Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)

1919-10-19 / nr. 193

K*«8<*»9*» Redădu­și 1%dm\tv\shaUa I­A Ș­I PIAȚA M­IREI tamimimsamsi 25 Bani Organ al partidului Gonsertator F­APTELE Nu există om in curent cu ce s’a petrecut in viața politică a ță­rii acesteia, care sa nu știe cărui partid aparțin faptele. Toată lu­mea care cunoaște personagiile politice ale țarilor de pildă, că Unirea, acestora știe, împroprietă­rirea și secularizarea averilor mâ­năstirești nu revin liberalilor (a­­dică roșilor din Valahie»). Cine nu știe de pildă că iar proprietă­rirea de la 64 nu-i opera roșilor! Cine nu știe de pildă că seculari­zarea e opera lui M. nu. Nu fost a oare ei, Cogălnicea­­omul cel mai prigonit de către roșii. Nu se știe oare­cum in 1866 11 persecutaui și'l alungau. Putut­ a oare vr’odată veîul acesta, căruia Romînie» îi datorește insăși ba­zele ei politice și culturale de azi, să se isi miște in Romîniea lui Brătianu de la 1866 in­coace ? Și acum citit» reclamele și ma­­nifestele liberalilor către ța­ră. Ei spun Românilor că s'nt făuritorii României trecute ca și a celei pre­zente. Româniiă trecută de la 1859 - 66 — e opera a doi oameni, cari au fost democrați, ce i drep­tul dar nu aparțineau acelora cari acum­ îi revendică. Acea Românie e opera lui Cuza și Cogălniceanu. Ori acești doi oameni, cari au avut mai mult a sângera tocmai din partea acelora cari azi vendică și pe ale căror fapte ti re­vor să la treacă la răbojul partidului liberal national, n’au fost liberali in interesul de azi al cuvântului. Ei au fost democrati dar anti-li­­berali, anti colectiviști. Aici doar stă și pricina pentru cari au fost prigonit»,­­ cum știm cu toții. Se știe și toată lumea știe că atât Romaniei Mare de azi, cât și votul vorbesc și împroprietărirea e opera tuturor românilor cari au fost pentru realizarea idealului national. Conservatorii naționaliști, naționaliștii, toți au fost pentru aceste revendicări. Ce Dumnezeu ! Parlamentul, in direcțiea aceasta, după dorința manifestă a Regelui, a juc­at doar aici la Iași sub ochii noștri. Aceasta nu se poate tăgădui. Ori ei, liberalii, publică manifeste către tară in care den­at­urează fap­tele istorice. Regele insuși a dez­mințit aceste rodomontade. Lor nu le pasă; ei mint și mint intr’una. Fapte insă ii dezmint pe fie­care z. Și'n fata lor... minciuna dispsire. Făgădueli­i d-lui Mărzescu Ale d-lui Gh­. Mărzescu, pe cînd era ministru de interne. Ce na fă­găduit atunci d. Mărzescu ? O fă­găduință insă mare, pe care a fa­­cut'o cu toată solemnitatea cuvenită, ne putem uita și de aceia este foar­te nimerit astăzi, să ne ocupăm de dînsa. Ea privește in special pe ma­gistrați și avocați. Este vorba de restaurarea Palatului Administra­ții­. B. Mărzescu făgăduise că pă­­nă'n toamnă Palatul Administrativ va fi restaurat. A trecut primăvara și vara ministeriatului de interne din România Mare a d-lui Mdr­­zescu și iată ne in toamnă și Pala­tul, sermanul Palat Administrativ e in cea mai deplină ruină. Făgăduințele „fiului­ lașului“ au curs cu miile pentru nenorocitul a­­cesta de oraș. Nu se poate insă că lașul n’a fost dotat, spune nu i s’a dăruit ceva de către d. Mărzescu. Sunt nenumărate făgădueli pe care le’a făcut, foarte convins că nu se va ținea nici­odată să le în­deplinească. Beția puterei Bella nu e numai de un­­ fel. Unii se îmbată de farmecul unei priviri fe­minine, alții de splendoarea unei pri­veliști pitorești, alții de armonia unui acord muzical și așa mai departe. Liberalii se­ îmbată de putere. Boala aceasta, beția puterei, a devenit cro­nică la adversarii noștri. Dar cu totul in lumea aceasta și această metochnă evoluiază. Înainte vremie, când politica se făcea de un număr restrâns de cetățeni, când un ministru putea satisface interesele partizanilor săi, prin numirea unui ginere in slujbă, prin mutarea soa­crei d-lui X in orașul ginerelui, prin... dar care nu putea face și desface un ministru ?, puterea avea far­mec. Bacă Nicolae Filipescu a fost așa de puțin timp ministru in această țară, care a avut in fruntea ei pe Radu Mihai, G. Bem. Teodorescu, Al. Constantin­escu P, e că ilustrul dispărut avea oroare de mărunțișu­rile calităței de ministru Filipescu nu voia să se ocupe cu satisfacerea intereselor partizanilor. Nu pentru acest lucru lupta el in țara aceasta. Astăzi insă, când massele profunde ale poporului au fost chemate — sau vor fi sus alt guvern —­ la viața politică, ce însemnătate mai poate avea și cat mai poate cântări inte­resele de club ? înainte vreme politicianii răspăn­deau fagădueli in dreapta și in stânga, pentru că „cetățenii“ erau puțini și putea­i sa-i ademenești, vorbindu-le la ureche de interesele lor personale. La Vaslui sau Fălticeni te pu­teai alege senator ta 40 - 50 de voturi. Dar astă­zi ! Nici nu mai incape vorbă de așa ceva. Și totuși liberalii nu se vindecă de ltția puterei. Atât de înlănțuiți sunt de această boală, ia­căt ei guvernează și din opoziție, sau guvernează­ prin procuriști, cum fac, de alt­fel, chiar acum. Bacă metodele politicianiste vechi dispar, spulberate de vântul viforos al vre­­milor m­oi, liberalii tot să mai im­­bată de putere, pentru că, pentru dânșii, puterea și a păstrat farme­cele. In adevăr, de ce se’ndeasă la putere adversarii noștri ? ca să a­­ducâ pre un program politic la in­deplinire ? Nu. Programele au fost totdeauna pen­tru liberali o formalitate plictisitoare. Au avut unul la 1892 și­­ a stat înmormântat in cartoane 30 de ani. Nimeni nu mai pomenea de el. Astăzi liberalii, prin­cipii Geor­­gel Mărzescu și I. G. Buca, au copiat, după niște ciorne ale d-lui C. Stere, un program. Acel pro­gram a fost publicat, cu bare care fast, in coloanele „Viitorului“ și ,,Mișcărei“ și apoi a fost înmormân­tat cu toate onorurile, unui așa si­mandicos defunct. Ați mai auzit, măcar odată, po­­­menindu­se de actualul (?!) program al liberalilor ? Atunci de ce urmăresc puterea au atâta ferocitate caniba­lcă ? Pentru că, la adăpostul ei, domnii aceștia iși fac trebușoarele. Nu-i vorbă, di­minutivul nu e la locul lui, pentru că aceste „trebușoare ” sunt niște vaste panamale, in stare de a face să roșească până și pe... ruși, cari nu prea roșesc. Fiind la putere, au grija să sal­veze întrucâtva aparențele, ordonând urmăriți „deforma“ împotriva ban­diților, dar cercetările judecătorești durează așa de mult, până când vălul uitarei și „mușamaua“ națio­nală1 acopere și pe făptași și fap­tele lor. Iată limpede, ca lumina zilei, de ce beția puterei a devenit organică la liberali, Informații In vederea luptei in contra actualu­lui regim anticonstituțional și alegerilor ce dânsul înțelege să prezideze, vor a­­vea loc mai multe întruniri publice in toate capitalele de judrțe. In cursul săptămănei viitoare va avea loc la Botoșani o întrunire a partidului conservator-­naționalist la care va par­ticipa și D-l D. Greceanu, fruntașul con­servator naționalist din Iași, iar in cur­sul săptămănei viitoare va avea loc o mare întrunire publică, cu delegații de la Dorohoiu și Fălticeni care va fi pre­zidată de D-l Take Ionescu. , Congresul „Ligei Poporului“ es­te convocat pentru ziua de Vineri 24 Octombrie st. n. la­ București. Congresul se va ține in zilele de 24, 25 și 26. Președinții comitetelor­­ județene ale „ Ligei Poporului“ vor primi instrucțiunile necesare. Se vor face alegerile ? Până azi au anunțat abținerea complecta de la alegerile pentru Adunarea Constituantă. 1) »Liga Poporului“ de sub pra­­știdîrea d­lui general Averescu. 2) Parțialul Conservător Naționa­­l»31 de sub conducere» d mitui Ta ka­i diesen. 3) Partidul Național al Români­lor Bucovineni. 4) htreaga opoziție din Basara­bia, grupată in jurul d lor dr. Ca­zăcu și Vladimír da Harța. 5) Partidul socialist din vechiul regat. 6) Partidul socialist din Tran­silvania. 1) Partidele naționalităților din Bucovina. 8) Partidul­ țărănesc de sub con­ducerea d-lui Epeche dela Olt. 9) Partidul Muncii de sub con­ducerea d-lui Traseu-Iași. Afară de aceste abțineri ,oficial declarate, se așteaptă hotărârile de abținere ale :­­) Organizațiilor răzlețe socia­­ •iste din Basarabia. 2) Partidelor naționalitaților din Basarabia. 3) Organizațiilor socialiste din Bucovina. Eri părintele la ora 4 a încetat din viață Dum­trie Garofeșinu, in e­tate de 82 ani, DUMINICA 19 OCTOMBRIE 1919 0 serbatoare in teatrul românesc — Inițiativa d-l ui T. T. Bu­rada — Pentru a sa sărbători primul cen­tenar de cănd s’a jacat in Iașî cea dintăi piesă in limba romănească, va avea loc o festivitate la Teatrul Na­țional. Intr’adevăr Ț Pentru comemorarea acestui fapt istoria din viața noastră culturală, dl T. T Burad» a luat a­­supra,d sala inițiativa de a se repre­zenta pastorala „Mirtil și Hlop“ a lui Gheorghe R­ache, care acum o setă da ani s’a jucat pentru i­răia oară in Iași, in limba română, da cătră artiștii­ b­oieri de pe vremuri in prezența Mitropolitului Veniamin Costache. Dl. T. T. Burada a cărui dragoste pentru trecutul nostru cultural nu cunoaște l­ mită, a comandat costu­mele și decorurile epopei, montarea și interpretarea pentru ca pastoralei lui Asache să se redea in forma pri­mitivă de atuncea. La această inițiativă naț­onală d-la­ T T. Burada, — care, din mijlo­­a­cele restrânse ce are suportă toate cheltuelile, singurul dintre artiști ie­­șeni cari pănă­ astăzi s’a oferit a’i da tot concursul a fost dl Gh. Căijă, care s’a pus la dispozițiunea d-lui Burada de a’i­mplesai munca ce ne­ces­tă această reprezentație. Ne facem o datorie de buni ro­­mini—care poartă dragostea cuveni­­tă manifestărilor de ordi­n și artistic pe tărîmul național, cultural atră­­gînd atențiunea confraților noștri a­supra insemnătăț­i ce o presintă a­­ceastă reprezentație comemorativă pentru ca făcînd propagandă prin zi&ra să cheme la acest important pa toți ieșenii eveniment la se sra reprezentației. Vom da la timp toate informațiu­­nile ce se vom mai cunoaște relativ la montarea­­ pastoralei lui Asachi.^ Duminică 19 Octombrie st. n. va avea loc logodna d­rei Eugenioa Ne­­culeu fiica d­lui profesor Ion Nepa­­lau din Osoi cu tânărul Ohanschi fiul fabricantului Constantin de tera­cote Carol Ohanschi Iași. _____­­ Cursurile liceului „M. Kogălni­­ceanu“ din Str. Carol 23 Iași au inceput. Se primesc i­acă înscrieri atât pentru cursurile de fete căt și pentru cele de băeți. „Rticiama americană da la Iași“ Un domn , ducăndu-se la berăria Azuga, și cerând să i se servească masa, i s’a adus ceia ce a dorit. Dăndu - se șervetul cu care să se șteargă, nu cu puț­ină mirare văzu alien­at că in loc de h­rrta subț­re obișnuită, de când cu râsboiul, a înlocuit șervetele de olandă, care e o hftrițe mai lucitosre, mai groapă. Constată in urmă că șervetul in chestiune era cartonul cu fotografia d-lui Gh. Mărzescu, când dat liberal la iași și „ministru de interna guvernul Român­ei- Mari ”. El a car in tonul cu fotografia sn chestiune și care se poate găsi ori­unde, in toate ungherele din Iași, pretutindeni Desigur că mâni, reclama va fi și mai atrăgătoare D. dr. A. Rătișan a fost lovit de o durere sfâșietoare. Fiul său, Mihai Răuvan, in etate de & ani, a decedat subit la Paris. Transmitem nemîngîiaților părinți expresia adâncilor noastre păreri de rău. D­­l. Periețeanu, directorul­­ general C. F. R., a înaintat un raport rulul lucrărilor publice, in care ministe­pune nevoia sporirei tarifelor de se ex­cută­tori pe C. F. R. intr’o proporție care pe deoparte să sporească mai simțitor veniturile căilor ferate și p­e de alta să stabilească o reală deosebire intre clase Noua sporire a tarifelor se va face pentru toate clasele. Nu s’a stabilit proporția, întrucât mi­nisterul lucrărilor publice a cerut di­­recțiunei generale C. F. R. oarecari pre­­ciziuni complimentare asupra modalită­ților acestei sporiri. Inserții și Reclame pagina 2­ a 1 lea rândul Un număr vechiu 50 ba#.: Societatea Ortodoxa a Femeilor din Romania Mare ALEGEREA ȘI SFINȚIREA LOCULUI PE CARE SE VA ZIDI BISERICA VLOMUf flEMTALA DE LA MARAȘEȘTI Pentru pomenirea biruinței purtată de oșt­rea noastră, prin lupte sân­geroase asupra dușmanilor, pe valea Siretului, la Mărășești, se va ridica O" Biserică măreață cu morminte, vn oara vor fi adunate a fi păstrate osemintele eroilor noștri. „ In acest scop, s’a alcătuit un Co­mitet, cu însărcinarea de a aduna fon­duri­e«pantru zidirea acestei biserici. Și pentru ca lucrările să înceapă căt mai curând, s’a găsit,cu cale, ca o delegație compusă din I. P. S. Me­tropolit Platon al Moldovei, însoțit de P. S. Episcop Theodosie al Ro­­­manului, doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino, președinta Societăței Or­todoxă, d. C. Balș, membru al com­i­­siunei Monumentelor istorice, dl in­giner N M­olescu de la căile ferate, unul dintre eroii de la Mărășești și alți membri din comitat, să meargă la fața locului. In ziua de 8 Octom­brie, intrunindu se la Mărășești, au fost intimpinați de autoritățile județu­lui Putna, de numeroși preoți, de pri­marul comunei și mulți săteni, cu care au mers la locurile, u­nde s’au petrecut cele mai grozave lupte, și s’a ales loc, pe dealul din fața gar­ei, pe care IPS Metropolit, îmbrăcat cu veșminte arhierești, l’a sfințit, in­­figănd Crucea de fier și Steagul țarei. Cu această ocazie a citit următoa­rea rugăciune : „Dumnezeule Atotputernice, Im­­„pârate și Doamne, oare stăpânești și „hotărăști soarta popoarelor ! „Precum totdeauna ai condus la „biruință pe strămoșii noștri asupra „vrăjmașilor, așa și acum, in vremea „marelui râsboi, făcut pentru drep­tatea și libertatea neamurilor, ai în­tărit oștirea noastră cu vitejie, care, „biruind pe dușmani, a desrobit pă­­­măntul românesc și a unit intr’o „singură țară neamul nostru, inplinind »dorința de­­ veacuri a strămoșilor „noștri, sub glorioasa domnie a Mă­ritului nostru Rege Ferdinand I. „Pentru toate binefacerile ce ai re­­„vârsat asupra noastră, ce Ți vin a­­„duce Ție ca prinos de recunoștință ? „Căci tot ce avem, de la Tine­e! „Dar, in fața milostivirei Tale către „noi, vom urma pilda strămoșilor m ntfștri, care, pe locurile de luptă, „drept mulțumire, ridicau biserici „spre sUra Ta și pomenirea vitejilor. „Și aici — la Marășești—pe valea Si­­­retului, ostașii noștri, luptând cu o „vitejie nu­mai pomenită, a sdrobit „truda dușmanilor, oprind năvălirea „lor și punându-i pe goană, i-a făcut „să înțeleagă, că „p’aici nu sa trece“ „și nu s’a trecut (Va urma) ubținerea opoziției din Basarabia In Basarabia s'a abținut de la a­­legeri întreaga opoz­ție formată din 30 partide politice dintre care ci­tăm: Partidul conservator socialist, Partidul liberal reacționar, Partidul proletar latifundiar, Partidul muncitorilor democrați, Partidul Liga poporului de sus, Partidul d­lui dr. G. Cazacu, Partidul d­lui Vladimir Herța, Partidul d­lu Văzante. Partidul muncitorilor din ostroa­vele Basarabiei. Partidul democraților de peste Ni­­­stru etc. Alte douăzeci de partide se vor obține zilele acestea. încetarea starei de război Paris 18 OT. Starea de război se desfimea­­ză de la data de­ 15 Oct. Puterea civiă a reluat serviciile în toate direcțiunile.

Next