Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)

1919-10-18 / nr. 192

AM­UL al X Ä Viile*. Mo* 192 și I­A­Ș­I PIAȚA UNIREI 25 Bani Organ al partidului Conservator Inserat și Reclame pag­ina 2-a I lea rândul Un număr vechiu 50 ba*»' Guvern „neutru“! Ziarele sunt pline de amănun­te asupra felului cum guvernul de generali­st înțelege asigure libertatea alegerilor. D. General Vaitoianu, ca să scut venirea sa la putere, spunea tuturor că, „di­n ordin­e, a fost silit să primească prezidenția Consiliului de miniș­tri. Ce i drept, d. general nu spu­ne din & cui ordin, lăsând să se înțeleagă că Regele e Acela care i-a dat porunca. Să cercetăm puțin politica elec­torală a acestui guvern de nepo­­liticiani. La Vaslui, 15 socialiști au fost arestați și crunt bătuți, un scop de­ a’i face să se declare liberali! Dr Ionel Bră­tanu candi­dează la Vaslui și cetățenii ace­lui oraș trebuiau să simtă că Dic­tatorul ține să fie ales prin ori­ce mi­joace. Totuși guvernul păs­trează oare­care pudoare și caută să salveze aparențele. U­n ordin circular semnat de gener­i­ul Măr­gineanuu atrage atenț­a autorități­lor că nu pot­­ arestați candida­ții, ci numai deț. judecăței, atunci când comit vre­un delict. Dar cine se uită la ordinele fățișe? Ce ar fi mai firesc ca lupta e­­lectorală să se dea cu mijloacele bănești ale partidelor respective și totuși candidaț­i liberali fac iar neni nu au o mobilela oficiale. Ba nu fac nici un secret abuz, cel puțin la Iași, din act si unde ia chip ostentativ d-lini Raki Vasiliu, C. Toma, fir. Manicatide și cui­laiți candicisți mai mărunți se to­lănesc pe pernele vehicol­­lor pro­tectorei d­­ar in Pia­ța Unirei,deci in văzul tuturor. Se poate ca vre­un alt general să mai vre­un ordin că automobilele dea au­toritaților să fie intrebuințate nu­m­ai pentru trebuințele serviciului, va fi zadarnic. Sistemul va con­finua, că­ci partidul liberal găsite comod sa facă propagandă electo­rala cu banii statului. Acest par­tid a confundat totdeauna punga partizanilor lui cu v'steria statului, întrebarea e cum remâne cu neu­­tralitatea guvernului Văitoianu. D. lostel Brătianu face turneuri electorale cu tren special, deși nu mai e pitar ministru și chiar dacă ar fi eea mai elementară corecti­tudine l’ar impedeca să întrebu­ințeze banii statului in scopuri de­ partid. Dar a cere colectiviștilor corectitudine, e să nu-i cunoști. Gi­lalț „foști actuali miniștri ‘ iș păstrează și dânșii automobilele ministerelor, fără pic de fără să le p­re de oprobiul rușine, pu­blic. E o chestie de obraz și ace­la al colectiviștilor e de róval, ca să nu zicem de pachiderm. Ceea ce e mai straniu, e că li­beralii au o teamă de alegeri. In adevăr superstițioasă opoziția nu candidează, luptă deci nu va fi și totuși Viitorul nu mai pridides­c cu atacurile la adresa d lor Take Ionescu și General Averescu. Du­pă cearșaful colectivist, d. Take Ionescu e jm sinucis, un mort, dar ii e frică grozav de vitalitatea acestui mort, a cărui siluetă o văd pretutindeni, stânei când pun la cale panamalele lor. Liniștește-te, de le general Văi­toianu ! Ali­gertie, atacă numai dacă ți se intâmplă vre-un acei­­caut de natură politică, diîi-te să di spînzi din arena obligân­­publi­că, afegenle vor merge ibrișim. Atunci la c, această urgie elec­torală 1 Noua puteri Despre literali s’au spus mulți. Caracteristicile scriitorilor noștri a­­supra lor abundă. Eminescu, G. Țanu le-au spus multe pe cari ti­neretul, pe vremuri, le știea pe di­nafară. Ei nu s'au sinchisit , i-au stat la putere și și au făcut afacerile. S'au coalizat contra lor odinioară, ca și acum de­ altfel, toate partidele din țară. Lor nu le a pasat, au stat la putere și și au făcut aface­rile. In vremurile cele mai grele prin cari trecea neamul nostru, când toată lumea, era ingr­jată de pri­mejdia care ne amenința, lor nu le păsa. La dânșii patriotismul e in funcție de putere,­­fara aceasta-i fericită când sânt ei la putere . Soarele lumi­nează, pământul dă hrană, ste­lele sclipesc numai atât căt sânt ei la putere. Odată căzuți, odată lipsiți de acel farmec care le face fericirea și le dă îmbogățirea, liberalii sânt cei mai funebri oameni. Soarele se’ntuneca, sărăcia se’n­­tinde. Din oameni de ordine devin anarhiei. Bolșevicii pot lăsa lecție de anarhism și revoluție de la dânșii. Și pe loc ce li se dă puterea, din anarhiști și revoluționari, din libe­rali in opoziție, răni și mai despoți,devin cei mai ti . Reacționarii cei mai reputați, și poate cei mai convinși nu sănt ni­mic pe lângă dânșii. Reacționarismul lor nu are pereche. Legea?... pen­tru ei nu există, în ceia ce are aspru și sever e făcută pentru proști și opoziție. . nu că are bun, pentru dânșii cănd sânt la putere. Această putere insă, care i-a făcut așa de puternici care le a fost acordate timp de 60 de ani aproape nu li se mai poate acorda in Slomănia Mare. In Slomănia Mare puterea se va acorda de adevărata ei voință, liber exprimată. Ea va h­otără de cine și cum să fie guvernată. Puterea in înțelesul de păn’acum dispare. Noua putere e aceia care va iz­voră din viața liberă a țării. Aceasta se știe. Jl­e­s â informații Pe toate zidurile orașului nostru, pe toate ferestrele cărciumelor și băcăniilor, in toate un­gherile, s'au lipit afișe colectiviste, prin care se cer voturile alegătorilor și conchi­­zănd prin: „Jos Tike Ionescu*, „Jos general Averescu*. De ce se tem, nu vor scăpa. D. Grig. Botez comisar special cl. I din Siguranța Iași, a fost recomandat ca șef al brigăzei de Siguranță, in lo­cul regretatului Ion Iordachescu. Comisiunea română de lavitaere de la Paris a fost înștiințată de guvernul francez că s-a pus la dispozițiunea C. F. R. alte 17 locomotive din parcul de lo­comotive alocate României. Discursul d-lui Iuliu Maniu la Alba-Iulia Cu prilejul discursului de program, dl. Iuliu Maniu a făcut înaintea alegători­lor la Alba-Iulia, importante declarațiuni. D sa după ce a aruncat o privire isto­rică asupra frământărilor Romanilor în­cepând de la 48, și după ce a aratat fazele de luptă ale partidului național, a cărui activitate se confundă cu insuși lupta neamului, a schițat ca program de luptă viitoare in rezumat următoarele : Așezând aici administrația romanească și propovăduind de acum cultura romă­­nescă, in primul rănd partidul național roman, va stărui in asigurarea limbei romanești, libera ei desvoltare. Apoi reforma electorală care asigură dreptul de vot tuturor cetățenilor da la 21 ani in sus, va fi o condițiune esen­țială in perioada de desvoltare a popo­rului românesc. Reforma agrară care dă fiecărui mun­citor al pământului, pământul ce i lipsea, legând poporul român și mai mult de țara, aceasta este de asemeni un punct de plecare a­ activităței de viitor a par­tidului național-romăn. In ce privește insă deviza de pămănt ce și-o propune ea este: guvsi ocro­tirea mulțimei nu oprimarea ei , rea­gatori slabi și libertatea celor întări­tari intru atăt întrucât aceștia nu vor apăsa pe cei slabi. De eri, orele de clasă la școlile pri­mare au fost fixate de la­ 9 dimineața. „M șcarea” ne dă o dezmințire­­ in chestia automobilului prefecturei 1 de județ. Rugăm pe confrații noștri să dea I notă de următorul fapt: d. prefect­­ de județ s’a prezentat la noastră și ne-a declarat că redacția­­ a pus­­ automobilul l­a dispoziția a trei doam­­­­ne de la „Crucea Roșie ‘ in intere­­­sul acestei instituții. Dacă s’a făcut­­ un abuz și candidații liberali s’au­­ urcat in vehicul in interesul lor e­­­lector­al, aceasta nul pr­veste. Ei ține toată lumea a văzut pe r d­nii Radi Vasiliu și dr. Manicatide­­ tolăniți in­­ automobilul prefecturei. 1 Acesta e adevărul Să nu se pri­­­­pească așa­dar.­.,Mișcarea“ cu des­­­mințiri in doi peri. Ministerul de Război cu ord No. 4885 919 vine la ajutorul invalizilor și orfanilor de război punând a se ia dispoziție hrană, locui­n­ță și îșibră­­cea lentv. I Invalizii vor fi intri­bu­nțe.ți­­a di­­­­ferita îndeletniciri rșoiira (La grădi­­­­nărie da zan avaturi, untrăton de inse­ g­te, crescători de animale) în scop da­­ a se procura distracț­i utili și cu­­ mijloc de a’și îmbunătăți traiul pr?a­i câștigul real zf.t cu propria muncă. 1 Orfanii vor fi întrebuințați in pri­­­­mul rând ca copii de trupa și as fel­­­ereseti' înt’o aten­ți­a­ă ostășească, I vor deveni e­emente da valoare pen­­tru încadrarea și tăria oștire! Invalizii și orfanii de răsboi care ,prisaece acest iiru te­ vor prezenta la Cercul de Recrutare /"Biroul fen­siilor) în localei Reg mentu­l 53 In­fanterie din localitate. Ministerul instruc­ți­unii a acordat elevilor răm­ași corigei ț>­m sesi­unea, Septembrie a. c. un nou exa­men, care se va­ ține i­ntre 15 -24 Noembrie a. c. • Vor benifkia de asistă dispo­ziție titvu cât cu­­rs. 3 materii, cursul inferior și două materii, cursul superior. S’* aprobat și un examen de capacitate curs inferior și superior, car­e se va ține intre 25 - 29 No­em­­br­ie. **■*•«• Direcțiunea liceului • „Național, din Iași roagă pe toți părinții și corespondenții elevilor înscriși in școală să bine­voiască a se intruni Duminică 19 Octombrie orele 10­­ dimineața, spre a face alegerea­­ comitetului școlar.— LA MBA­TA­U O­CTOMBR­IE 1919- ZmIMm se ia­­ tatal cosscrVator-națioaaltst cLijo. Capitală. — Declarațiile d-‘ul Tttke Konescu— (După note stenografice) Marcuri seara s’a ținut la clubul conservator-naționalist din Capitală, obișnuita consfătuire săptămânală a membrilor clubului. D. TAKE IONESCU, șeful partidu­lui a făcut următoarele declarații Ale : Ne am strâns astă seară, in aduna­rea ds Miercurea obișnuită. Nu cred că voim avea in toate Miercurile vre­o explicațiune de dat, dar fstă seară ț n să revin asupra chestiunei combina­­­ții mei sa,mistereiul Maniu Am citit in multe ziare, că chestiunea nu e lămurită Combinațiunea san­ is­teriției Maniu, hifid aceea care a pre­cedat guvernul de generali, este un interes capital să se știe cu preciziu­­ne cer­ fost cu această combinație, pentru că numai așa va putea opinia publică să judece cine este și cine nu e vinovat de căderea sau sâni bina zis de nereușita coaublusționei Maniu. Avem jurul că ne păcălim unii pe alții. Care este adevărul ? D. Maniu n’a fost niciodată insăr­cinat oficial, de către Rege cu com­punerea cabinetului ; lucrurile s’au petrecut altfel, Eu. Joi pănă la 11 fără un sfert, știam ea t­oatfe lampa, că s’a­­ iscălit de pretsta ministerului Cornsliu Manolescu-Râmnicíeanu și că la orela 4 d m., firma sa presteze jurământul. La restaurantul Enescu unul din viitorii miniștri a băut șam­pania La 11 fără un sfert, pa cănd mă găndiam la atitudinea noastră față de ministerul Manolescu-Rămni­ceanu, care des­gur nu era un minis­ter neconstituțional, era un minister rău, dar nu neconstituț­onal am pri­mit de la pălat invitațiansa să mă duc la 11 jumătate, intr’o audiență pe care eu nu o cerusem. . M’am întrebat, oare să fiu cauza, și­­ amintindu-mi unele procedee ale Re­ge ui Carol, am crezut, că Regele mă chiamă să­ mai explice de ce a com­pus ministerul Manolescu-Rămniceanu și nu a compus ministerul de ooasiț­i, așa cum il cerusem noi și cum ni se promisese. Așa de puțin știam noi, că va cădea combinațiunea Manolescu- Râmniceanu, iu căt mă intrebam cu pr­e caii mei iu­birou, ca să insesi­naze chemarea Regelui la palat Mi s’a vorbit de o mmbm«ție M­­­niu am spus că gasssm excelent un minister Maniu cu ardeleni și am declarat, că am o credință absolută in ministerul Maniu ca arde­eni, și n­­umele opostt unei intregi mă ce­­c­aram satiiăcet La ora 12 a sosit și d Maniu, s’a reluat converasțiunea întreagă. D. Maniu a declarat că deși până acum susesa adversar al ori­cărei idei de a compune el vreun guvern in România înainta da con­stituantă, acum vede că e dator să primassaă și a declarat­­ că primește ca cele două când ț­un : „ca noi, par­tidele politice, să­i dăm încrederea noi,etră­, și ca el să aibă asentimentul celorlalți români ardeleni. Acum pot să vă spun că incă din seara de Miercuri se știa că Ardelenii își d­au ascintimentul lor la o aseme­nea comb;aațiuna Am declarat la nu­mere­­ meu și al generalului Averescu că noi d ăs» consim­țămăntul nostru Am adăugat, că in privința d-lui Bri­mann eu nu pot să dispui de con­simțământul d sa e. Am mai spus ci d. Mama va avea in politica externă libertatea absolută să o dacă cum vi crede d-sa, pentru simplu cuvănt, ci cine are răspunderea trebue să a fi și libertatea Și am mai spus că li rigoare, dacă, cere căte un reprezen­tant ,din fiecare partid, nu mă spun deși cred, că e inutil, fiindcă eu nu vreau să am supraveghetori un mi­nister, asupra sincerităței d-lui Manu­ având încredere deplină, și eu și e general Averescu, și am plecat de la palat la ore 1 și un sfert, lăsând pi Rege cu d. Maniu in conferință. Da atunci n’am­ mai văzut pe d­l Maniu. Ce știu mia, știu, că Joi dupi prăm un amic al d­lui Maniu m’a în­trebat dacă ca ea a privat, aș da a­­jutorul meu pentru ca ministerul Ma­niu să obțină dă la Paris o amânare, in cestiunile românești pentru mai târziu, și am promis că o vom­ face, dacă am vra­ o trecere, dacă am mij­locul Ce mi dovedește aceasta ? Că ardelenii primiseră să la­să ministerul iar Joi seara, am știut de la an ar­delean cum că ia conferința lor au acceptat iiata de a face un minister de Transilvăneni cu Basarabeni, pen­tru conducerea afacerilor Romăniei, am aflat chiar numele aceluia dar­­ar fi trebuit să fie min­stru de ex­­­terne, nu da la d. Maniu, dar de la altul. Cum se face că d. Maniu n’a mai fost chemat—căci n’a mai fost che­mat—­la palat, și n’a fost însărcinat cu compunerea unui guvern, pe para Joi la ora 11 fam. pănă la 1 fără douăzeci, capul Statului il găsea ex­celent, partidele de opoziție il pri­­m­au cu bucurie și Maniu il primea și dânsul. Da sigur că d Brătianu a acel care s’a opus la constituirea a­­cestui guvern și atunci și d Mania are dreptate cănd spune: eu n’am fost Însărcinat au compunerea guvernu­lui, dar și eu am dreptate cănd spun­e â d. Mania a primit să i com­pună Domnilor, ca să dovedesc incă o­­data perfecta noastră bună credință și dragostea noastră da ordine, dar de ordine in libertate, nu de ordine in tiranie,­­ declar aci, și am asent­i mântui partidului, cum am și asenti­mentul partidului generalului Avares­­cu, că noi și azi, dacă s’ar încredința d-lui Maniu sarcina de a compune un minister cu arameții și ni s’ar da libertate electorală, noi am primi a­­ceastă­ so­uțiune. Declar și azi că ai­ considera a­­ceasta ca o fericita eșiri dintr’o si­­tuațiune intolerabilă. Declar și astăzi că ar fi, posta, sin­gurul leac la ceaiul al 4- lea pentru a sa­t ivita urâțenia acestei pagini de i­­orla,, ca la întemeierea României celei noui să su­sa suprimarea liber­tăților publice Cum, d­ lor, in anul 1919, cănd in toată omenirea suflă un vânt mai pu­ternic de­cât ne găndiam noi acum patru, cinci ani, căci tinde să răspo­­lea­­scă toate patimile omenești pentru mai multă libertate și pentru mai multe drepturi, — câteodată cu exa­­ge­si­e, — se poate ca un guvern care iși iubește țara să vadă fără mâhnire Romania, to­cmai atunci căn­d trece peste Geresți și peste Prut că sa retrage inapoi de­­ 1866, ducăndu se drept la 1864 ? Și 1864, Domnilor, era pentru a face reforma agrară, pa cănd 1919 e pentru a păstra puterea pentru d. Brăt­anu - și ministerul da industrie pentru d. Alecu Constanti­­nescu. Știu și pretextul celălalt. El este pentru a face politica de rezistență m afară Eu n’am priceput niciodată ce însemnează scea­sta, și eu ce-au pricep, un disput ; probabil ea e ceva transcendent,­pacitatea mea, dar mai presus de ca­dar nu acaestă pri­vință cum să nu ofere mai multe ga­­­ranții d Mhuiu și Transilvănenii da­ca, cei șapse generali sau d Cornelia Râmniceanu cu Răsuflaț­ii noștri ? ! Cum, Dominilor, de ce e vorba ? E vorba de integritatea Banatului ? Cred că d. Maniu și Transilvănenii vor fi doar­ ei mai pricepuți și mai vn moși in chestiunea aceasta dacă, cai de la Bărăgan. E vorba da drepturile minorităților? Dar cum să se priceapă mai bine de­­­cât acei pa socoteala cărora ai vor exercita drepturile mimimâților, găsi la C­uj, la Arad, la Beonima, acolo încap drepturile minorităților, nu la București­­ sau la Tărgoviștu. In toate lucrurile acestea care sunt

Next