mai cu samă in această perioada. Am fi dat in drept și e tocmai timpul bine-venit, ca să ne intrebăm, ce are de grnd guvernul să prezinte ca proiecte de legi, care este economia și spiritul din care ele pornesc, pentru ca o luptă de idei, o luptă de argumentare să poată incepe și discuțiele să poată avea un caracter mai obiectiv. Singura lucrare cu care guvernul se ocupă la aceste momente și care să indice că activitatea parlamentară s’ar apropia, pgt-- 1 ---——---------------— decît o pierdere de timp mai mult. Este polița pe care miniștrii, sub girul regelui o trag asupra nouei sesiuni deschise, poliță plină de promisiuni banale unele și aceleași, care dau numai joc la discuții neterminabile și mai cu samă la o intrecere in dunasticism și adulațiune cătră rege, fară ca ceva serios, ceva util să iasă din acest formalizat ce încurcă treaba. Este o poliță veșnica protestată, veștii amănată din toamnă in primăvară și din primăvară in toamnă, care ține intr’o veșnică speranța pe cei naivi, și scamatoria e gata. „ . . Dar dacă iață cu starpiciunea de concepțiune și de’idei pentru o legiferare necesară, guvernul ar fi redus la ocupațiunea plăcută a unui mesagiu, in care fiecare ministru să construiască fraze da resortul departamentului respectiv, tot ar mai merge. Din nenorocire pentru dinstil preocupările mesagiului T sunt complicate cu alte chestiuni care’i frămintă până in adincul celor mai dulci speranțe și’i dă chiar probabilitatea de a trece la alți autori textul și concepțiunea viitorului mesagiu. . A cui e insă vina dacă guvernul in foc să aibă liniștea de a lucra cu spor la indatorirele sale, ’și frămintă cherii pentru a eși din impasul pe care singur și din senin și l-a creat. Ceia*ce ’și face omul singur nici dracul nu desface zice proverbul, și guvernul să află astăzi in această vnsta situație. *Bazat pe autoritarizmul seu, a crezut că totul ii este permis, că in afară de guvern și de mamelucii săi din camere nu mai există opoziție, nici țară și ca cotul ce face este și ramine bine tăcut pentru totdeauna. Din fericire insă pentru țară și din nenorocire pentru guvern, nu mai suntem astăzi pe timpul cind autoritarizmul mai pote să aibă trecere și să fie consfințit, numai pentru că așa voiește guvernul și incă un guvern, care șia perdut de unuit autoritatea. Are un adevăr guvernat o majoritate compactă, care va fi desigur gata să dfeie aprobarea sa tuturor actelor de violență și să-i aprobe toate infamieie ce a comis. Cu tot interesul superior, cu toată rațiunea de partid ca in față faptul SILUETEA. E destul de negru la față ear barba lui și mai neagră e dispărțtă in două cu multă îngrijire Tot de a sma fercheș, in baluri e neobosit, dar totuși are un singur defect:e cam slab de inger, cum spune românul, ușor iși perda capul, când vede câte o cuconiță frumușică... Și, atunci se'l vezi cât e de trist și gânditor, iar pasiunea lui se traduce mai totdeauna prin vre’o siluetă in „Evenimentul“ in care cu tot focul talentului lui de siluetist descrie in colorile cele mai vii ființa care ia răpit liniștea. In voiaj cu apli il supără accidentele fie cât de mici, in călătoria lui la Constantinopol a avut multe de indurat, așa că era cât pe ce se se întoarcă inapoi de la mijlocul drumului; ear pe mare, când ea venit rău, era să-și facă și testamentul, atât de tare se speriase. Semne particulare . De nu plătești polița la timp, el ții popa. Soris Guvernul și interpelările Cite-va zile ne mai desparte până la deschiderea corpurilor legiuitoare. Vom video, atunci ce mină va ace d. Sturza împreuna cu ceilalți tovarăși din minister, cind interpelările vor urma una după alta, cind va fi chemat ași da seamă de cele ce a savârșit de cind se afla in capul [drei. Nu știm rău cum va ieși oculta din aceasta încurcătură, căci are attea de multe infamii și nelegiuiri in sarcina sa, incit chiar mulți din acei ocultiști care au stat mai de oparte de la ‘nelegiuirele făptuite, se vor cruci, cind vor auzi cite pacate sunt pe capul d-lui Sturza et Camp. Va veni la ordinea zilei chestia detronărei mitropolitului primat, chestie care a răsculat țara de la un capăt la cei L alt. Ocultistul Poni va căuta să aducă învinuiri și aici 1. IP. S. S. Mitropolitului Chenadie, va căuta să-și mai bată joc de religie și de țară, dar credem că de data asta, i se va înfunda, și nu va mai putea să urmeze înainte cu nelegiuirele sale. Se va interpela guvernul asupra hoțielor comise in toată țara, și aici iarăși d-lui Sturza et Comp. va căuta să facă lucrurile mușama. Dovezile insă vor fi prea zdrobitoare ca să nu înțeleagă și un copil că argumentările ocudei sunt numai niște păpușerii. Ce va răspunde oare onorabilii d-nn Sturza și Stolojan, cind vor fi interpelați asupra hoțielor de la comuna Galați, hoții care au făcut atita zgomot in toată țara ? Ce vor răspunde oare puternicii zilei asupra hoțiilor și neregularităților de la primăria Iași ? Cu ce argumente va veni guvernul ca să-și scoată tovarășii sei din invinuirele nnde ajuns probate relativ la hoțiile săvirșite ? Va căuta dar ca să îndruge citeva fraze care desigur vor stirni ilaritatea celor prezenți, care argumente de desvinovațire nu pot avea, deoarece sunt destul de dovedite hoiiele comise. Și va interpela murninuL RUBRICA LITERARĂ Or fBitî APUSI (IMITAȚIE) Iatit de multă vreme De când ne-am despărțit, Și tot păstrez in minte Frumosu'ți chip, iubit, Ca umbra zonei umbre Din vremile apuse, Iei umple al meu suflet De fericiri nespuse. Și nimini nu o să poată di mintea mea vreodată Să ștearg’a ta icoană Privirea ta curată. In veci rămâne teplu Chiar templul părăsit. Si un idol ce-l fărimă Rămâne tot slăvit. RADU Teatrul national ca urmare ia primul nostru articol privitor la chestiile teatrale vom vorbi despre o altă măsură la care trebue să se gindească comitetul teatral. E vorba de clasicul nostru obiceiu ce se practică pe o scară largă, de a recurge la concursul poliției ori de cite ori ie vorba de un beneficiu, de vr’o representație in folosul cuiva ori ai vreunei instituțiuni. Obiceiul este tradițional. Abuzurile la care dă foc sunt nenumărate și lesne de ințeles. Oamenii poliției — vorbim de subalternii de a treia mină mai ales—așteaptă cel puțin tot cu atâta nerăbdare epoca beneficiilor ca și... baneficienții artiști. Instituția teatrului pare pusa sub eternul patronaj al grațioasei administrații care știe să-și creeze venituri comode, vinzind și revînzînd unul și acelaș bilet, abuzind cu nerușinare de populația saracă, mai ales de cea evreească—nu se supere d-nii Ganea și Funtinariu... Ar fi timpul să se puie capăt acestui rău și teatru să fie teatru prin sine insuși. Nu aducem acuzări artiștilor, personal, cunoaștem prea bine starea deplorabilă a artiștilor dramatici pe care simpaticul Pechea Alexandrescu ii inscrie in masă in lista siracilor —nu chiar pe toți simpaticii Pechea —știm că in sfirșit nu ei sunt cauza directă a abuzurilor vinzătorilor de bilete,—dar le tolerează și le dau prilej. Am dori ca teatrul să aibă el insuși puterea de a atrage publicul la spectacole, am dori ca să nu fie valabile decit biletele cumpărate de la casa teatrului, ori cel mult de la beneficienii personal, dar să se inlătura tristul obiceiu de a cufunda poliția cu teatrul, epistații cu actorii noștri, care sperăm că vor ajunge mai geloși de o bună reputație grație frumosului și noului teatru ce ii s’a pus la dispoziție pentru a se impune publicului și a-și atrage asigurarea beneficiilor —d’upă ’stagiune. Un exemplu pentru a sfirși. Știm, in mod pozitiv, o pildă de ambițiune artistică, este ultima reprezentație de beneficiu a simpaticului Penel, in trecuta stagiune. Cu toate aceste, fara concursul administrației, publicul a venit foarte numeros pe o vreme nefavorabilă să aplaude pe tânărul artist. Sperăm că pilda se va generaliza și comitetul teatral va avea grija de a nu încuraja amestecul poliției la teatru, spre demnitatea artei dramatice. II. CONVOCARE Clubul Conservator din Iași invită pe toți Cetățănii Iașani, fără osebire de partid, a asista la întrunirea care va avea loc in SALA PASTIA Duminică in 10 Noembrie 1896 oarele 2 p. m. Pentru a ne consfatui in chestiunea MITROPOLITULUI PRIMIT La această intrunire vor lua parte Domnii: Lascari Gatargi, Georggie G« I Cantacuzino, General G. Maria, Georgia Pana, Tache Ionescu, Nicu Filipescu și alte persoane din București și Județe Clubul Conservator mmm bismm După zile intregi in cea mai desăvîrșită uitare in mijlocul unei febrite activitați, după atitea sari petrecute tirziu, tirziu in zgomotul spectacolelor, in extazul artei,— o singură oară cind rămii singur cu tine in odăiță rece, tăcută și pustie, ’ți pare că de o vedie întreagă unitul și no’stalgia te apasă, te zugrumă ; in oara aceia retrăești sub forma unei dureri tot trecutul teu și* a lor tai inghetat in frigul instrăinării, tot viitorul,—o lacrimă incremenita in groza ta de tine insuți. O, atunci ai da totul, zgomotul și extazul, emoțiile și aplauzele, bucuria și* uimirea prin care ai trecut pe o clipă d’e emoțiune care să te’nvie acum , să’ți vorbească, să te miște, să te incinte ceva, o amintire, un răvaș, o știre, o speranță—din alte lumi, de sub alte ceruri. A*i fost vreodată singur cetitorule amic? Singur cu tine, cu Tăcerea, groaza vieței omenești! O, singurătate tu ai fost unicul idol ce mi s’a indeplinit. Dar idealul devenit aevea — se cheamă Durere și Regret. Gineva’mi scria dimineață că pe la noi e un frig de iarnă, că a nins. Cît v’am invidiat amicii mei și cu vă invidiez. In momentul cind scriu —luni seara—vintul șueră in curtea ingusta, ca un horn mărginit de patru ziduri înalte, șueră intr’un dus amar cu o ploaie plingătoara. Odinioară am incercat să ies din casă; stropii m’au lovit umed și rece in obraz și repede am inchis ușa, —m’am resemnat. Ninsoarea! Dar’nu e nimic mai plăcut, mai estetic de frumos ca acea cădere moale, liniștită, uniformă a omătului ce s’așterne in straturi albe ca să’ți înăbușe pasul in sările de iarnă cind te furișezi sub freasta iubitei ca să asculți o Sinfonie fermecătoare, ori să’i admiri chipul prin stolul subțire. Dar aci,—nici zapada albă și moale, nici fereasta sub care să tremuri în nopțile frumoase de iarnă, cu licăriri de stele resfrînte in cristale de omăt. Nu cunosc o umezeală mai mizerabilă, un vînt mai vinăt decit toamna aceasta eernă a Parisului. Cărbunii mei mă'ncălzesc pană la genunchi, iar de la spate mă iea cu junghiu și ploaia pătrunde parcă prin păreți și geamuri, prin haine... Și tot gindind la primăvară—’mi zic, de-cei veni cel puțin benzina mai curind. * ** Marți. Intilnesc dimineți in piața republicei... in fața enormei stații—pe editorul meu, cel mai „mare“ dintre Șuruga. E foarte bine instalat și nu se plînge de nimic. Am avut un moment ideia sa ne fotografiem inpreuna pentru a lasa posterității o emblemă, editor și autor. ** * * Ziua s’a inseninat cu o repeziciune neobicinuită. Obosit de cursuri mă abat in parcul Luxemburgului. Iarba după atita ploaie capătă pentru un moment o strălucire de tinerețe și primăvară sub razele soarelui. Grădina e plină de copii, de copii, de veselie și de joc. E un muzeu de statui, de izvoare și de lacuri grădina aceasta, intr’un colț—pe arcul poieților. Murger și Banville stau santinele de piatră de o parte și de alta a micului iaz care șoptește un ritm ud—ca un cintec cu lacrimi. Piatra busturilor pare inverzită de ploaie și poieții au frunze veștede pe cap, scuturate de vint.... O, in țară la noi ce bine VII