Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)
1919-10-19 / nr. 193
K*«8<*»9*» Redăduși 1%dm\tv\shaUa IA ȘI PIAȚA MIREI tamimimsamsi 25 Bani Organ al partidului Gonsertator FAPTELE Nu există om in curent cu ce s’a petrecut in viața politică a țării acesteia, care sa nu știe cărui partid aparțin faptele. Toată lumea care cunoaște personagiile politice ale țarilor de pildă, că Unirea, acestora știe, împroprietărirea și secularizarea averilor mânăstirești nu revin liberalilor (adică roșilor din Valahie»). Cine nu știe de pildă că iar proprietărirea de la 64 nu-i opera roșilor! Cine nu știe de pildă că secularizarea e opera lui M. nu. Nu fost a oare ei, Cogălniceaomul cel mai prigonit de către roșii. Nu se știe oarecum in 1866 11 persecutaui și'l alungau. Putut a oare vr’odată veîul acesta, căruia Romînie» îi datorește insăși bazele ei politice și culturale de azi, să se isi miște in Romîniea lui Brătianu de la 1866 incoace ? Și acum citit» reclamele și manifestele liberalilor către țară. Ei spun Românilor că s'nt făuritorii României trecute ca și a celei prezente. Româniiă trecută de la 1859 - 66 — e opera a doi oameni, cari au fost democrați, ce i dreptul dar nu aparțineau acelora cari acum îi revendică. Acea Românie e opera lui Cuza și Cogălniceanu. Ori acești doi oameni, cari au avut mai mult a sângera tocmai din partea acelora cari azi vendică și pe ale căror fapte ti revor să la treacă la răbojul partidului liberal national, n’au fost liberali in interesul de azi al cuvântului. Ei au fost democrati dar anti-liberali, anti colectiviști. Aici doar stă și pricina pentru cari au fost prigonit», cum știm cu toții. Se știe și toată lumea știe că atât Romaniei Mare de azi, cât și votul vorbesc și împroprietărirea e opera tuturor românilor cari au fost pentru realizarea idealului national. Conservatorii naționaliști, naționaliștii, toți au fost pentru aceste revendicări. Ce Dumnezeu ! Parlamentul, in direcțiea aceasta, după dorința manifestă a Regelui, a jucat doar aici la Iași sub ochii noștri. Aceasta nu se poate tăgădui. Ori ei, liberalii, publică manifeste către tară in care denaturează faptele istorice. Regele insuși a dezmințit aceste rodomontade. Lor nu le pasă; ei mint și mint intr’una. Fapte insă ii dezmint pe fiecare z. Și'n fata lor... minciuna dispsire. Făgăduelii d-lui Mărzescu Ale d-lui Gh. Mărzescu, pe cînd era ministru de interne. Ce na făgăduit atunci d. Mărzescu ? O făgăduință insă mare, pe care a facut'o cu toată solemnitatea cuvenită, ne putem uita și de aceia este foarte nimerit astăzi, să ne ocupăm de dînsa. Ea privește in special pe magistrați și avocați. Este vorba de restaurarea Palatului Administrații. B. Mărzescu făgăduise că pănă'n toamnă Palatul Administrativ va fi restaurat. A trecut primăvara și vara ministeriatului de interne din România Mare a d-lui Mdrzescu și iată ne in toamnă și Palatul, sermanul Palat Administrativ e in cea mai deplină ruină. Făgăduințele „fiului lașului“ au curs cu miile pentru nenorocitul acesta de oraș. Nu se poate insă că lașul n’a fost dotat, spune nu i s’a dăruit ceva de către d. Mărzescu. Sunt nenumărate făgădueli pe care le’a făcut, foarte convins că nu se va ținea niciodată să le îndeplinească. Beția puterei Bella nu e numai de un fel. Unii se îmbată de farmecul unei priviri feminine, alții de splendoarea unei priveliști pitorești, alții de armonia unui acord muzical și așa mai departe. Liberalii se îmbată de putere. Boala aceasta, beția puterei, a devenit cronică la adversarii noștri. Dar cu totul in lumea aceasta și această metochnă evoluiază. Înainte vremie, când politica se făcea de un număr restrâns de cetățeni, când un ministru putea satisface interesele partizanilor săi, prin numirea unui ginere in slujbă, prin mutarea soacrei d-lui X in orașul ginerelui, prin... dar care nu putea face și desface un ministru ?, puterea avea farmec. Bacă Nicolae Filipescu a fost așa de puțin timp ministru in această țară, care a avut in fruntea ei pe Radu Mihai, G. Bem. Teodorescu, Al. Constantinescu P, e că ilustrul dispărut avea oroare de mărunțișurile calităței de ministru Filipescu nu voia să se ocupe cu satisfacerea intereselor partizanilor. Nu pentru acest lucru lupta el in țara aceasta. Astăzi insă, când massele profunde ale poporului au fost chemate — sau vor fi sus alt guvern — la viața politică, ce însemnătate mai poate avea și cat mai poate cântări interesele de club ? înainte vreme politicianii răspăndeau fagădueli in dreapta și in stânga, pentru că „cetățenii“ erau puțini și puteai sa-i ademenești, vorbindu-le la ureche de interesele lor personale. La Vaslui sau Fălticeni te puteai alege senator ta 40 - 50 de voturi. Dar astăzi ! Nici nu mai incape vorbă de așa ceva. Și totuși liberalii nu se vindecă de ltția puterei. Atât de înlănțuiți sunt de această boală, iacăt ei guvernează și din opoziție, sau guvernează prin procuriști, cum fac, de altfel, chiar acum. Bacă metodele politicianiste vechi dispar, spulberate de vântul viforos al vremilor moi, liberalii tot să mai imbată de putere, pentru că, pentru dânșii, puterea și a păstrat farmecele. In adevăr, de ce se’ndeasă la putere adversarii noștri ? ca să aducâ pre un program politic la indeplinire ? Nu. Programele au fost totdeauna pentru liberali o formalitate plictisitoare. Au avut unul la 1892 și a stat înmormântat in cartoane 30 de ani. Nimeni nu mai pomenea de el. Astăzi liberalii, principii Georgel Mărzescu și I. G. Buca, au copiat, după niște ciorne ale d-lui C. Stere, un program. Acel program a fost publicat, cu bare care fast, in coloanele „Viitorului“ și ,,Mișcărei“ și apoi a fost înmormântat cu toate onorurile, unui așa simandicos defunct. Ați mai auzit, măcar odată, pomeninduse de actualul (?!) program al liberalilor ? Atunci de ce urmăresc puterea au atâta ferocitate canibalcă ? Pentru că, la adăpostul ei, domnii aceștia iși fac trebușoarele. Nu-i vorbă, diminutivul nu e la locul lui, pentru că aceste „trebușoare ” sunt niște vaste panamale, in stare de a face să roșească până și pe... ruși, cari nu prea roșesc. Fiind la putere, au grija să salveze întrucâtva aparențele, ordonând urmăriți „deforma“ împotriva bandiților, dar cercetările judecătorești durează așa de mult, până când vălul uitarei și „mușamaua“ națională1 acopere și pe făptași și faptele lor. Iată limpede, ca lumina zilei, de ce beția puterei a devenit organică la liberali, Informații In vederea luptei in contra actualului regim anticonstituțional și alegerilor ce dânsul înțelege să prezideze, vor avea loc mai multe întruniri publice in toate capitalele de judrțe. In cursul săptămănei viitoare va avea loc la Botoșani o întrunire a partidului conservator-naționalist la care va participa și D-l D. Greceanu, fruntașul conservator naționalist din Iași, iar in cursul săptămănei viitoare va avea loc o mare întrunire publică, cu delegații de la Dorohoiu și Fălticeni care va fi prezidată de D-l Take Ionescu. , Congresul „Ligei Poporului“ este convocat pentru ziua de Vineri 24 Octombrie st. n. la București. Congresul se va ține in zilele de 24, 25 și 26. Președinții comitetelor județene ale „ Ligei Poporului“ vor primi instrucțiunile necesare. Se vor face alegerile ? Până azi au anunțat abținerea complecta de la alegerile pentru Adunarea Constituantă. 1) »Liga Poporului“ de sub praștidîrea dlui general Averescu. 2) Parțialul Conservător Național»31 de sub conducere» d mitui Ta kai diesen. 3) Partidul Național al Românilor Bucovineni. 4) htreaga opoziție din Basarabia, grupată in jurul d lor dr. Cazăcu și Vladimír da Harța. 5) Partidul socialist din vechiul regat. 6) Partidul socialist din Transilvania. 1) Partidele naționalităților din Bucovina. 8) Partidul țărănesc de sub conducerea d-lui Epeche dela Olt. 9) Partidul Muncii de sub conducerea d-lui Traseu-Iași. Afară de aceste abțineri ,oficial declarate, se așteaptă hotărârile de abținere ale :) Organizațiilor răzlețe socia •iste din Basarabia. 2) Partidelor naționalitaților din Basarabia. 3) Organizațiilor socialiste din Bucovina. Eri părintele la ora 4 a încetat din viață Dumtrie Garofeșinu, in etate de 82 ani, DUMINICA 19 OCTOMBRIE 1919 0 serbatoare in teatrul românesc — Inițiativa d-l ui T. T. Burada — Pentru a sa sărbători primul centenar de cănd s’a jacat in Iașî cea dintăi piesă in limba romănească, va avea loc o festivitate la Teatrul Național. Intr’adevăr Ț Pentru comemorarea acestui fapt istoria din viața noastră culturală, dl T. T Burad» a luat asupra,d sala inițiativa de a se reprezenta pastorala „Mirtil și Hlop“ a lui Gheorghe Rache, care acum o setă da ani s’a jucat pentru irăia oară in Iași, in limba română, da cătră artiștii boieri de pe vremuri in prezența Mitropolitului Veniamin Costache. Dl. T. T. Burada a cărui dragoste pentru trecutul nostru cultural nu cunoaște l mită, a comandat costumele și decorurile epopei, montarea și interpretarea pentru ca pastoralei lui Asache să se redea in forma primitivă de atuncea. La această inițiativă națonală d-la T T. Burada, — care, din mijloacele restrânse ce are suportă toate cheltuelile, singurul dintre artiști ieșeni cari pănă astăzi s’a oferit a’i da tot concursul a fost dl Gh. Căijă, care s’a pus la dispozițiunea d-lui Burada de a’implesai munca ce necestă această reprezentație. Ne facem o datorie de buni romini—care poartă dragostea cuvenită manifestărilor de ordin și artistic pe tărîmul național, cultural atrăgînd atențiunea confraților noștri asupra insemnătăți ce o presintă această reprezentație comemorativă pentru ca făcînd propagandă prin zi&ra să cheme la acest important pa toți ieșenii eveniment la se sra reprezentației. Vom da la timp toate informațiunile ce se vom mai cunoaște relativ la montarea pastoralei lui Asachi.^ Duminică 19 Octombrie st. n. va avea loc logodna drei Eugenioa Neculeu fiica dlui profesor Ion Nepalau din Osoi cu tânărul Ohanschi fiul fabricantului Constantin de teracote Carol Ohanschi Iași. _____ Cursurile liceului „M. Kogălniceanu“ din Str. Carol 23 Iași au inceput. Se primesc iacă înscrieri atât pentru cursurile de fete căt și pentru cele de băeți. „Rticiama americană da la Iași“ Un domn , ducăndu-se la berăria Azuga, și cerând să i se servească masa, i s’a adus ceia ce a dorit. Dăndu - se șervetul cu care să se șteargă, nu cu puțină mirare văzu alienat că in loc de hrrta subțre obișnuită, de când cu râsboiul, a înlocuit șervetele de olandă, care e o hftrițe mai lucitosre, mai groapă. Constată in urmă că șervetul in chestiune era cartonul cu fotografia d-lui Gh. Mărzescu, când dat liberal la iași și „ministru de interna guvernul Românei- Mari ”. El a car in tonul cu fotografia sn chestiune și care se poate găsi oriunde, in toate ungherele din Iași, pretutindeni Desigur că mâni, reclama va fi și mai atrăgătoare D. dr. A. Rătișan a fost lovit de o durere sfâșietoare. Fiul său, Mihai Răuvan, in etate de & ani, a decedat subit la Paris. Transmitem nemîngîiaților părinți expresia adâncilor noastre păreri de rău. Dl. Periețeanu, directorul general C. F. R., a înaintat un raport rulul lucrărilor publice, in care ministepune nevoia sporirei tarifelor de se excutători pe C. F. R. intr’o proporție care pe deoparte să sporească mai simțitor veniturile căilor ferate și pe de alta să stabilească o reală deosebire intre clase Noua sporire a tarifelor se va face pentru toate clasele. Nu s’a stabilit proporția, întrucât ministerul lucrărilor publice a cerut direcțiunei generale C. F. R. oarecari preciziuni complimentare asupra modalităților acestei sporiri. Inserții și Reclame pagina 2 a 1 lea rândul Un număr vechiu 50 ba#.: Societatea Ortodoxa a Femeilor din Romania Mare ALEGEREA ȘI SFINȚIREA LOCULUI PE CARE SE VA ZIDI BISERICA VLOMUf flEMTALA DE LA MARAȘEȘTI Pentru pomenirea biruinței purtată de oștrea noastră, prin lupte sângeroase asupra dușmanilor, pe valea Siretului, la Mărășești, se va ridica O" Biserică măreață cu morminte, vn oara vor fi adunate a fi păstrate osemintele eroilor noștri. „ In acest scop, s’a alcătuit un Comitet, cu însărcinarea de a aduna fondurie«pantru zidirea acestei biserici. Și pentru ca lucrările să înceapă căt mai curând, s’a găsit,cu cale, ca o delegație compusă din I. P. S. Metropolit Platon al Moldovei, însoțit de P. S. Episcop Theodosie al Romanului, doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino, președinta Societăței Ortodoxă, d. C. Balș, membru al comisiunei Monumentelor istorice, dl inginer N Molescu de la căile ferate, unul dintre eroii de la Mărășești și alți membri din comitat, să meargă la fața locului. In ziua de 8 Octombrie, intrunindu se la Mărășești, au fost intimpinați de autoritățile județului Putna, de numeroși preoți, de primarul comunei și mulți săteni, cu care au mers la locurile, unde s’au petrecut cele mai grozave lupte, și s’a ales loc, pe dealul din fața garei, pe care IPS Metropolit, îmbrăcat cu veșminte arhierești, l’a sfințit, infigănd Crucea de fier și Steagul țarei. Cu această ocazie a citit următoarea rugăciune : „Dumnezeule Atotputernice, Im„pârate și Doamne, oare stăpânești și „hotărăști soarta popoarelor ! „Precum totdeauna ai condus la „biruință pe strămoșii noștri asupra „vrăjmașilor, așa și acum, in vremea „marelui râsboi, făcut pentru dreptatea și libertatea neamurilor, ai întărit oștirea noastră cu vitejie, care, „biruind pe dușmani, a desrobit pămăntul românesc și a unit intr’o „singură țară neamul nostru, inplinind »dorința de veacuri a strămoșilor „noștri, sub glorioasa domnie a Măritului nostru Rege Ferdinand I. „Pentru toate binefacerile ce ai re„vârsat asupra noastră, ce Ți vin a„duce Ție ca prinos de recunoștință ? „Căci tot ce avem, de la Tinee! „Dar, in fața milostivirei Tale către „noi, vom urma pilda strămoșilor m ntfștri, care, pe locurile de luptă, „drept mulțumire, ridicau biserici „spre sUra Ta și pomenirea vitejilor. „Și aici — la Marășești—pe valea Siretului, ostașii noștri, luptând cu o „vitejie numai pomenită, a sdrobit „truda dușmanilor, oprind năvălirea „lor și punându-i pe goană, i-a făcut „să înțeleagă, că „p’aici nu sa trece“ „și nu s’a trecut (Va urma) ubținerea opoziției din Basarabia In Basarabia s'a abținut de la alegeri întreaga opozție formată din 30 partide politice dintre care cităm: Partidul conservator socialist, Partidul liberal reacționar, Partidul proletar latifundiar, Partidul muncitorilor democrați, Partidul Liga poporului de sus, Partidul dlui dr. G. Cazacu, Partidul dlui Vladimir Herța, Partidul dlu Văzante. Partidul muncitorilor din ostroavele Basarabiei. Partidul democraților de peste Nistru etc. Alte douăzeci de partide se vor obține zilele acestea. încetarea starei de război Paris 18 OT. Starea de război se desfimează de la data de 15 Oct. Puterea civiă a reluat serviciile în toate direcțiunile.