Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)
1919-12-03 / nr. 227
ULTIME INFORMAȚII ! D-nii Vaida și Goldiga« avid alaltăieri luni și jumătate cu de lake Ionescu a întrevedere. In cursul mii d. lak# limesen u content cu A. Manea. O pryâtumd sosita din Capitală ne informează, că până cel mai târziu mâine Atercuri, noul guvern va fi firimat, D. /. Maniu este indicat să pre«dese noul guvern. «« botohoi s rpârnt ptisvul na »»str din „ludmmaru* Noaa‘% ziar »i. vskidcitsi Democrat în frastea ziarului, ceti»» «mă insrste rânduri aia d-lui Take Io «nBcu, șeful nostru : « Cănd ați dat statului nostru titlul de „IndruQi&ie* Nouă“ ați avut o idee fericită. In îndrumările vechi nu mai putem trăi. Națiunea vrea, ți are dreptate să vrea, o viață nouă Partidele care vor înțelege la vreme, noul curs al lucru» Hor vor trăi. Celelarte simt destinate petrei. Cu cât vor peri mai curând, cu atât mai bine. Vă urez un succes deplin. * I T*ke Ionescu Ancheta deschisă asupra marelui furt de geamuri do îs Palatul Administrativ, continuă și asuai. Valoarea geamurilor furat« rsta mult mai mare de 40000 fr. Mai mulți soldați in care dău gftsít geamuri, au făcut dealizații cu*»si CQta off din ordin superior »a transportat geamurile la București. Ordinele în chestime, în toată regula, «asanate de la superiori, au fost lu ute ás autoritățile din Iași, «arc au ek ® toft*&, iar ordin?!« alipite la do* sarui atacare». Urmâtoarea medie e’a făcut un magistrat numit o Moldova : — D Gheorghe D. Lambrino, pro«Mira*1 de aesțioise Îsi«bunaîui! <agi, an 63*t*&tt$ salenător de instruit la speiaș tribunal. D. Gh Cerlea, procuror la trifunalul îași— D. Octavias Nicoleacu, magia» ti'et stagier la oedal Podul Ilaaiai •■*— D. Eduard Rășcanu, s&plenat la tribunal Iași, Cercul didactic din Iași luftod îa discute chestiunea abonării obligat acare la revista „Lamura“ impusă membrilor corpului didactic primar urban și rural, găsește oft prin această impunere «a aduce o atingere demnități corpului didactic și roagă autoritatea școală superioară să bl- Bi-voiascft a reveni asupra acestui act pe care cercul didactic il consideră ne g4. In aceleș timp adunarea generală a cercului opun așa că a cade oftd i nor Minister n'ar reveni asupra acestei diepcaițiuni membrii corpului didactic primar tft caute dezlegarea dUtrendului pe calea justției. UOA CONSUMATORILOR In urma marei întruniri cetățenești a avut loc in sila Ermăriei. Da* minecate Noembrie. constituindu-se un nou comitet de acțiune a „Ligei Consumatorilor”, au fost aleși. Președinte de onoare d B Filderman. Președinte activ d Gh Verile, vicepreședinți, d-tiii M. Breviman și A Sarage, Secretar, d, I Bonenfeld, cariei, d, M. Geenău. Membrii: D mi Em. Micleaca, Al. Carp, N. Stamboliu, Psasteevu, S. Voiou, D. Grosman, L. Pollingher", G. Duca, Gh. Viera, V. Varian, C. Chirica, Tismuletiiii și maior Cujba, In coBumunca pHrttru fix**ea. prețurilor BtI nimai« »a fost delegați d ßii CL, Vanîu, Mare«Una», A. .Ștriga, Panăitescu și N, Duiabulut. Cu tibuj.ul de Chișinău, « sosit &• *bsra cu iucultist» d. N. Bivol, har* cheijf. directer al Directoratului de tß,dßSme și. Comerț din Basarabia, »« trecere fiind spre București, unde a plecat astăzi dumtieață cu trenul de 6 minimist insitu de ti. Oh. Cu oa. U CINEMA ELIBABETA. Aatoși în matineur și seara seara 11 și nn Mert se readuce: SACRIFICATELE SAU ERMISILE ȘI DIVORȚUL, cea mai iîaior&ă drhJiță dn aceașis stagiune,n 6 sete. Fox-Film. New-York La CINEMA MODERN (Piața Unirei) La Ciniema Modern inaugurează astăzi luni 1 Decembrie cu. CÂND FEMEIA IUBEȘTE, sguduitoare dremnă in 5 ssifiri acte cu Diana Karenna in rolul principal. Marea stagiune a filstelor „Sarpio”. EVENIMENTUL SHi'i Police — Despre „lovitura* brătimistă răitomnistă, care, insă n’a reușitt ziarul „Epocs” dă următoarele importante recțiuri : Nemernicii celor două regimuri prăbușite cauta printr’o ultimă lovitură că compromită definitiv situația României. In același timp in care Brătieni* și agenții lor acredidați din guvernul Vâitoianu lucrează pe deoparte ca prim tot soul de manopere sa împiedece constituirea noului guvern pe de altă parte încearcă actualmente o lovitură mișeleascâ menita să compromită definitiv interesele României și să anunțe țara in cumpănă celor mai grele incercari. Același guvern pe care Regele prin Mesagiul său a declarat că n'a prejudecat in chestiunea externă ; același guvern demisionar care și-a citit Vineri seara in fața Corpurilor Legiuitoare declarația de retragere, derăndu-și misiunea sa terminată, a avut neînchipuita îndrăzneală ea consimai presus de Camere și la disprețul acestora sa ia nu mai departe decât a doua și pe unama sa chestiunea tratatului de pace, redactând și comunicând Aliaților un răspuns care echivala cu un vefit categoric din partea României la ultimatumul primit. Lovitura era plănuită să și aibă începutul in Camera prin cetirea ultimatumului și declarația generalului Văitoianu că mai bine iși rupe sabia decât iscălește un asemenea tratat, dar prinzăndu-se de veste din vreme, lovitura Brătienilor a fost parată la timp. A doua zi după demisiunea guvernului de militari și după cee s-a luat precauțiunea ca Parlamentul să nu se întrunească decăt după alcătuirea noului guvern, generalul Vâitoianu, convocănd Sâmbătă un consiliu de miniștri, a cetit declarațiunea pe care fusese nevoit s'o inghită la Cameră, a nume acelet că mai bine decît să semneze pacea iși frânge sabia și își tue mâinile. Imediat după consiliul de miniștri generalul Vâitoianu a convocat pe miniștri plenipotențiari ai celor patru mari puteri aliate cărora le-a citit din partea guvernului României o declarațiune de refuz a gemn&rei tratatului de pace. 1 Declarațiunea redactată pe șase pagini începe prin a exprima cu o fățarnică candoare un sentiment de uimire din partea guvernului român asupra greșitei interpretări ce au dat aliații ultimelor sale note. Apoi, in termeni brutali și jignitori pentru aliați, face istoricul serviciilor aduse de România cauzei comune afirmând că România a salvat Franța la Verdun, In consecință guvernul Vâitoianu găsește că România nu poate semna tratatul ce i se prezintă. Nota a făcut o impresia dezastruoasă asupra miniștrilor aliați. Unul dintre plenipotențiari îngrozit de consecințele care le poate avea pentru România transmiterea în Paris a acestei note, a implorat aproape pe generalul Vădoianu ca să mai cugete ,și să revină asupra conținutului ei. După multe dificultăți primul ministru a declarat ei va mai convoca un consiliu de miniștri și ca a doua zi, adică Duminecă iși va spune plenipotențiarilor ultimul cuvânt. Miniștrii puterilor aliate au hotărât insă ca să considere pănă la noua convocare de a doua zi ca inexistentă comunicarea pe care i-a făcut o guvernul Sâmbătă seara, aceasta numai pentru a nu agrava aiiuala României. Duminică Ia ora I p. m plenipotențiarii Aliaților au avut o nouă iar t?evide ro cu d. Mișa, D-sa Îs a prezentat nota modificată in etnim! *st acaasta nu ar fi spussnl definitiv și ««Segoric al Româniai, ci vonstitua nu sâni parezis guvernului Văitoiana și ar fî fost răspunsul cevenui guvern dacă ar fi avut estitarea s’a fsat. Din milioanele d-lui A.C. Porcu, ar trebui să se dea suma necesara pentru facerea unui tirbun de bronz telefonic intre Iași și București. Și e drept, pentru că argații d lui A. C. Porcu de la Bacău au vorbit și vorbesc și astăzi zilnic cu Bucureștii, punând la cala tot golul de combinațiuni și afaceri, de vinuri, de exporturi, și mai cu samă și de matrapazlâcuri, căci doar sunt in familie,,,,. Se cuvine deci sa se iea din câștigurile necurate și este -soarne un fir bun telefonic între Iași-București, Macar un fir de firoaí si fie legat de numele dlui Al. P. Constantinescu dacă nu chipul său,. — D. A. C. Cuza întrebat de ce a intervenit pentru validarea dlui Gh- Mortescu, a răspuns ifoneher, mi trebue George!, ca sa'L execut. — Guvernul internapar a răspuns anițiicî picts o muta üa sa poate răspunde la ultimatumul ACt InteR pani nu se vs cs prilej parlamentului sâ'și spue cuvântul. Generalul Tăitoesnu insa, ca d. I. Britianu jix dosul său, a vrut un moment să răspim dâcă mii bine isi binge sabis, decăt să iscălească pe cea. S’a trezit, insă repede §i spuc«t iii, drept a fî »stânga de acei te văd regulatele unei atari politici, generalu! g revenit fi a Sat răspunsul de mai sus, UBERTATEä «tnifilm öS — Ga să evidențâm mai bine căt da râu a fost inspirat uia. Gata. ear.au «««ținut că alegerile preaiaste de d-i general Văiloîaru au fost jiiste, prbjiea în a tegrame a mai multor siUai din Placa Bialriia județul Barau către D-i. Președinte al Adunărei Deputațiior prin sala sa plângă contra kați ai Iudațului Bacău, pentru R modul cum înțelege să faca ancheta privitoare la raclamațiunea iar contra Administratorului acelei plăși, căpitanul de resarvă Grigorascu, care în ziua alegerilor făcea pe față propigantă pentru candidații partidului liberal a lui Președinte al Camerei iepinații ar IîU Gnnt STI. „Subsemnații din Plasă Bouița sun b,-o ău protesiaiH de felul cum fiî .»fi luat declarațiunne la Prefectura de Ilacon in ancheta din $6 Noembrie contra siluirilor de conștiinta ți amenințărilor ce-a facut <n arogeu Admiriiei raionul Piu iii Bistrița căpitan de rezervă Grigorescu în serviciul liberalilor imparțind luiui cu soția ii lui senator fi. Boi ®«, amenințăm cu darea afară pe primarii a căror cununi îi&u votat pe liberali văd ogâri să «ă luați măslui coma acestui fu»icționar abiziv car ® si * sil îi nu mteteau a't.® »rewînă cu bătaia și cu coc» tî‘0 (sí*) Ny JȘtiibuii!y 7. jB» itihilli.un Jluuun\, AhJíudái/thu, TV Un Bursuc. CAUZELE CRIZEI— O NOUĂ MANEVRĂ A D LUI BRATIANU — Frelut yiita ixiiei v st»* u voi fi ruziicviú > papidului jrhtial §i »n special a D-ui Brfituno, iar** mă certul piciorul <e a capital din partea țftii», (catirul ;unâ sti mai tenne odiosul rol de cancelar. Dl. Bratianni sper« să tim pie fujgica crizei va părea provoca 0 di vei sitite ifi rSncurile rujonîi toi Blocului psinăiM fior, pe care 1 .. .va putea țipe, și a† atragă d* partea sa un insenmtt unevăr de deputați și sa paralineze : sited soț unea blocuu, care a fust o po S Uiuia atât de ofelâ fa ța ua politica desastruisii a lui Brătianu, care a dus țara 1a ruină. Credem că și această manevră untfîsto elicâ va da greș, căci nu se va mai găsi azi nici un tebou, care să se ia haine la căruță— căzuta in praprste— D lui Brătianu și s’o mai secată la suprafață. Nesosindu-ne telegrame externe pană la ora cănd punem ziarul sub presa, suntem nevoiți a apărea astăzi fără aceste telegrame. it ->***VCnkt pedarațiunile deputaților maghiari dis Castrarostta Vitiiu ä Douustbriti. Uu prciorul ipsiii otpărul în lițucuriîo porpoftioi’ legiiitutu’« «i«putâții M*gtii»ui űiu fiiâistuâ an fânul isíuksM era intottrâîe ioa poFt BUle lodavâțiu iii pati fixoftză putîțiâ publiuâ viitoare a nontationalitor ungiri «nnio „t’alba“. «I obor oi vino un program elet til At pastre #bi» la Bacarești Ii vom țariftlui, d(tS)a at Voia fi consortat pe unii bărbați politici din țizic „Pe baza hotărârilor dala J Alba-lu îi* și pa baia ce-or ca vom alia la București ca o alpinatotre a acatui program noi parlamentarii maghiari din România-Mare vom publica un manufast elitre poporul maghiar din Transilvania și din ținuturile alipite, pe care îl vom afișa pretutindeni in comunele ungurești. Vom întreprinde apoi lungi turneuri prin toate ținuturile locuite de maghiari și explicându le snnnifestul nostru ii vom convinge să participa cu toții In vitața politică,activă a Romnâniei-Mari, punând Candidați in toate cercurile ungurești, de unde a ieșit partidului național român »o vor retrage in favoarea noastră“. „După ce vom fi praanratestiul opina publică maghistă vom convoca un mare nongren el ungurilor din Transilvania și ținuturilor alipite la Târgul Mureșului unii vom proclusea spot solemn adovarau mooatist la Ipsot’ dela Alba -Innian prea noastră da j Români*-Vlare. „Țărănimea de pretutindeni și preoți acea d>un Bnoume in Bissoisl sunt câștigați pentru aceea existențd ale acâtura blaMtând pe «piscuput din Alim Iui in noul al a Mal «Uiuac« țiu« ou luagtetiții din Uiuj și nu »»•«« «É sa iui pttCB ou ăitutițiti. „Aiurit noi trivîrșit voi îi stiiun« tuturor marilor putari osto u notifi oara, rugându-le să reiinta It pro eotul smpunerii controlului poliiost față de minoritați , dacă blne tuțului aplicarea hotărîrilor de la Albai-iulia nu va intimpina piedeci voite din partea unora sau altora. „Astfel, noi toți ungurii din Transilvania și ținuturile alipite voar deveni cetățeni fideli ai României Mari. „Dar planurile noastre nu se opresc aci, îndată ca se vor restabili împrejurări normale la Budapesta si in Ungaria ne vom pune in leg&uura cu conducăitorii și fruntașii polului de acolo și vom lucra pentru apropierea celor două țări pentru int hr ferea unei puternice alianțe, un «fărși» o apune« fără ezitare pentru restlizarea nn unei personal» intre Ungaria șî Romînia Marș. Nu e nouă această idile a noustra și «a era fest fie de mult daci cei cari la un moment realizații dtt * veau che'a situației in mină, nu ar fi ezitat d fi'și până in joc toată greutstea și toată inf nența. N’ar mai fi trecut atunci Ungari» prin*țrpîșeri«'iii mi s’a? mai fi vărsat stage deke*,ba ș’ toate ar fi fost mei bune. „Așa vom căuta să reparăm osea ce «’a stricat sau Ea greșit sa tresei și avem speranța că vom reuși. Iată programul. iată planurile noastre cât privata noua noastrăt patrie și poporul maghiar. Ultima Oră — Ora 3 p. m. — Criza continuă (Telegramă expediată de ori dimineață din V&pltaia și primită astăzi dimineață la ora 8). București 2 Decembrie*. - Eri Luaia plec» la Paris d. Contidă. BiQ&oi ardeli firesc s’* intráuit cri, in localul Cimetri, generii pfeuf im s stadia situația. D. Maniu * prezidat Clin continuă !Vapoarele noastre iși intiomp plecarea București % Dbcumbrie, Vupsareli ssi vicinitt* uattf» lAsrîtibi ji tih SUSpeed»! pleCÂlva, din cAUí* lipăfei 4« < üilibiilibU „CREDITUL TECHINIC“ PH Ha SOCIETATE ROMANA PENTRU ÎNCURAJAREA ÎNTREPRINDERILOR TECHNICE INDUSTRIALE? firii Ai. iff ftf.ÖdvJÖD, BUGURESTI si mmmmu Ifi fceicifii decîiiufiei Adfilui«!» Genitualc ettfngáiQ Sf@ * »ducdirijor Creditai Tebnic. di» 17 Nograbile * c , de • sp#n_ «*• pilii us social de i» Jei 10.000000 Jfc 35.000.100 fer, pasfii ciuisîB fi«; fiind de i 3.000.000 i«»,. Coastiiwi d ® Admitist.»țis «tesecide sub scriere perdhe ibfînctionsfic« ncepei e d³ i* 24 Nosiacns ». fe. penii fi ina a de ier 10.000.000 nz '2if . (fi nä a n't» ti nn a 1*3 fsuit nuruifflii; difi e*»i jfifisatile ödbjiíati ¥ 8 !|| ji0 T ălsie is piirtilaF, dsfiisi &» *«« iețiune riüea pentru un.& ?*cht. CilfStil dhr t üvisifiüe tgf ® tír lei 600 «le *.»tiau ®, din «•»»* 100, *® ia vărs* la fundu! dr resrvS, iar trilul de lei fiOOse »» ia tipi Iaiul Sticifil. Deteebil, £«r V» pricept Ifi 10 dt fitCáí³ te pinie pe ti 11 fi a Cupei a r* v befinelitfi d ® ruLSiuíir. Vástifi fáit 14 U11V siț 64111 Si V * aillita Ifififidül Uleiului ta Subtinde Se va vfnSa 210 I* tulá de fifecaiK »«țfiiue de bi 500^ adíl'j lei 100, pits Ifi 100 ptüfifi ífifidui de KZ.píVá și lei 10 «heilöÉli á J ífinsiutie, m litriki 210 (duu.Batlf/.fcr), prjitfu shffe «.**v* ejikfiT* diilavifi, Restul Capitalului de lei 400 «Je fiecare «(țiune Sc V* Vă»fii 1* epui ilfe ce va fixa iuimitul de Adfimuislatu*. Multe acțiuni vor produce verii de la 1 ianuiie 1920, iu isipoit cu vfirsuluiint de tăcute. Dreptul de preficiiuțit se va exercita de la 24 Noembrie , c. păufi la 24 Decembrie a. «•., inclusiv. Vechii acționari vor prezenta reluțiile ce posedă spre a fi ștampilate pentru exercitarea dreptului de prestdința in termenul mai atru cit* t. Nepri zeul arta in termenul »»ăla1, atrage după sine piederea drepdului de preferință, iar acțiunile asupra cărora nu s’a exercitat acest drept, ramân la diapozia Consiliului de Administrație. Atăt subscrierile precum și presentarea acțiunilor pentru exercitarea dreptului de preferință se fac numai la sediul Societăței „Creditul Tihai”*, in palatul Societății de Asigurări „Agricola6’, strada Marconi No. 3. CONSILIUL DE ADMINISTRATE La CINEMA SIDOLI, Marți 2 Decembrie 1919; GABIELA Cea mai mare capoda operă din lume după romanul celebrului roatattoier GABRIEL d'ANOISNZ la In te Golonal« acte. Jucat de cei mai celebri artiști ai Bonnaittansas tft freaS ® ca MAGISTF., Gustavo Serena Erstell Novell!.