Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)
1920-02-14 / nr. 280
. J»S «didn't*tM**#w#x i'V.t >- •.■ttvWNA !»#.r»r* unui adevăruri teoretice, al căror folos practic nici nud întrezărim incă și chiar numai din perfecționarea metodei de lucru, care trece ca cea mai prețioasă moștenire de la o generare de savanți la alta, se pregătește viitorul mai bun al omenirei, căreia i se deschid căi nouă și nepoliuite de progres. Astfel fiind lucrurile, Universitatea trebue pusă la adăpotul fluctuațiilor politice, cărora in mod fatal o supusă aft tmp depinde prea mult de Minister. Celae o poate judeca ințele reala fie el este Scratti- trebu versitar, compus din oameni de Uoiștiință, reprezentanți aleși ai tuturor facultăților iar nu un funcționar de Minister, care oricât de binevoitor are, e legat de ordonanțele și formularele tur [UNK]ului lui și care din cauze miteriale, e nevoit adesea sâ împiedice avântul savantului care caută, să învingă materia, turnând plumb in aripele lui de cuceritor. La implinirea catedrelor vacante, profesări aniversitare, singuri sunt în miaura «ă indice atitudinii«.- viitorilor lor colegi; in, măsură a cere aprobarea Ministerului pentru, asemeni alegeri însemnează a da drumul influențelor politice, rste sunt o primejdie in contacti pentru Univer* straie nsiam* Vtt Urwitj. ... ..*. ...... I . .—. —. *********** *************i.**~**—****J***** ULTIME INFORMAțII la Capitală Ca înființat federala mesetriilor și sălilor de scrimă din toată România. Scopul acestei teatrale este de a denotta gustul acestui sport, organizând concursuri și șemplmte anuale, hotărandu se tot odată prin probe eliminatorii card ar fi șampionii României la olimpiadele și la concursurile care se organizazâ in străinătate. Toate sălile din România veche, precum și din țările aripile, sunt rugate* a se afilia la această federațiune. Comitetul acestei noi instituțiuni se compune din d. general Leon Mavocordatu președinte și anii J. A. Grecianu și general Găvăscul vicepreședinți. RjRPRBSENTARP.A PIESE! „PRIHOESA ÎNDEPARIATA" Reinătorirea poetului M. Codrean» Cu ocazia pr&asferei S« la Teatrul Naționel de erî «mara „Prinacia sakiepstrt^sft“ de Edmond Rostend, p?eîporata de ti. M. Codranati, Siodii satul Zferigtilor din Moldova a ținut se »crâătorewoft pa «alegat tot, lu «cest *eup o dek-gsta a S8o ■ dlestuin: dopa reab&m&nte poetul« ia rampă, set. 11, a'a pune» pe scenă, ținând timido».*»» cuvântare, ca aere pr«k-j «‘a pierit postulat C*> cheam ea satmtire o tțewip etott* eeuthud. l’Argton „Studioaut! Ziariștilor din Moldova» profită de priirjat «aastet serio«în««ome poeziei franceze, dar in același timp și artei «to astre cu care «i întrupat in vers roulaiso opărite Iui Rioscepil și lîostimî,teatru ați exprima e ® nti*osntelil sale de admirați» și recunoștință. Dacă literatura și arta dramatică română te revendică, d-lo Codreanu, cu toată onatea—ziariștii ieșeni, iși fac o fală di n te anator» printre ei ca unul cere prin activitate» ce-si desfășurat și iu câmpul gazetăresc aiinatist cu priBoeințâ această prot «siune. $i in același timp tți aduce omagrei bine merit*» pentru zelul cald cu care lucrezi la prosperarea teșirului din Iași pe caste și conduci. Hă truiești Msestre și iubite coleg“, Ziarul „Iedreptatea* publică »rm3.rotul COMUNICAT: ,Pentru sU pune capăt învinuirilor Mândrept fițite și cormntariilor iu* fereștre, privitoare la i »pori*mieru-lui general Averescu cu vechile par liric, ținem sa observăm că* reprezentanții »Ligei Poporului“ nu’si intemiciază forțele și drepturile lor P« nici o combinațiune de asemenea soi. Indiferent de aceste relații, dar pătruns de necesitele* Uuagiei generale, președintele „Ligei Poporului este convins că e dator țârei Ș» Coroanei sa se pană la dispoziție încrederea și iubirea ce a dobândit din periei poporului, și care in afirmenn alegeri seamaudesiei di« nou c» o adevarats indicație, pentru a asigura in aceste vremuri grele înfăptuirea desăvârșită a umbrei «eționale; reorganizarea viaței econoatica. orâia«« ?» armonia ?veiv. ‘ ;V.' ■ \ >r. r »«ss*'-*.. QțȘBțp xr. &". Direcțiunea Liceului Internat "din Iași roagă pe toți părinții și tutorii legali și elevilor, foștii elevi ai școalei deveniți rașiori, părinții foștilor elevi, profesorii pensionari și pe toate persoanele și instituțiile, care poartă interes acestei școale să binevois sau a ne comunica de urgență, dacă doresc a face parte din comunitatea școlară a Liceului Interni . Totodată mii roagă pe toate pergeante menționate mai sus să binevoiască a *<-. întruni Duminică 15 februarie a. e, ora 10 jum. în localis Liceului pentru alegarea comitetului școlar. * «truwmeasa* După contractul de nace su care sa intors Apponyi si Pesta, Ungaria rămâne numai cu lf jadeț«s in mărime de 97 000 Ion. pătrați, bătute de rtisboî« *ve* 325 000 km. pătrați și al milioane locuitori. Numărul locuitorilor si vatischini nu mai dft 7 milioane. Mai bine de două milioane de unguri vor rămiunea sub stăpânirea Românilor, Sârbilor și Cehilor. Sunt insă foarte împrăștiați in aceste state, fie ca funcționari, fie ca muncitori prin orașe; așa că nu vor putea forma in viitor un element prea primejdios pentru stat. Singuri săcuii din Romania sunt mai nimăroși și iocitesc la cl&Ua. O politica cuminte ii va impretiai insă și pe ei cu statul nostru. Aatâ noapte in strada Gh. Mârzescu n’a găsit 6 copiii in vârsta de 6 luni, și înfășurată moșeai in Haită' sării. Hfbatul Universitar din Banurești, a acreptat tranafirarea in Buanregti a d-nor Iusniiu Teodoresan și Firsti, profesori la Universitatea din Iași, și Mulțumită destăinuirilor făcute de banditul Motoriu, poliția a arestat azi pe autorii unei crime, remisa acum trei ani, pe soseaua Iași Podul Iloaie. Era un grup de membrii ai „târnei Conștiinței Naționaleu au pornit la regie, și aci au smuls drapelele roșii din ateliere și le-au înlocuit cu drapelul tricolor. S'au rostit și numeroase cuvântări. Aui un număr de lucratori sint dimliști, nu fi au prezentat la lucru, nizumndu -se, la Banca Leul In uma din numerile noastre viitoare, vom publica o complectă dare dist samă asupra infamei insectiiisti-maiîă de către marghilomaniștii drohoieti, in contra distinsului nostru atuto d. Ernest Canano, șeful partidului democrat din Dorohoi, iar Justiția și-a spus ultimul cuvânt: calomniatorii au fost demascați Aflăm că instrucția in afacerea fostului prefect Rang, a fost terminată și dosarul a fost înaintat primului procuror pentru rechizitor. Fabricele de hârtie și de celuloza din Suedia primesc mari comenzi din America, unde tomatul și tirajul ziarelor americane eu crescut, mult în urma răsboiului D. Iran Mannas iicumiiet in dreys de I« Universitatea din grefier la Curtea ■ de Apell««i a cerut înscrierea sa ca articat definitiv in Baron loesl Conaülul h’« întrunit și i'a admis inecrierea, Arttat d»înirene«^ succes in noua raviera cu a subrău gât. H. U. S La direcția regională Regiei fiind vacante cAtiva sporit do » lapiegeți, doritorii sunt rugați s înainta cererile stradela Albă 4. Re primesc numai bărbați având «« puțin! »Insa liceale gt m.regulă cu situiția «idtaräi AVIZ. — Aduce« «uiți".grânța d-lor jucători ai materiai statului, ca dacă panii fu /.iufi de if* crt, nu vor ridica loturile clasa via, nuio*rfie 3.7959 a 8902 A. 11158 C. 1.1158 B. 11748 B. 11748 D. 11.<18 C. 13231 A 13331 D. 13393 A. 13398 K. 1340OA. 13400 H 13611 K. 15239 F. m. Mert. 53617 A. H cârur tragere «re ioc 3# 17 ort., bitetul« vor fî vândute, dosinil .stteatofi ufvănd nici un drept a raUîdîlatie IC Stă Bilwa Lups OBehay». Pitre Fairs? 19 EVENIMENTUL Legea chiriilor CE CUPRINDE NOUL PROECT Toate cxtractele de ínobbliere verbale dau suma pentru locuință, exercițiul uniei profesiuni sau comerț sa prelungesc până la 6 Mai (2B Aprilie) 1923. Contractele iodeiata începând da la 1i Mai 1920, existenta la promulgarea legei, sum nule indiferent dacă Jilgataru» din aceste cenimele este proprietarul situat al imobilului Bau «Ital. Ba era aptea să 80S 8&rl au conStst da bană voa imobiui. Chiriașul ara drept, chiar dacă a ranunțat in fața justițial, ai anunța pa proprietar au o luna meinte da Lt Gheorghe ea Înțelege să rămân ft in imobil, plătind chiria din 39îfi Beneficiază de prelungire și contractele fânute sub ocupație Chiria va fi ridicată lesă la om c are era in 1915, la sara se vor striga aporurile recpaetive. Dacă iiKubind vă «vei nevoe de repdi&țibiți, a sărut valoare va fi mai mici da «St chirifi anualâ, proprietariiî »Eto in drept cu prinlirln tn spor de 15 la suta din valoarea reparați* anilor. Uscă valoarea o egalii »au mai mare da cât chiria pe an tui, proprietarul este în dr«pt a pretinde u» spor da lf» la sută anual din va o ti ras chiriii. Aceste sporuri se vor da după ce eu vor fanig reparațiile. Proprietarei care locneștă intr’un imobil Închiriat, va putea obliga pe chiriașul eâa că evsonerol apartamentul celor sapi m să-i poată folosi al însuși. Proprietarii cari vor bentficia da această dispoziție vor trebui să leaoiască la imobilele precante cal puțin 3 ani Chiria poate fi sporită cu 40 la sută pentru chiriile ce nu 3000 își anual, și 50 la sută trec de pentru <?ite ca trac de această mini Pentru prăvălii, magazii, depozite de comerț, hoteluri, hambare și orima local de omesti, sporul va fi da 80 la sută, Âosat spor se caicusima la chiria din ‘2f1 Octombrie 1915. Chiriașii acri au contraots o» o chiria sa ai »are decât «aa din 20 Octombrie 1915, plus sporul legii, se descarcă de obligațiunea plății chiriei, făcând inchirie forului oferta reala a chiriei constatate di 28 Ostembrie 1916, plus sporul. Noifisai’pe din parte proprietarului «a preinde sporul, se violase cu 2 luni înainte de fiecare câștiu, iar chiriașul e dator, dacă nu să înștiințai» pa proprietar, accept?, in termen de 15 zile. Toți posesorii da imobila urbane spun datori, in termen de 30 zile dela promulgarea legei, câ utere spre ischiriere modperiîe ce au disponibile, fie mobilate sau nemobilat». Aceasta dispozițe privește pa toți, proprie t»ri ga« chiriași. Vor fi scut.fe« de inchiriera obligă' Viie cai Suiii : si Trei nemere pentru o parsoană. vei Patru camere, pentru, o familie de 2 persoane 3) Cinci camere pentru o închise de 3 persoane . 4) Hasse camere pentru orima farmilie mai numeroasă Se vor scuti da in chiri rea obliga, tune imobilele și apartamentele di splibile, dacă posesorii tor vor depune in folosul cosunei respoative o sumă egală ca odată și«»ut‘te valoarea lor locativă, Anaare, funcționarii superiori l’oliți*', &’au întrunit la o agapă in &i tildă, pentru a serbatori pad Marea, directorul Prefschard, care a implint un an de la intrarea sa in funcțiune Au parti o pat d, Lobau, Precet da Polițe; Știabai inspector; tot> to ratuarii stucționari superiori și d. Coloneș, «jutor da comandant de sergenți. Au rostit anvanturi d-nii L.hac, Știntei, Comituții și d. Colonaș Toți au molivât activitatea «lavatati a d lui Marc», și au relevat colegialitatea ce doiau est« ux. 1» Prefectura do ltr Uție, ea utila* dorință de - și face datoria. A răspuns d. Marea, mulțumind și arătând că dorința na nestrămutată aste a-gi fals datoria in chip devotat. Agapa a continuat un timp, într’o atmosferă de mare dragoste Un erou nedentor ți călător prin pârtiile politice îșl Ifoșește inteligenți atăcând profesorii de la Liceul internat și in special pe d. Bâdârăn E intereeaat cum stribua acrat domn altora scăderile caraesterului său, de aceia vorbește de: etape, aventigii poUtieo, di evoluți spre un partid ori Hitu! eto Cam o fi ere eístóien! oficiel. eä a tea de vorbă cu acest ilustru profesor*advirent fi * Om ds far&sier, ci«« la 26 *tiS.ț .dovedește ni ere *««»•» viitor, acura uând^imniimi partidelor politie» a spes-tt. ponaie. pmtet: Firul telefonic Iași-București pe ziua de astăzi este deranjat de la Buzău înainte* a»*«ui*j5s*fcvjM«mwwtttwicmwMmmiwewiiw^imv.^MaamiMMatwiHMaitiwewmiaww^ UCIHEîTîft „SIDOU“ Fluture de noapte (LA PHALENE) Celebră drauiu in 5 colonsle cote, al etern mlâdistorului da safiete ^Hanry Bataille. Interpretarea «ea ui*l ideală di« oH îuale șapte stanțiuini ala div!»»l iiYUA BOR ELLY *:■ [UNK],* eKi WSKS J5a5a*~.T.ia..I^«I»^«I^ Ultima Ori — Prin fir telegrafic — Guvernul demisionează J-ipof guvern 5)isoîvor ca GomerHer București 13 Februarie. Se știe ea 1-nli Take Ionescu și general Averesen au fost primiți alaltă orî în audiență de M. S. Regele. In urma acestui fapt, in cercurile poltice din Capitală se dă ca sigură schimbarea imediată a guvernului și constituirea unui nou guvern, sub președenția d-lui general Averesen, in care vor intra d-nii Take Ionescu, Toma Steffen și C. Banu. Va fi un guvern de concentrare, iar Camerele se vor disolva foarte curând. . Desscofd mtf8 Franța și Anglia București 13 Februarie In edicatia extrudărilor, o neînțelegere ne pare că sa ivii între Anglia și Franța. TELEGRAMA din București »o sită k Cinema „Sidoriu Iași.--In în rosa marelui supanB, obțînut cu filmul „Inimă Zdrobită“ (Ploart), cu FrsnMsca Bertini, cea mai recenta producție a anului 1919. Filmul va mai rata in Capitală pătrâ Jai 12 Februarie, voi îngriji deci a-l «padua la timp pentru s-l putea programa la Iași cu începere de Luni 16 Februarie 1920 la Cinema „Sidoli*. CMitvixvtw» Serbarea Unită la institutul „Kernvanir (Urmare și sfârșit) E drept că, pentru acest «sare act de dreptate națională, pentru noi popor sale,cuprins intra cele duă inarătății lacome,■ Austria și Rasia, care azi 7 w prăbușite la pămănt trebue să educesa astăsi, plini de smerenie, inchinadunea noastră recunoscătoare către Dumne eseu, care ține in venile lui destin»!» popoarelor Ne putem întreba Insă, nu fără oarecare mândrie națională. Cui datorăm oare, pe lângă Dumnizeu, care puterea ne-a ocrotit, această uriașă faptă pe care o sărbătorim £ stă*î ? Negr eșitisă in primei rănci și mai alea țăranului puger, care in toate vremurile au tcătuit grosul oștirei naționale și la ori co cess de casapână pentru țară și neaua a vrut să lase coarnele plugului poarta b Înșfăca armele cu care să facă preașoft prin dașa asm. Cinta și adult&ținne lui „talpa țârei“ caia î’a nuchit, Mihalache Cogâlniceana, talpa țârei in vreme de pneo oa și ’n vreme ds rft.sboi. Sa datorește fată întregului popor român, pare de sus pftsâ jos, dans „volidinia pana isopiucă“ a adus jartfe în sala de sânge, leefimi și u>udă necurmată, pe altarul războiului nasmasțional. Nu sași puțin in să datorăm recunoștință femeei românce, cari a știut au instrflețiae să pa ostași, »a ție trasi în «netul lor givi,sufintul patriotiamatai, chiar atonei când el începe» să ce elaxina ia euifidele »laice, femeia cari, și știut să vegheze la căpătâiul sfiniților din râsboi, să se aliae euferințelor #Si iaMrbistia 4e omite opt ia svipia .maul, Nn mici fost rolul femeilor nnmive, chiar Și a Ligimelor, ui această tspanufiură Brts.‘se tragedie, care Ce deshuijau pe îi a par Răratenului imim neg». letori« va Horme nare a fi,stenutl touttu româneai ia latra&blpsree v»gu lai nouți’a Beeai«i*. Nte va uit» tttea, negreș’t est pomeneasüS de «cea modestă eroină, mâieaf&jli» milionul țârânistiei: EceteriB». Tinăoria, »»»« supAfisâ di na îSCi» zizî AS psivioliss * fegsisi să-și pse tunica și chipiul de ofițeri ț cu sebis in vânt, in frunte* nani pluton din regimentul 18 Qin’s, să ne repadă amprs dușmanului, căzănd «ab ploîsia du gloanțe. Iar «stări, mormântul ei modest din cosmnnu Volea Glodul«", din județul Futufi, este un loc de glorie pentru neamul românsasa și poate fi oricănd iivor de inspirațiune la fapte mai pentru voi, tinerele genarațiu vii, care abia vă ridicați de pe băncile șoalei Dai și ’n lașul nostru, pildă vegaioă de abnegație și de devotament pentru Ură, va rămânea chipul gretei „viteje/Toriăncnțâ“, cum î r tistaj«state» S» Regina, doamna Coatu, oara in indaplinirea ,sa? viciului ei d« isfireaseră de la triajul de la gară și cf.b obii Majestăței Sae Regi»», a căzut on și stătea alteia secerată de nemitota boală a tifosului exantimaatic, ,Și câte alta cazuri de superb sacrificiu pentru neam din partea ieaseoi roiasca, vor rămânea pofta pentru totdeauna murinosante in marele sliușhmnt, care ne a cutremuri pe toți și toata In ’anii da restriște 1917 - 18 lu această «i sfântă pentru toți Românii, se cuvine deci, să nu inălțăm găndurile pănă În treptele tronului, până l» ace» î«mm nobilă și generoasă, tovarășa de suferință a regatul nostru și care a împărtășit toate durerile noastre ari iufagii unde se adăpostise un întreg popor cu pribegie. Sa spuneți daci dragi ele?« Int’un glas, din inimile voastre curata și nevinovata, sa trăiască Măria ca Regina tuturor Românilor, nora de caritate cea mai neadormită in vra»,«s răsboiului, șoimii, răniților, iar «stări ocrotitoarea «ămenilor orfani râmași pe urea« »«estul cusmpiu râsboi de întregire naționala. II SPECTACOLE LA CINEMA ELISABETA. Aetăsi in matuiatu'i și math h» repriamată a trs'A «ei*!« din „JUDEX“, Cavalerul Draptăței. Sâmbătift !4 gi Damiasna 15 Februska, atht in «autinaurl «at §1 seara /fipsre fu pauza «mut* d. Cai suBobt in repeate e sakv ersatli op«rîpă. LA CINEMA SIDOLI mUch aâă*i „FLUTURE DE NOAPTE“La Ffiaie»P), celebra draasft fn 5 oo pBnt* act», un etern al Schetorului da «urlete Henry Batallie. interpretar«» la« «írd ideală din alții*»«!» șapte övem țuți ale divinei ».YDA BORELLY. La CINEMA MODERN, lilterexrt „FEMINA“, mare dramă «emis nemala iii n Răte, jnea ta de „Itfelift ALuira aV» Msn«i«î. A ««at filai «e readusa «lups ftSBssrofis* aerers «a «ami essrnfiau si ss ă* rsp?85«ate »iusii ? sfit,