Evenimentul, februarie-martie 1920 (Anul 28, nr. 1-39)

1920-03-27 / nr. 36

ANVjL AX XX V Uh LE A­NO SŐ și ^.Imvuls*uala I­A Ș­i ·m$A M­iRüí vmmsA 25 Bani Organ al partidului Democrat A SITUAT! 1.1 ziua in n­re Coroana, după multe și mul­e indicațiuni, s-a­­ convins căi exista un dezacord intre adevărata voință a Țârei­­ și felul­­ de a gândi și lucra al majorităților parlamentare, a congediat guver­­­­nul prezidat de d. AL Vaida-Voivod și a chemat la cârma Statului I pe d. general Averescu, indeplinindu-și ast­fel rolul ei strict consti­­­­tuțional. Alegerile generale din Noim­brie. I­recul <a dovedit Cort­atici că­­ Țari își pune toate uidejdele ei in șefii partidelor de opin­i­e cari­­ refuzisera să participe la niște alegeri pregătite pentru a asigura vic­­­toria regimului odios al familiei Brătianu. Ultimele alegeri suplimentare de Senat, la care a participat din­­ partea opoziției numai partidul „Ligei Poporului*, au arătat Stlver*-­­ uului că in intervalul dela Noembrie P.Lt.V și pană in Martie 1020,­­ voința alegătorilor nu s’a ad­om­bit.­­ Coroana înlocuind guvernul d­lui Al. Vaida Voevod, prin guver­­­­nul aceluia­ din șefii opoziției care a repurtat strălucita victorie elec­­­­torală din alegerile suplimentare, a lucrat conform cu voința Țorei și­­ a bine meritat de la obligațiile sale constituționale. Chemarea generalului Averescu la guvern nu desleagă iasă pe­­ deplin criza politică care s'a deschis in ziua in care­­ Ion Brătianu­­ a părăsit puterea. Dacă Suveranul a pus guvernul in acord cu voința Țorei, și a­­ dat astfel deslegarea crizei guvernamentale, criza politică nu va lua sfârșit de­cât in ziua in care Coroana va pune in acord voința Țârei cu voința Parlamentului, adică va rezolvi și criza parlamentară. Guvernul general Averescu reprezin­ă voința Țârei in conflict cu voința majorității Parlamentului și cana Parlamentul nu poate fi decit icoană fidelă a voinței Țorei, criza politică va dura atăt timp cât va dura și actualul Parlament. Dizolvarea actualelor Camere, este o consecință firească a schim­­bării guvernului. Ea era logic să se producă simultan cu concedie­­rea guvernului AL Vaida-Voevod și fie­care zi de întârziere a dizol­­vărei Parlamentului nu poate fi decât in detrimentul bunului mers al treburilor publice și restabilirea ordinei in Sfat. Cu aceleași bune sentimente pentru Tron și cu aceiași dragoste­­ de țară, declarăm astăzi că pentru noi, atăt timp cît cucul din Pa­­latul Aleneului și de pe dealul Mitropoliei își va continua reprezenta­țiile, gluma nu va înceta. Un domn senator țăran, spunea acum câteva săptămâni la Senat, că la țară a început, să caute ciocirlia,care anunță că petrecerile iernei a incitat și că a fugit vremea muncei. Astăzi această observație este cu atăt mai justă și mai cuminte. Guvernul Vaida-Voevod, ca și Parlamentul Iorga Bujor, nu puteau trăi mai mult de­cît a trăit zăpada. Prima brazdă pe care plugul o va rostogoli pe pământul românesc trebuie să corespunză cu un gu­vern și un Parlament de muncă și de ordine. Fie­care la vremea lui. Iată de ce astăzi mai mult ca ori e noi, continun­­d să ne facem datoria către țară, noi cerem Coroanei care a dat satisfacție opinianei publice schimbând guvernul, să-și car­plecteze opera dizolv­nd Par­lamentul. 1 Cei care iubesc lașul Soc. de invâțâlun­ a poporului romii) din Uși . ~ Dare de sama Adunarei generale de la 30 Ncembrie 1919 - i­ Grade» de datoria noastră a nu trece mei departe fără a releva fap­tul îmbucurător, că, da unde pănă acuma lumea noastră înțelegea fi­lantropia explesiv numai in serviciul săracilor flămânzi și bolnavi, adică in serviciul învinșilor in lupte pentru trațc, fără căutarea caneelor,— de un Ump !»coace a înțeles din ce in ce mai mult că interesul «sigurării vii­torului națiunei trebue să primeze ori ca altă considerație și daci că in prima linie trebuesc ejutate elemen­tele sociale utile, care pot deveni forțe vii naționale, tocmai grație a­­jutorului ce li se va da. In același timp cred a fi interpre­tat tuturor membrilor societaței pre­cum și a copiilor­­ sratați, strnoănd prinos de recunoștință tuturor dona­torilor noștri, care, făcând filantropie inteligentă, și-au ridicat in același timp și estis un monument neperilor, ce le va perpetua amintirea in ve­stalele, cât credem că va dura și So­cietataa noastră, ale căreia base, a­dopteze aproape de toți donatorii, ii asigură prosperitatea in perpetuitate. N& venim acuma in al doilea loc la altă chestliune, car« el»a preocupat, și anume acela a ajutorării elevilor «Irani și silitori mei ales din mireni primar și profesional. ia «eesida aSreetis», având «o ten­dință a ajuta săt mai mulți copii scai ales cu haina și botine spre a s­epava da intemperii și a-i pune in condiții de frecventare regulată incă din 1916 pe lărgă postaru', pe lan și ta­pa ce am cumpărat de la fabrici spre a la da elevilor sub formă de stras și botine, ne am presant ei și la licitația de efecte reformate a școalei militare unde întâlnind buna voința d­eui di­rector de atunci, colonelul Broșteanu, assa cumpărat strae, botine și jam­biere ; cele dintâi două articole, de­­sinfeciste, reparate și ajustate, ni­ au servit la Îmbrăca­rea și încălțarea a­­uiți copii, căci au ieșit din ele 62 costume complecte,­ 15 părechi de pantaloni, 60 okipinrî și 80 părechi bocanci, iar jambierele și bocancii dippărechiați, vânduți mai târziu ca preț avantajos, au redus la cost a­proape la gratuitate întreaga operația a imbrăcărei și incălțărei copiilor cu efectele cumpărate de la școala ani literă. Șaoalele iuochi să adu­și in toiul anu­lu­i 1916 și neredeschizăndu-se de cât in toamna lui 1918, am distribuit in Ianuar al anului școlar 1918—1919 sub formă de ajutor căte 20 lei la câțiva elevi săraci și silitori de fie­care clasă a școileior primare de băuți și teza du>. Iași și Tărgai-Fru­mos. (Yn ama) Vice pi i jisdiHte 1. V. PBAJA AiAiBiTi £ 7 MARTIE IQM v .......ÜBg ^ IliÂipi­ p­­ Mm. £ lit* tâmba mtimás* menbrn m­étóá a­zm j­a a § Informații­­ Mâni Sâmbătă se împlinesc doi ani de zi alipirea Basarabiei. Școlile cu această ocaziune vor suspenda cursurile, dând fiecare câte o serbare ocazională. 1 "."1 / Dacă va­ fi aglomerate de sărbăto­rile Paștelui se vor mai atașa. i.­ăt«ya vagoane de bagaj la trenurile ne ofi­lăt­ ori. Prefectura lu­i Puliție a fost inștiințata azi, că fi-nii Ciurii, comisar și Tibichi, sub­ comisar, au fost revocați din func­­­țiunile lor Se pare că aceasta s­a făcut, in ur­ma unui raport al Parchetului din lo­calitate Din Tg. Neamț ni se comunică in* ostirea din viață a d-nului Potasescu, fost medic primar al județului din Tg Neamț și frate cu d .C. ■ B. Paunescu Condoleanțe familiei. Sâmbătă 3 Aprilie an. n 1920 ora 9 sea^n va cvia loc concertul d­ 1 do d-na HENRIETTE COSTESCU DUCA cu concursul maiștrilor Enrico Me­­zzetti, Antonin Ciolan, Fior Brevisnan și al distinsei artiste Jeanna Popovici. Bilsiera la Agenția Thalia Maximo­­vici. A treia conferință de Deontologie medical­ă, în raporturile ei cu ju­risprudent romană, va avea loc mâine Sâmbătă 27 Martie la ora 4, jum. in localul Facultății de medi­cină. D. prof. dr. G. Bogdan va vorbi despre Responsabilitatea medi­cală față de Art. 248 C. P. B. Corioiandasnentru­ Corpului 4 Armată adaos vii mulțumiri Țărâna din Botoșani, d-înl Arta ssxe care a contri­buit pentru orfanii de Răsboi dela Reg. 37 Infanterie cu sumna de lai 100 lunar pentru întreținerea și spălatul rufelor orfanilor, precum și ca suma de lei una asie pentru ajutorarea de a si cumpăra rechizite școlara pen­tru acei orfani. Fapta lăudabilă a d-lui Artasile Târsan ne face s crede că va fi me­ritată și de alți oameni buni binef­ă­­cători. In întrunirea care s'a ținut a'alt fi­eri la Vaslui, comitetul „Ligei Popo­rului“ s’a consttuit un stiaî: L) nii Mihai M­icóleanu președinte, Al Scorțescu vice președinte, Al. Lu­­pașcu, dr. Al. Popescu, Dimitrie Jacob, C.nst. Casan­ă Ia­ncu Gheorgh­iu, Pre­otul Const. lacomi,­­lit. Agnesis, O.­ Răstig, Emilian Popisan, C. Tabacariu, Gh. Buhăescu, C. Ce­han, Iorgu Boții, membrii D. Lupașcu, care a prezidat intru­­nirea; in calitate de președinte al ve­­chiului comitet, a rugat pe ligi­ști să aleagă președinte pe d . Nicoleanu, de­oarece ocupațiile nu-i permit a de­pune munca trebuitoare, rămânând m­embru devotat al Ligei. Viteazul sergent de poliție Gheor­gh­e Caramian, care cu pericolul vie­­ței sale a alergat in casa Olgansahi. Ca se prăbuși­a, spre a preveni pa locitaț­i, a fost recompensat de aceș­tia cu suma de 600 Iei. Susan i-a fost insnâinată aseară de cuica­ci. Eugen Petit, prefect da poliție, cara i a a­­dresat cuvinte de laudă. Maeștrii și maestrele de Caligrafie, Desen, Masică și Gimnastioft sunt in­­cunoștiința ți a efi intrud­ Daaninifîă 28 Martie n a. la. Cercui didactic o­­rele 3 p. m nnda ii se va expune de ofitra d A. I­. Atanasiu, rezumat al intervenției la Minister in chestiile e­­i privesc și când se vor lua noi­­ hotărâri. Sa dă ca probabila numirea d-lui Lamb­rino, fiin­d lui general Lambrino ca pȚîfast zis Bulgava. Dacă d. Matei Cantacimno va intra in guvern, luând portofoliul Justiției, printre cele dintâi preocu­pări ale­­ sale va fi și acea de a se restaura Palatul Administrativ,­­ astfel ca deschiderea noului an jude­­ I­cator­esc să se­­ace­ in acest local. Mâine Sâmbătă are loc o serată dansantă la cercul avocaților. Astfiii membrii comisiuniei inter­i­­m­are «a vor întruni in ședință. Cu această ocaziona se va adresa Prima mini o interpelară asupra unor mari cantități de ffi­nă, benzină și gas, cari au eșit din oraș. împrumutul Intern Emis realmente pa cursul de 85 lai sutași cu o dobândă de 5­1« sută, imprum­atul dă o dobândă de 5­88 la sută,, adică atăt căt cea mai gu­tură h.O potecă in noasta clipe de supra a­­bundanței da numerar. Dar in afară de această dobândă sub scriitorul »l cărui titlu a ieșit la sorți mai pri­mește și prima de 15 lei la satfi,fiind­­că .Statul răsomapară titlu­l de pe va­loarea lor nominală. Astfel titlurile eșite la sorți la sfârșitul primului an produc subscriitorului nemai pom­e­­nțial beneficiu de 23,60 lsi la sută.­ Aceasta e o dobăddă pe pere­ți și ti­tlurile celor mai prospere întreprin­deri nu o pot da ținând seama că di­videndele se dau la valoarea nom­i-j­nală a titlului și­ că dividendul îm­părțit la valoarea reală cu care se vinde pe piață un asemenea titlu dă o rentabilitate nu prea mare banului. Dar mai presus de toate Statul a­nunța că nu va lovi cu nici un fel da impozit nici­odată sumele ce i se dau cu imprimat Și dacă ținem sea­ma de neces­tățile financiare actuale și viitoare ale S­tatului, e ușor să nu dăm seama că acestea sunt singurile avari care vor fi scutite da impozite. La redacția statului nostru se pot găsi: „Discursurile rostite de ă. Ta­ke Ionescu, la clubul democrat din Capitală, in chestiunea externă“. In urma unei scrisori a d-lui Gag­nora­ Averescu pătra d, Mateiu Can­tacusino, prin care îl solicită a intra in guvernul său, oara nu e „dublură libera­ă,“ eminentul nostru juriscon­sult a acceptat portofoliul justiției și nu curănd, se va prezenta la post. Măni Sâmbătă are loc­­ alegerea de­canului facultății di­n eii­cină din localitate. Ministerul instrucțiunei publice a cerut rein­ere tujbui șefilor va in va darea lua in târzi j pe loc a invățăto­­rilor din județ, sa termine inspecțiile speciale până in vacanța de,, ,Foști Vacanța de Paști pentru școalele primare urbene și rurale, începe de la 5 Aprilie. Astă­ dimineață la orale 6, cer­geniul Damian Ongoriu a adus la secția a 1, doi saci cu snoruri de manufacture, care nu fost lăsate pe strada Garol de către un soldat, care a fost somat să se oprească și in urm­a căruia a'au tras focuri de re­­volvar, fără însă a-l lovi. Soldatul a dispărut Știm că Primăria in ultimul tim­p a adus vre­ b 90 vagoane cu lesane Ne mnohipnim că scopul lor este de înlesni populația gv in special caa nevoiașă cu acest combustibil întrebămi da ce a depozitat acesta lemne vina necesare populației, foc­mai la Moara de Foc, intr’un loc a­­tât da departe, și nu a adus jumăta­te din rtantîtate in centrul oreșului (depositul Dolîa), unde sete personal plătit și oara acum pășește a­ durile reci a la Goliși. Banatul universitar a aprobat me­­moriul prin care «a protestează îm­potriva străspatarii examenului de capacitate de la Iaș.! la Baour«§tL Recunoașterea alipirea Basarabiei . •— Serbarea de mâine — Mâine fașni va sărbâtori rBCtu sobș­­tirea alipirei Basarabiei la Patria mumă Iată ln adevăr telegrama pfișită ari, de către direcțiunile sept îsîor­ din­ localitate. .­ ‘ "■ " „Sâmbătă 27 Martie, sa împlinesc doi ani de la unirea Basarabiei. Șeoa­­i»Îi vor’ «trăi­t­ ö­ri acest act și recunoașterea alipirii în Patria ntituia, prin :« Denimiri, cuvântări ocaz­ional­e cântări, recitări, lăsân­ da-a © fie­cărei școli hr p átiva na serbăraa.est reușeas­­că cât mai bine“. * Telegrama d venită din partea tal­­nistsraîai de instracțiuno. aft Direcțiunile școalelor au luat de Îndată cuvenitele măsuri. Școalele vor lua vscanță. Pa lângă participarea la Te Demn, vor* avea loc serbări, la fin ca școală. La rândul său, d. Stoica, revizor școlar, a invitat autoritățile și geoa­­iile la Te Deumul ce se va oficia di­­minat­ța la Mitropolie. îtișul va contribui la splendoarea Scnbstrei, îmbrăcând pentru aia a de mâine haina da sărbătoare. De la „Cercul de­ studii femenist“ In ziua de 20 Martie D na Maria Dr .Gavrilasca, solicitată de doamne din „Acociația Femenistă“ a făcut o dare de seamă asupra activității! D-sa!e rea prima femee in Comisia interimară întreține auditorul timp de o oră cu interesanta D-sab­ comunicare, o­­cupănd a se mai întări cu studiarea și interpretarea decretului lege care prin articolul 39 dă drept femelei de a­ face parte din comisia interimară. Accentuiază că numirea D sala s’a fă­­­cut pe jurnal, de gospodărie, cu to­tul in afară de considerațiuni po­litice. Studiază macanizmul Adminis­trației comunale, arată din cine e compusă și atribuțiila fiecărei­­ m­em­­bru Examinează bugetul comunei pe 1919 1920. Arată cum din cauza lipsei de bani, acmuna nu a putut realiza da­cia prea mici și nesimțite îmbunătățiri. Atrage chestia grioaelor arătând im­posibilitatea unei perfecta laan­sări a ridicărei lor din lipsă de vehicula și da brațe. Arată înlesnirile ca comuna a făcut popoUț­ei in­ chestia lasme­­lor și a aprovizionarei. Vorbește apoi de­str­eecțiun­e­be­­servate in special femeilor, arată ca numărul și datele lor toate r­eleg«­­țu­mile^ce- i a'au dat, in sari a cân­tat aii le indaplineaesă ou multa con­­știincioaitate. Ar­elă modul cum a in­­țăles D-sa să facă inspecțiile, mai fi­res in brutării. Enumera diferitele propuneri sanitare­ de o vădită in­­sasenatate pa care la-a făcut in con­siliu, cari in parte au fost înde­plinite. Sfârșește darea de seamă ca cu­vinte frumoase, pline de încredere iu­bunut voință și dorul de mai bine al tuturor com­isiaielor interi­m­are, ară­tând tot odată nenumăratele piedici ca 11 se pun in cale. Caa ai ai principală este aceea că nu ii se pren dau posibilitatea să-și îndeplinească planurile bune, din ph­ j nza capriciilor vremurilor ce trăim cari schimbă așa de des guvernele și cu ele comisiile interimare. E primă dorință de a vedea o administrație stabili in care politica să nu aibă nici un amestec-Ultimul spectacol al acestei sta­­ghiul la Teatrul Național, va ..Strângând din Parle“ in seara de fi Jdi ! Aprilie ea d-na Natali« Profir in rolul ștrengar­unui latent și cu d-n­ii Profir, Boldescu, Braeveohs și dnehs Vernes j C. Didin­a, C.Batriș gi Livia Vrăncaanu, Fără la noi dragoziti cai cor­spon­­dențesc pentru străinătate ea vor trnnea cu timbral« in tis daps nor. saeîe de pănn acuja neconfecționit diii.

Next