Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)
1919-10-10 / nr. 185
— A IS VE al XXV Ibim No. 185 ummaasmx f|leâadu și Jy.6in\\n\ska\\a i A Ș ! PIAȚA UNIREI 25 Bani Organ al partidului Conservates Inserții și Reclame pagina 2-a ! lea rândul Un număr vechiu 50 bani ! Gutpatik Stctonjili 3.?. Deși sântim in plină campanie electorală, deși politicește lașul , este unul din orașele, cari atragiau in totdeauna atentiunea intregei țări, ca și grija celor din fruntea guvernului, de data aceasta, adică tocmai in momentul. când trebuea să se dea lupta cea mai frumoasă, dar in acelaș timp I și mai crâncenă o atmosferă din cele mai apatice, copleșește intreaga lui ființă. lașul, orașul intelectual prin excelentă, care totdeauna a făcut dovada forței și a conștiinței sale, trimițând in atari ocazii in parlamentul țârii, oameni | politici de mâna ’ntâi, in contra | voinței guvernelor sau a partidelor coalizate, va fi lipsit de ci.lar aceasta de o astfel de perspectivă. totsresul luptei poate fi deja considerat ca dispărut. O parte a r opos del compusă din partidul | conservator naționalist, din partidul „Ligei Poporului“, de sub șefia I d-lui general Averescu a hotărât dintr’un sentiment de imită demnitate, a se abține de a lua parte la aceste alegeri, ca o prek stare pentru făgăduința ds-1 tă, că se va avea la prezidarea 1 alegerilor un guvern, care să nu reprezinte un anumit partid, și că ele nu vor fi făcute nici cu cenzur și nici sub stare de asediu. Gruparea naționalistă a d-lui Cuza incă nu și a fixat in mod definitiv atitudinea, deși sânt cunoscute ideile d lui A. Cuza asupra șefului actualului guvern. Socialiștii, cari sânt atât de prige juiți de liberali, aproape sigur că sau vor candida, iar partidul muncitoresc și țărănesc, iacă n’a luat o atitudine definitivă pînâ in momentul de față, dar probabil câ-și va retrage candidaturile prot setând contra deciziunei noului guvern de a nu ridica starea de [UNK] sediu și de a fi schidbst cenzura preventivă in represivă. Mai rămân cele 2 partide cu cântec. Cel progresist, a cărui atitudine pare a se îndrepta, cătră direcțiunea de unde va putea ciupi mai mult, și onorabiul bera), interisat până in partid si măduva oaselor de a-și asigura o majoritate, care să le ratfice noianul de decrete abusive și neconstituționale, spre a putea pune la adăpost ilegalitățile și droaia de partizani, cari au înotat in afaceri de tot soiul. In atari condițiuni se prezintă situația electorală la Iași. Din punctul de vedere al propagandei, liberalii cu interesul extrem de mare, se agită necon Umt și m foste dincuie. In acest scop toate școlile statului, cu binevoitorul concurs al organelor de control inamovibile, au fost transformate in săli de întruniri publice, iar vehiculele autorităț lor publice sunt puse la disposiția candidaților și a agenților, cari cutreeră satele și mahalalele. Dar pretutindeni sânt primiți așa cum trebue și mai als cum merită, niște cerelegîori ale lui Al. Constantinescu. Deși după unele probabilități s-ar putea întâmpla ca ei să râmănă singurii candidați intentele alegeri, totuși și #și, pre au o teamă extraordinară, că voi e avea un eșec teribil, căci iafim »’au convins in recentele turneur electorale, cum si apreciază mulțimea. F*t* de o asemenea lupta electorală la Iași iu situație, va avea însemnătatea dorită și așteptată, după cum nu vor avea nici cei, ce probabil vor fi aleși, căci noul parlament ales prin calcarea constituției și a tuturor libertăților, va avea soarta defunctului parlament al d-lui Marghiloman, cari n’a îasat decît niște titluri de — fast — pentru câtiva bieți nemuritori. mb Cii doi „iMiemi“ „Viitorul“ numește psdverescu „anonim“, pentru că Generalul președintele „Ligei Poporului“ refuză să candideze in alegeri. Oficiosul brătienist mai face o vină generalului din faptul că a fost ales, sub guvernul Marghiloman, nu numai in Moldova ci și in Muntenia ocupată. „Viitorul“ insinuiază că generalul s’a ales deputat in Muntenia cu ajutorul lui... Mackensen, cu care a întreținut relații... literare Dar in Moldova, cu sprijinul cui s’a ales generalul Averescu? Cearșaful colectivist de peste drum de Capsa duce o campanie acerbă de insinuări și calomnii împotriva generalului. Somatin nenumărate rânduri aducă dovezi, să precizeze relațiile din către Președintel „Ligei Poporului“ și Mareșalul Mackensen somat să facă dovadă intenției (? ) generalului de a i preda inamicului misiunea militară franceză, monitorul colectivist s’a eschivat. Generalul a dat in judecată „Viitorul“. Ce ar fi mai firesc ca d Prostilă, pa I tronul „Viitorului“, să nu mai aștepte ziua judecăței, ci să etaleze cu lux de amănunte crimele generalului? Doar Averescu nu e un oarecare, nu e un „anonim, cum pretind Brădenii, ci el șeful armatei care a luat ofensiva de la Mărăști, iar astăzi e și om politic și f ! incă șef de partid Procesul „Viitorului“ nu e un proces ! intre doi particulari, ci unul politic ce interesează țara întreagă. De ce se desprobează „Viitorul“ ? Lumea cunoaște armele de luptă ale „șobolanilor“, tot așa au chițeăit despre d. Take Ionescu c’a cedat Torontalul și astăzi vedem că acela care l’a cedat é d. Ionel Brătianu, care a trimes un colonel romăn să iea parte la graniței in Banat După liberali și fixarea codița ior d. Marghiloman, d. Take lanssou e „apărătorul intereselor străine“, e „vîndut străinilor“, e omul politicei de umilință și așa mai departe.I De ce nu fac dovada, mai ales c’ar înlătura din drumul lor pe un adversar redutabil ? In adevăr, scoțănd din viața politică pe Take Ionescu și General Averescu, cei doi șefi ai opoziției, liberalii și ar asigura domnia nestânjenită asupra Neamului iitreg și ar huzuri in vecii vecilor, căci concursul de sus pare că și - au asigurat pe multă vreme Ar fi așa de comod să te scapi de doi „anonimi“, așa de insignifianți, ca Take Ionescu și Generalul Averescu ? De ce n’o fac ? Și apoi d iar liberali, degeaba lați’ înainte de vreme. Abținerea de jubila alegeri nu înseamnă pasivitate. Opoziția va continua lupta, pe căi legale, nu și extralegale, cum insinuațiav, dar o vor continua. Și această luptă e așa de ușoară, dată fiind vulnerabilitatea adversarilor. In adevăr, liberalii sângerează din mii de răni, chiar fără a fi atacai. Aceste răni poartă numele orașelor Brăila, Caracal, Buzău, Corabia, Iași, Bacău, Constanța, etc. etc. Rănile acestea n’au fost cu toate că s’a întins asupra cicatrizate, ior faimoasa „mușama“ națională. Copfa noastră ! Marefia vremilor de epopeică intensitate, pe care neamul acasta le-a trăit in amarul greu al luptei, dar și la lumina izbăvitoare a celor mai îndreptățite nădejdi, cunoaște in epoca epilogului izbănditor, ticăloșia unor moravuri lăuntrice, care întunecă in afară prin noroiul discreditului, toată aureola operei noastre războinice. Să-și fi perdut poporul in bucuria care i inundă sufletul, simțul acelei datorii pentru desăvârșirea acestei opere, până'ntr’atât, incât să l abdice in mâinile traficante ale unei odioase elice. Sau mai degrabă voința lui să fi fost astfel nesocotită, incât să i se impună cu autocratică complicitate, tirania opresiva ? Noi știm ce să credem și dacă prin imposibil asistăm astăzi la desfășurarea evidentă a manoperei, incă n’avem motivul să descurajăm o clipă spiritul țarei care este cu noi și pe care trebuește să-l călăuzim spre cucerirea internă, așa precum ji la vreme am știut sa l încălzim pentru cucerirea din afară. In trecutul agitat al luptelor noastre politice, atitudinea noastră nu s’a desmințit o clipă și dacă cândva am ințeles să purtăm victorios drapelul, salvând coroana de complotul colectivist, cu mai bun cuvânt vom ști astăzi sa-l inalțăm in lupta pentru salvarea țarei și punerea ei sub ocrotirea constituțională a adevăratei dinastii. Vom face ca mistificarea dăinuitoare incă in starea tranzitorială de azi, să înceteze, pentru ca tot ce e român in țara românească să fie ectificat asupra unui singur lucru, stă nu si poate înăbuși o voință care a a lucrat cu cugetul curat la mărirea acestei țări, pentru a se da in schimb mână liberă consorțiului brătienist, să trafice azi cu bucuriile poporului, după cum er a traficat cu suferințele lui Țelul nostru e limpede in această privință ca și sufletul cu care întotdeauna am intreprins o acțiune politică și am făurit o operă patriotică pentru țară. Dl. Brătianu s’a înșelat dar nu- i chipuindu și că ne va putea atrage pe terenul inegal de luptă al parlamentului fabricat. D sa va evidenția prin el, cul mult documentul in trist al acelor moravuri politice, in care incomensurabilul pușcăriaș de ieri, se complace in cârdășia monstruoasă a gâdelui impostor. Avem | „ noi tărâmul sigur de luptă acolo, |! unde se știe că nu purtăm pe su 1 ■ 1 flet nici păcatul dezastrului de la 1 I ; furtucaia al Napoleonului impus și 1 || nici pe acela de a fi evacuat șle | ■ Ipuri încărcate cu vinuri de Viorica, 1 11 Pe apele înroșite cu sângele soldați [UNK] 11 lor martiri. Este o lume care ne cunoaște, ca 11 re ne înțelege și care ne sprijină ni I lupta răsplatitoare pentru desăvârșirrea onestă a operei pe care am _m inspirat-o, înlăturând pe aceia care ■ Iin pragul sfintelor destine, socoti că și mai pot hrăni existența, cu in- i că un sacrilegiu. " I . Sr I G. G. P. I Domnii membri ai clubului Conservator naționalist din Iași sunt rugați a se întruni în localul clubului nostru in astă seară Joi 9 Octombrie c. orc îe 5 p.m, Pskow evacuat Stockholm 9 Membrie. Bolșevicii au început ivaduM localitaței Pskow. VINERI 10 OCTOMBRIE 199 - ,.Gazul Bărbulesc trt la Universitatea din Iaș D. O. Meissner, șeful partidului nemțesc din Iași, și directorul ziarului « Lascar Antoni», care oglindește mentalitatea acelui partid, țin cu prea preț să se vorbească de adorul lor, Uie Bărbulescu de la Universitate. Recunoaștem că Uie Bărbulescu este „intelectualul“ partidului, steaua lui oratorică, fața lui științifică Să facem dnei plăcare d lor Meissner și Antoniu, și să vorbim și noi de d. Ilie Bărbulescn. Nu vom urma metoda nesațească a d-lor, metodă de minciuni și de.. gaze asfixiante, care a compromis pe vecie Germania ia ochii în mii civilizate, fără s’o facă a câștiga noi războiul. Vom lua calea dreaptă a adevărului și a faptelor câte in deobște cunoscut că d. Ilie Bărbulescu a avut și inainte de războiuni, mai ales, in timpul războiului, o atitudine fățiș antinațională. A batjocorit acțiunea pentru întregirea neamului, a insultat armata romană și fapturi ei glorioase, a calomniat pe fruntașii transilvăneni cari luptau in contra tiraniei austro maghiare, și la soldații romăni pari fugiseră de sub jugul dușmanului și au venit sub steagul Romăniei libere să lupta pentru liberarea Transilvaniei și unnirea ei cu regatul român. Această atitudine revoltătoare din partea unui profesor al statului nostru a rănit aga da adânc sufletul românesc încât unii nu s’au putut stăpani da a gi arăta indignarea prin mijloace sensibile chiar pentru carapacea robustă a conștiinței dlui Ilie Bărbulescu. Odată, in Iași, in plină ședință a Asociației celor două Universități, din partea unui distins universitar bucuriștean, altă dată la Chișinău din partea unui intelectual transilvănean, d. Ilia Bărbulescu a avut oooaie, să simtă fizicește după energia reacțiunii acelora, pănă la ce grad acțiunea sa nesocotită apăsase asupra resantului destul de tolerant al sufletului național. Când războiul a încetat prin victoria marilor noștri aliați din apus, cănd Nemții au luat fuga și, de la noi, și, in locul guvernului umilinței naționale a venit nesc reprezentând un guvern româRomânia din nou liberă, ministrul Instrucției, d. dr. C. Angelessiu a voit să curețe școala de profesorii compromiși prin atitudinea lor sucrapatiblă cu misiunea de aducatori ai poporui romăn. Dar, ca profesor universitar, dorind să respecte principiul autonomiei universtare, a cerut ca facultățile să indice ele inșile pe acei profesori ai lor care le’a u făcut vinovați de atitudine antipatriotică in timpul războiului și al ocupației nemțești. Ea a feastă cerere a Ministrului, facultatea de Drept din Iași , răspuns ind când ca vinovați pe profesorii Stere și Virgil Arion, in locul secuitații de Litere, insă, unde se gâsta vinovatul Ilie Bărbulescu, a răspuns cu e - însuși Ilie Bărbulescu, in calitate de decan — da, de decan, căci ocupația nemțească, intra alte umilinți, a adus pe capul țării românești și fih rușinea de a fi avut ca decan de facultate o speță de renegat os Ilie Barbulescu. Și ce a răspuns liie Bărbulescu la întrebarea minstrului dacă la facultatea, unde el era decan, se află vr’un profesor, compromis prin atitudinea lui antipatriotică ? își inchipue ordine, nu a nimeni! Nu se află pe acolo astfel de ticăloși. Atunci se adună Marele Colegiu universitar convocat din inițiatva a 7 profesori, și examinează, ei, cheu! Barbulescu, destul de cunoscut de toată lumea. In fața dovezilor arătata da de C. Cusa și de alți profesori, chiar cei mai indulgenți, chiar cei mai dispuși a trece cu buretele peste manifestările compromițătoare ale colegului lor, au trebuit să recunoască adevărul . Ilie Bărbulescu e vinovat. Și Marele Colegiu, in unanimitate, a infierat dezaprobând, in ședința da la 7 Martie, și atitudinea nepatriotică a dLui Ilie Bărbulescu in contra acțiunii noastre pentru unitatea națională și cuvintele antiromănegâ rostite in Senat in contra armatei și a victoriilor ei strălucite In fața sentința unanime a Marelui colegiu, însuși Uie Bărbulesu, și-a recunoscut vina, și speriat de urmările faptelor sale, și-a cerut ietare. Văsăud starea lui lamentabilă de pocă ars, sinevră orimularfi, Misele Colegiu s’a nduioșat si a declarat „incidentul inchis“. Ministrul instrucției, insă, „ nu s’a declarat mulțumit, cu acest rezultat. In conformitate cu decretul-lage No. 441 din 2b Ian 1919 an Colegiul universitar, ci consiliul facutații respective ,trebuia că se pronunța asupra cazului. De aceea, printr’un nou ordin, din 30 Aprilie, ministrul cere să se aducă din nou „etanul lui Ilie Bir* Hbulescu“, înaintea facultății da Uterei din Iași. In acest consiliu, din diferite cause, neputăndu-se întruni, s’a hotărât să ea amăna chestia până la intoarcerea din străinătate a tuturor profesorilor facultății, ca astfel consiliul să și dea avizul in complectul său. Era natural ca chestia aceasta, pendinte încă din cursul anului trecut, să aibă, la începutul noului an api versîtar, precădere asupra altor ches- uii, și din cauza priorității ei în timp și din cauza importanței ei deosebita. Astfel s’a făcut să dnii Găvăseseni și Tafrali au putut lua parte la consilul de facultate, chemat de ministru, încă din Aprilie, să sa pronunța asupra cazului Bărbnkssu, iar nu aum spune „Prassa“ d-lor Meissner și Antonia, după setoda ntaiască de născociri, că domniile lor au cerut să sa mai judeca odată un ast deja judecat, deși n’ar fi nimic extraordinar ca în caz, judecat odată, să aș mai judeca și a doua oară, ahar" dată asta n’ar păona dlui Meissner când e vorba de pclorul glorios care reprezintă în mod tipic, mantulat tsa partidului nemțesc. La Consiliul de Facultate d la 1> Octombrie profesorii cari Iu*fera parte la ședința Mareul Colegiu Universitar, adică i ți afară da d li Gavanescul și Tafrali, și-au menținut votul de blam dat atitudinii nepa trimise a dlui Ilie Bărbules u, cu mențiunea că astfel considera incidentul în echk. Dnii Găvănesctîl gi Tafrali (dl. Ursa n’a luat parte la consiliu fiind permutat la Universtatea din 01*1) s’au ratat la votat de blam al colegilor lor, adăugând, în opinia separată, că da asi înainte vine pe datoria autorității școlara, fiare trebuie să recurgă la mijloc colo se Legea île pune la dispoziție spre a restabili ordinea morală in Universități. B’a ispravit cu aceasta chestia Bărăbulascu ? „S’a închii incidentul’i definitiv și pentru toată lumea . Nu știm. Ce știm e că lumea, oara nu prea urmărește cu atenție viața internă a Universității, era cât p’asi să lase a treei nebăgată In seamă fana nouă, dacă nu era din armnă, a cazuluilie Bărbulescu, Noroc că ura neputincioasă și ridiculă a d-lor Meissner și Antonia in contra profesorilor naționaliști i-au făcut, din dorința da a lovi in d -ni Găvănascu și Tafrali, să ne aducă aminte de ocorul lor liie B., caufca atacurilor... de epilepsie a pamfletului lor nemțesc din Iași. 1 "I