Evenimentul, octombrie-decembrie 1897 (Anul 5, nr. 1353-1424)
1897-10-10 / nr. 1361
ANUL al-Y-lea Yo. 1361 ABONAMENTE: lainte pe un an „ , * pe 6 luni , „ „ pe 3 lnn •Irăinătace, aa an :K«dGtcția. la Tipografia Exrertlm.«rj.t-u.lial STRADA STEFAN CEL MASE No 38 lașii UN NUMĂR 10 BANI Lei 24-. »-36 Un număr 10 bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Director Politic G. A. SCORȚESCU VINERI 10 OCTOMBRIE 1897 anunciuri Inserții și Redarte Pe pagina 1 linia gannond . Lei 4 i Pe pagina II » » . . , 2— Pe , III , . . .. vi Pe . IV „ „ • . —25 Un număr IO bani LA TIPOGRAFIA.EVENIMENTULOF STRADA STEFAN GEL imra La Catul Mu. Sumariu Naționalismul guvernului liberal Consecințele unei visite _____Cei cu Ieszenszky? UNGURII In curînd vaggoni in discuția consiliului comunal alcătuirea listelor electorale pentru Senate Cameră și Comună. Atragem d inainte atențiunea cetitorilor noștri asupra acestui fapt care pentru acest an prezintă o deosebită importanță, căci listele electorale din acest an vor servi DESIGUR, pentru alegeri de comună si de constituantă in Camera si Senat. Afirmăm această știre in modul cel mai positiv: încă odată cetățenii se vegheze pentru a nu se vedea pe neașteptate, fie sterși din listele electorale prin surprindere și fraudă, fie înscriși in liste o sumă de persoane fără nici un drept. O îndoită grijă ni se impune pentru a impedeca fala șificarea adevăratei expresii alegătorilor, de aceia „EVENIMENTUL “își îndeplinește datoria, atrăgînd la vreme atențiunea alegătorilor. In deosebi anunțăm că s’au constituit pe lăngă redacția noastră un comitet special pentru primirea tuturor plîngerilor, înscrierea celor nedreptățiți și ștergerea celor înscriși fără drept. EVENIMENTUL. Dar să reproducem întocmai cele ce narează Timpul:* Parcă e un făcut: joc zi ce trece naționalismul liberalilor noștri se dă de gol, opărind in culorile cele mai negre. Pin cele ce vom istorisi mai jos cetitorii noștri se vor putea convinge in modul cel mai neîndoios de slugărnicia și nemernicia oamenilor cari ne guvernează și cari înainte numai cu doui ani luau Transilvania ca și cum ar înghiți un pahar de apă. Iată de ce e vorba: Acum doi ani, țăranul Ion Savu Oprișor, din comuna Ocna Sibiului, eșise la gară ca să aclame pe d. dr. Ion Rațiu și ceilalți membri ai comitetului național cari se întorceau de la Cluj, unde au fost judecați și condamnați in cunoscutul proces al memorandului afară de Eugen Brote omul d-lui Sturza, care spălase putina. Procurorul unguresc din Alba lulia, văzind in această atitudine a lui Ion Sava Oprișor o glorificare a crimei, pentru care au fost condamnați membrii comitetului național, la dat in judecata tribunalului, care la și osindit la două luni si 21 de zile inchisoare, plus 20 fiorini amendă. E de notat că tribunalul din Alba-Iulia, in sentința sa, taxează delictul de ordinar și nu politic, cum ar crede toată lumea. Țăranul Sava, care nu voia să-și lasă nevasta și copii pe drumuri, a trecut cu familia la un moment dat granița, a venit in București și s’a făcut birjar. Intr’o zi din Februarie trecut, Savu se pomenește chemat la prefectura poliției sub pretextul de a da informațiuni asupra unei persoane pe care ar fi dus’o cu trăsura in ajun. La poliție insă, bietul Savu e supus unui interogatoriu asupra faptului dacă a fost sau nu condamnat in Ungaria și dacă și-au făcut sau nu pedeapsa, întrebări la care a respuns spunând, in credință că are de a face cu niște funcționari români, purul adevăr. Și atât a fost destul pentru ca Sava să nu mai scape pentru multă vreme din mâna autorităților noastre. De la poliție, Sava a fost dat pe mâna judecătorului de instrucție al tribunalului Ilfov, numele ii tăcem deocamdată care va și trimis de urgență la Văcărești, unde ni se afirmă, că Va ținut închis patru luni de zile. Ingrijat de pâinea de toate zilele pentru soția și copiiiei, bietul Savu s’a adresat in mai multe rînduri d-lor de la Tribuna din Sibiu ca să’i trimită ceva bani, spunându-le totodată și cele ce i s’au intîmplat. D-nii de la Tribuna n’avend de unde să’i vină in ajutor, s’au adresat unor persoane de inimă din București, cari i-au adunat o sută și ceva de lei. Cu acești bani se spune că bietul Sava s’a adresat unui important advocat liberal ca să’l scape din Văcărești, lucru pe care advocatul in chestiena și făcut cu succes. Ei, dar credeți că dacă Savu scapat de Văcărești, a devenit om liber? Nu. Scos din Văcărești, nenorocitul Savu a fost escortat până la Predeal, unde a fost predat in Iulie trecut autorităților ungurești. Ajuns pe mina acestora, Savu a fost trimis in temnița din Alba Iulia, unde a fost ținut două luni și 25 de zile, socotindu-se pentru cei 20 fiorini amendă incă patru zile de inchisoare, și de unde a scăpat la 2 Octombre. Și astfel bietul Sava, pentru că a strigat: „Să trăiască dr. Rațiu și nația romînă!“ a făcut, grație naționalismului guvernului liberal din Romănia, 6 luni și 25 zile de inchisoare, un loc de 2 luni și 21 de zile, la care fusese condamnat de tribunalul unguresc din Alba lulia. Cu alte cuvinte, țăranul român Savu a fost pedepsit pentru entuziasmul seu, mai aspru de guvernul țerei românești, unde căutase refugiu, decît de tovarășii d-lui Sturza din Ungaria. Asta insamnă să fii mai.... Jeszenszky de cit Jeszenszky ! * * * Faptul e de o gravitate escepțională și e menit de a ridica românimea intreagă ca un sngur om inpotriva ungurilor de la guvern, înainte de a reveni, ținem incă să comunicăm cetitorilor noștri, că faptul acesta va forma obiectul primei interpelări pe care directorul nostru și deputatul lașului d. G. A. Scorțescu o va adresa guvernului, in primele zile chiar a deschiderei sesiunei Parlamentare. EV. * * lin» guvernului liberal Nu-ți vine sa crezi și cu toate acestea e adevărat. Se pare că in fruntea intereselor statului nu mai avem un guvern eștt din partidul liberal, dar o bandă de bandiți unguri, cari și-au propus a zugruma pe romîni intr’un mod mult mai sălbătăcesc de cum o fac ungurii de naștere in țara lor. Sub titlul „Naționalismul guvernului liberal“. Timpul eri povestește despre suferințele și torturele indurate de un român din Transilvania care fugit pe pămîntul românesc pentru a scăpa de urgia ungurească, s’a văzut inhățat, arestat și torturat de guvernanții noștri, cari și-au format părerea că nu este mai mare crimă decit acea a unui român strigînd: Trăiască nația românească: DE LA GUVER netului Silniei. D. Georgevici, ambasadorul Serbiei la Constantinopol este așteptat pentru a fi însărcinat cu formarea noului cabinet.* •■ * Camera Austriacă a fost din nou teatrul unui scandal enorm. Din causa obstrucționismului unor deputați, ședința a fost rădicată. Rodrigo ** * Aflăm că dl. dr. C. Thiron profesor la universitate și membru al ligei antialcoolice din Iași, lucrează cu multă activitate la conferința ce voiește să o fie asupra alcoolismului. Conferințe care se va ținea la teatru un scop de propagandă și pentru sporirea fondului ligei, se va ilustra cu proecțiuni electrice, care vor face senzație. Vom anunța la timp data conferinței. Rep. Celii dăună zi in „Evenimentul“ că excelența sa ministrul de interne, dl. Ferechide, trecînd de la moșia sa prin gara Iași și avind a convorbi cu dl. prefect Penescu cu privire la măsurile luate pentru primirea suveranilor romîni,trenul a trebuit să-și intîrzie plecarea cu 15 minunte. Adică faptul că iești ministru și excelentă iți dă dreptul de a jertfi interesul public gusturilor tale fistichii ? Dacă excelența sa avea de vorbit nu putea să piardă trenul, ca oricare alt muritor ? Nu ie așa că i e bine să fii ministru in țara rominească, sau cum s'ar zice chiar in țara orbilor ? "»îlui ete Inginerul I. B. P... Venit de cărând in orașul nostru și cu toate aceste, a devenit copilul răstalat al tîrgului. Moartea tuturor celor care nu s'a însurat pina acum , căci cu toate că e departe de Paris, cu toate aceste rupe merele tuturor runonelor aflătoare in mijlocul nostru. Semne particulare. Ii place havana, muncitor, foarte întreprinzător, actualminte își scaldă aripele in apele inbătătoare a lui Venus și se gindește a curma odată singuratatea-i cu ochii sei azurii. Dr. Pintea REPORTAGIU Informații diverse Din comuna Coropceni jud. Vaslui, s’a adus la spitalul central pe flecăul Ion Timofti bolnav de pelagra și alienație mintală. ** * Școalele din satele Hadîmbu comuna Mironeasa și Ciurea din comuna Ciurea s’au inchis pe 15 zile din cauza epidemiilor de anghina difterică. Școala din Ciurea s’a inchis pentru a doua oară. Telegramele noastre © pisa in Serbia Regele Serbiei a primit demisia Cabi* •jc 4c Consecințele unei vizite De abia porțile temniței din Seghedin s’au inclus pe urmă învățătorului Cruceanu Simu, de-abia s’a proclamat condamnarea preotului B. Morariu, de abia „Tribuna“ a fost chiemată din nou in judecată pentru un articol intitulat „Mehadica“; de abia s’au întâmplat aceste fapte, in scurtul timp care a urmat de la vizita Regelui Carol la Budapesta, și „Tribuna“ se vede amenințată cu un nou proces pentru un articol intitulat „leszenzchi“. O campanie sistematică s’a organizat împotriva „Tribunei“, ultimul mijloc, care a mai ramas romînilor de dincolo pentru a aduce la cunoștința noastră și a Europei infamiile și barbariile ungurilor. Ceea ce a dat imbold și curaj maghiarilor ca să organizeze această campanie a fost vizita regelui Carol la Viena, pe care lor n-a plăcut să interpreteze ca o dezavansare și o dezaaprobare a mișcărei iridentiste române. Și au avut dreptate ungurii să creadă astfel, când s’a propus regelui Carol pentru decorare pe cel mai aprig dușman al romînilor, pe fostul procuror de la Cluj și actualul cancelar Jeszenzschi. S’a zis că această vizită ieste pur și simplu o vizită de curtoazie, vizită de curtuazie insă unui popor ignorant, sălbatec și incapabil de orice avânt intelectual, nu se incape, căci de a doua una, ori vizita aceasta a fost cum pretind maghiarii o dezaprobare a acțiunei ligei—și decorarea procurorului din Cluj pare a afirma că aceasta părere ie justă, ori iea a fost o vizită de curtoazie, și atunci consecințele acestei vizite, expuse mai sus, dovedesc că iea a fost o greșală. In ori ce caz cei ce au pus la cale această vizită, și nu poporul român, trebuie să sufere consecințele iei. Urb. H se ceti pe păgina lla romanul „Intriga Mortală“ Geloi Ieszenszly ? Sunt căteva zile de cănd sucursala « Voinței Naționale », « L’ independance roumaine » ziar quasi guvernamental, a lansat in public știrea că Ieszenszky nu ie trecut pe lista persoanelor oficiale ungurești care au fost decorate cu ocazia vizitei Regelui la Pesta. Se’nțelege că toată lumea a dat puțină crezare ziarului scrie in limba franceza, și cu toții am socotit că această știre a numitului ziar, avea de scop să pună capăt agitațiunei și indignărei publicului. Și ca o dovadă că nu ne-am înșelat in credința noastră de faptul că, acum in urmă, ziarele ungurești spun că Leszenszky a fost decorat, și nu pierd ocaziunea de a ne mai trage și căteva insulte. Ca să zică stupidul calomniator și calan al neamului românesc, rămîne ban decorat pentru faptele sale murdare, de către insuși regele nostru “? Și va semna oare consiliul nostru de miniștri, decretul prin care ordinul «Corona României» se acordă individului ? Va trece actualul guvern peste orice considerații, va călca in picioare voința intregei țâri, va nesocoti cu totul cele căteva meetinguri mărețe pe care le-a ținut liga și studenții, ajutați de toți cetățenii cu iubire de țară ? Din luptă aceasta intre intreaga țară și intre Ieszenszky, ieși va învingător acest din urmă . Iată o sumă de întrebări pe care oricine și le pune, și la care guvernul nostru se dator să răspundă cît mai neîntârziat. Prin urmare : Ce’i cu Ieszenszky ?.... Raid. E. BEENER Cu cit mai departe cu atît mai !e Zacharias Lubisch Kotsehikovnicow fost funcționar, azi retras la pensie, stă la masă bindu-și ceaiul de dimineață, vis-a-vis de el lingă samovariul clocotind stă nevasta lui. Se aude deodată soneria. «Pe cine oare ne trimite Dumnezeu acuma?* intrebă el, uitîndu-se cu grijă la nevastă. «vai, cum ’mi mai bate inima! E ingrozitor, ce frică mai am acuma de sonerie,» adaugă. «Nu înțeleg de ce ț’ar fi frică, dacă nu-i noapte acuma!» respunse nevasta. «In vremea de azi, draga mea, și noaptea și ziua, egal. Ziua e și mai rea». «Dute încolo!... Ai devenit de un timp încoace grozav de bănuitor Zaharius!» «Devin, draga mea, cînd se'ntîmplă astfel de lucruri... întotdeauna sunt oameni suspecți, cari se preumblă pe străzi. Ei se furișează pe scări, sun, făcându-se că nutreb de cineva, atunci garantează de se poate. Vezi, eu singura seară când am deschis ușa am găsit un om suspect care mă întreba de generalul Turkov». «De ce ți s’a părut suspect? Chiar era un servitor. Purtând semnul și numerul servitorilor și ducând o turtă cu un bilet ce era de la cofetarul Kotseliukov care stă in colțul străzei regale». «Asta insă nu probează nimica. Omul care e suspect poate foarte bine să se inbrace ca un servitor si să ducă și turte. Și de unde știi că ducea turte? Dumnezeu știe ce a dus!» «O știu foarte bine, căci eri era ziua nașterei generalului. M-ia spus bucătăreasa că a primit turte». «Spune ce vrai», zice bărbatul, «mie n’ai să’rai spui. Dar, pentru mine... o fi fost de astă dată un servitor, care ducea o turtă... dar putea foarte bine să și fie un hoț deghizat și știe dracul ce putea să duca in locul turtat. Alt- Foița ziarului „EVENIMENTUL“ MINCIUNA 99) SINGELUI Mare rowan Parisian inedit diI Roger-MiMs și Louis Gastine XXIX Doue furtuni — Acea pe care trebuia să mi-o spui. — Deja ți-am spus prea mult, zise Jean sentențios, acum domnișoară Georgette retrage-te, m’ar putea compromite faptul că stai așa de mult la mine. — Ei vezi. — Încă o guriță. — Poftim, una... una... — Și ține minte bine ce ți-am spus, zise Jean grav. Trebue să știu unde se află simțul, mă interesează băiatul. Georgetta se duse. Jean se imbrăcă repede și cind contesa chemă pe cameristă Jean iera in grajd stînd de vorbă cu caii și cu băutul din grajd. XXX Cela dintâi vizită Negreșit, Jean avea nițică minte. Gind contesa în gata, pe la unu și jumătate, chemă pe Georgetta și-i zise: — Spune să-mi aducă o trăsură. -- Doamnă contesă, ninge și nu se va găsi trăsură mai ales dacă doamna are de mers departe. -- Intr’adevăr am să merg departe și nu vreu să obosesc caii mei. Ș’apoi nici Jean nu ie bine, are o migrena Strașnică. -- Jean ie mai bine și intrucît" privește dragostea și grija ce-o poartă cailon, doamna contesă poate să se lese in nădejdea lui ! — Iți spun ca nu vreu, du-te și-mi caută o trăsură. In acest moment, ușa camerei se deschise și servitorul Îmbrăcat in livrea anunță * D. Jean m’a însărcinat să spun doamnei contese că trăsură o așteaptă la scară. Contesă privi fix pe Georgette; aceasta simțind că vrea să-i puie o intrebare care o va incurca nu îndrăznea să ridice ochii. Un gând grozav îi trecu prin mintea contesei. Nu cumva Vilpele chear pe oamenii iei ca s’o supravegheze ? Oare după ce internase pe fiul iei are și pretenția de-a ținea pe mama la discreția sa și să-i pridească orice pas și orice mișcare. I era negru la suflet Vulpele, dar pănă aici nu ajunsese incă viclenia. Știa iei că contesa avea tot interesul să nu facă ceva care ar putea compromite și pe unul și pe altul. Cu toate aceste se hotărîse să se ducă să-și vadă fiul, fară a se sfătui intăi cu iei și deja intimpina rezistență, și nu poate face această vizită așa cum voia să-și vadă fiul! Intr’adevăr iera singurul refugiu, unde ar fi putut găsi mîngîiere și iertare poate! Nu fusese fiul iei un copil supus, ascultător respectuos și iubitor chear? Știa cea ce să creadă despre nebunia lui.° — Va spune lui Gonzague tot, tot ce va avea putere să spuie, li va avea dovedi că făcuse tot numai din dragoste cătră iei, că numai pentru asta a atentat rea la libertatea lui și i-a rănit de moarte inimă. Prin dragoste va căuta să și-l recîștige iar și răbdînd din nou iubirea copilului va regăsi poate in același timp și liniștea sufletească, după strașnica furtună. *Cu toate aceste, o apucase oboseala, nu mai iera in stare de a lupta. Mai voia să facă o încercare pentru a hotărî pe Jean să n’o insoțească. — Ți-am poruncit să te odihnești îi zise iea aspru, cînd il văzu așezat pe capră ținînd frîul intr’o mină și biciul in ceal’altă, gata să pornească. Trăsura iera sub boltă lingă scară. — Nu pot lăsa pe doamna contesă, să meargă cu birjă pe așa vreme, zise iei respectuos și ințepat. Ar fi să-mi uit datoria. — Datoria dumitale se să asculți, respunse contesa, foarte scurt. — Sau să mă las de slujbă, respunse la rîndul său Jean fără a se mișca. Sermăni ca contesă, nimic nu-i mai reușea azi dimineață. Pănă și Jean care printr’o imprejurare nenorocită devenise părtașul mut al unei taine, pănă și Jean care abuza de iea pănă intr’atita ca să calce in picioare vechea tradiție de ascultare oarbă. — La Saint Augustin zise iea suinduse in trăsură și trîntind ușa. Ningea incet dar pămîntul iera lunecos Jean, care mina foarte bine, dete bicia cailor, poarta se inchise incet, după plecarea lor. (Va urma).